4,974 matches
-
rău ca un necredincios că nu vreau să lucrez ca să aflu credința cea mare și prin ea să vin la temerea de Dumnezeu, și la începutul înțelepciunii Duhului, ci acum calc legea închizând ochii sufletului cu voia, acum vin la desăvârșita neștiință, întunecându-mă de o uitare desăvârșită”. (Petru Damaschinul, Învățături duhovnicești, cuv. 2, în Filocalia..., vol.V, p. 184) „Socotesc că de nicăieri nu-i vine sufletului o atât de grabnică și de întinsă sporire ca din credință. Iar credința
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
să lucrez ca să aflu credința cea mare și prin ea să vin la temerea de Dumnezeu, și la începutul înțelepciunii Duhului, ci acum calc legea închizând ochii sufletului cu voia, acum vin la desăvârșita neștiință, întunecându-mă de o uitare desăvârșită”. (Petru Damaschinul, Învățături duhovnicești, cuv. 2, în Filocalia..., vol.V, p. 184) „Socotesc că de nicăieri nu-i vine sufletului o atât de grabnică și de întinsă sporire ca din credință. Iar credința numesc nu pe cea simplă, în Dumnezeu
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Mt. 9, 29), va spune și acum sufletului nostru ce locuiește în trup: Îndrăznește fiică, credința ta te-a mântuit (Mt. 9, 22). Deci credința noastră nu stă în a o rosti și a o vesti cu gura, ci credința desăvârșită se arată după vindecare<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Toți suntem slabi sau bolnavi în privința credinței, putând-o afirma cel mult prin cuvânt. Numai cel ce s-a vindecat de boală, fără mijloace materiale, arată că a crezut cu putere
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
gând pe cele pământești (Filip. 3, 19)”. (Viața Sfântului Macarie Egipteanul Epistola Sfântului Macarie Egipteanul, în PSB, vol. 34, p. 74) „Căci sfânta învățătură nu aduce nici un folos fără fapte bune. Când vom avea credința cea mai curată, și o desăvârșită înțelegere a Sfintelor Scripturi, dacă sfințenia obiceiurilor noastre și a vieții noastre nu ne însoțește și nu ne apără, nimic nu va împiedica, ca noi să nu fim aruncați în flăcările iadului, și veșnic arși în aceste flăcări care nu
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
aici, aflați aceasta chiar de la Domnul, Care zice limpede: Nu vă îngrijiți de ziua de mâine, ce veți mânca sau ce veți bea, sau cu ce vă veți îmbrăca (Mt. 6, 25, 34). Și ridicândune câte puțin spre cele mai desăvârșite, zice: De te lovește cineva peste obrazul drept, întoarce-i lui și pe cel stâng; și celui ce voiește să se judece cu tine și să-ți ia haina ta, lasă-i lui și cămașa ta (Mt. 6, 39-40); și
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
impunea ca Cineva care trebuie crezut. Aceasta i-a îndemnat pe Apostoli să cerceteze dacă într-adevăr El este Cel ce trebuie primit prin credință ca Dumnezeu. Sf. Chiril afirmă chiar că cel credincios crește continuu prin cunoaștere până la bărbatul desăvârșit în Hristos. E o înaintare prin cunoaștere în taină, care nu exclude experiența ei mai presus de înțelegere, deci prin credință. (n.s. 822, p. 445) footnote>. Căci, fiind așezată mai înainte în noi, ca o temelie, credința lipsită de curiozitate
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
465) „Degeaba au mai văzut ei atâta frumusețe în creație, atâta rânduială, atâta armonie și ordine, atâta frumusețe în lume, căci tot nu vor să vadă pe Creator din făpturi; ei nu vor să înțeleagă că o rânduială atât de desăvârșită este lucrarea providenței care orânduiește totul, ei sunt orbi și nu văd lumea decât cu ochi de animale fără judecată, cu ochi de dobitoace. Ei nu simt prezența unei înțelepciuni într-o lume în care se vede atât de clar
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
nu e lipsită de înțelegere, ci e cea mai adevărată înțelegere, căci e singura care dă sens existenței, explicând originea și scopul existenței. Nu se poate să nu fie la originea și la baza existenței o Existență prin Sine și desăvârșită și nu ar avea nici un sens existența noastră dacă nu s-ar mișca spre o desăvârșire a ei în eternitate, așa cum aspiră. Dar aceasta dă și o bucurie existenței noastre, sau ne și întărește în voința de-a fi mereu
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
spre o desăvârșire a ei în eternitate, așa cum aspiră. Dar aceasta dă și o bucurie existenței noastre, sau ne și întărește în voința de-a fi mereu mai buni, mai iubitori, în tendința spre o formă de existență tot mai desăvârșită, încălziți fiind de iubirea față de Dumnezeu și de alții, dar și de iubirea lui Dumnezeu și a altora față de noi. Credința, încălzind toată persoana omului cu convingerea și cu iubirea ce se răspândește din ea, mântuiește prin legătura în care
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
38, p. 479) Manifestarea ereticilor „Nimic n-are vreo însemnătate pentru ei, în discuțiile lor pot să aibă păreri felurite, câtă vreme sunt înțeleși într-ascuns să înfrângă unicul adevăr. Toți se îngâmfă, toți făgăduiesc știința. Catehumenii înșiși se socotesc desăvârșiți mai înainte de a fi fost învățați cum se cuvine de către alții. Cât despre femeile eretice, ce îndrăznețe sunt! Cutează să învețe ele pe alții, să discute, să facă exorcisme, să făgăduiască vindecarea, poate chiar să și boteze! Ordinea lor ierarhică
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
72) „... nu se poate încununa cineva ca biruitor dacă nu luptă în luptă dreaptă”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre desăvârșire, către monahul Olimpiu, în PSB, vol. 30, p. 476) „... în vremea rătăcirii, omul cel vechi se dezbracă de omul cel desăvârșit și se îmbracă cu veșmântul împărăției întunericului, cu defăimarea, cu necredința, cu obrăznicia, cu gândul măririi deșarte, cu mândria, cu iubirea de arginți și cu celelalte veșminte, zdrențăroase, murdare și întinate ale întunericului”. (Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
în mintea mea între meseria de profesor și cea de actor. Intra în amfiteatru 9 asemeni lui Laurence Olivier pe terasa castelului din Elsinor. Ca și prima lui soție, Gabriela Creția, o femeie de-o mare frumusețe și o profesionistă desăvârșită, colegă cu el la Clasice, avea o imagine foarte înaltă despre sacerdoțiul didactic. Slujeau amândoi de la catedră cu semeție și ștaif. Cultura rostirii cuvântului era esențială pentru el și de aceea nu e de mirare că, mai târziu, a ajuns
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
era oarecum străjuită și împrumuta ceva din măreția morții acestora. Mă uitam la el cum vorbea. Se săltase în șa, privea dincolo și ne comunica, fără să mai întoarcă spre noi capul, ceea ce noi nu văzuserăm încă. O făcea cu desăvârșită seninătate. Ultima oară când l-am văzut a fost acasă la el. Scria pe masa din bucătărie, unde-i plăcea să lucreze, și, la întrebarea mea „ce mai faci, prietene?“, mi-a răspuns râzând: „Aștept să-ntorc ochiul.“ Lui Petru
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
atunci în mintea mea între meseria de profesor și cea de actor. Intra în amfiteatru asemeni lui Laurence Olivier pe terasa castelului din Elsinor. Ca și prima lui soție, Gabriela Creția, o femeie de-o mare frumusețe și o profesionistă desăvârșită, colegă cu el la Clasice, avea o imagine foarte înaltă despre sacerdoțiul didactic. Slujeau amândoi de la catedră cu semeție și ștaif. Cultura rostirii cuvântului era esențială pentru el și de aceea nu e de mirare că, mai târziu, a ajuns
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
era oarecum străjuită și împrumuta ceva din măreția morții acestora. Mă uitam la el cum vorbea. Se săltase în șa, privea dincolo și ne comunica, fără să mai întoarcă spre noi capul, ceea ce noi nu văzuserăm încă. O făcea cu desăvârșită seninătate. Ultima oară când l-am văzut a fost acasă la el. Scria pe masa din bucătărie, unde-i plăcea să lucreze, și, la întrebarea mea „ce mai faci, prietene?“, mi-a răspuns râzând: „Aștept să-ntorc ochiul.“ Lui Petru
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
făcut om adevărat, pen-tru mântuirea lumii. Învățătura ariană, lovind în aceste două elemente fundamen-tale ale doctrinei creștine - deplinătatea divinității Mântuitorului șideplinătatea omenității Sale -, punea în discuție însăși ființa creștinismului ca religie a mântuirii.Sfântul Atanasie cel Mare a văzut cu desăvârșită claritate toateacestea și a fost tot timpul vieții sale luptător neabătut împotriva arianismului în întregimea lui, nu numai împotriva vreuneia dintre în-vățăturile acestuia. Dar cum învățătura ariană despre trupul fărăsuflet al Domnului nu era decât o consecință a învățăturii greșitedespre
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
I, PG, XXVI, col. 44D-45 AC: I, 39, PG, XXVI, col. 92 C-93 B: II, 69 PG, XXVI, col. 293 AC. footnote>. Mai întâi de toate, faptul mântuirii prin Cuvântul întrupat pretinde ca El să fie Dumnezeu adevărat și desăvârșit, fiindcă creaturanu poate primi un ajutor de acest fel de la o altă creatură. Astfel,Sfântul Atanasie cel Mare își orientează soteriologic demonstrația teologică a divinității Cuvântului întrupat. „Dacă Fiul este făpturăși dacă făpturile raționale au una și aceeași natură (ca
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
împreună: aceasta nu înseamnă a recunoaște trei sori, ci un soare cu lumina și strălucirea lui. Comparațiile Sfântul Atanasie cel Mare, și în general ale teologiei alexandrine, sunt dinamice, nu statice, ele căutând astfel să înfățișeze divinitatea ca o viață desăvârșită din care izvorăsc sau iradiază toate perfecțiunile divine. 4. Nașterea Fiului este din veșnicie. Tatăl totdeauna a fost Tată, însuși numele de Tată implică existența Fiului. Nimeni nu e tată fără să aibă fiu. Numai într-un sens larg se
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Tatălui și a Fiului, cărora le este oJmoouvsio"<footnote Către Serapion, I, 2; 17; 20; 27, PG, XXVI, col. 532 C 533 AB; 596 C 572 AC;575 D 578 AC; 593 AC. footnote>. Împreună cu Duhul Sfânt Treimea este completă, desăvârșită. Ea esteveșnică, nu se formează treptat, n-a fost nicicând când să nu fi fostîntreagă și perfectă<footnote Ibidem 1, 16, 25; Contra arienilor I, 18 PG, XXVI, col. 48. footnote>, „întreaga Treime este un singur Dumnezeu...Treimea este indivizibilă
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
și pământul de slava Lui” (Isaia 6, 3)<footnote Idem, p. 362. footnote>.Făcând o analogie cu textele din epistola către Tit 2, 10 în careApostolul spune că sclavii nu trebuie să fure de la stăpânii lor, ci săle arate fidelitate desăvârșită, subliniem că, tot astfel, un bun creștin se cuvine să-i fie foarte fidel lui Hristos. Omul trebuie să conștientizeze că actul de credință poate influența mult felul său de a gândi, ideile lui, voința, sentimentele și în mare măsură
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Sa veșnică prin Înviere. Față de „catehumeni”, cei „credincioși” sunt chemați la mai mult decât sinceritate șidreptate, și anume la desăvârșirea chipului lui Dumnezeu în Hristos:„Până vom ajunge toți la unitatea credinței și a cunoașterii Fiuluilui Dumnezeu, la starea bărbatului desăvârșit, la măsura vârstei deplinătății lui Hristos, ca să nu mai fim copii purtați de valuri, dușiîncolo și încoace de vânturile învățăturilor omenești, născocite devicleniile lor amăgitoare, ci ținând adevărul în iubire să creștemîntru toate pentru El, Care este capul, Hristos” (Efeseni
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
justificarea față deunii din dreapta sau din stânga ar duce la prefacerea darurilor în„drepturi”, odată cu pierderea adâncului în Hristos, cu Care oameniise aseamănă prin Botez; „La iconomi un singur lucru se cere, să fieaflați fideli...” (1 Corinteni 4, 2-4), ca cei desăvârșiți, care au puterea„deosebirii duhurilor” (1 Ioan 4, 1) ca dar al Duhului Sfânt. Disputele pustiesc, nu zidesc: „Părinții mănâncă aguridă, iar fiilor li sestrepezesc dinții” (Ieremia 31, 29). Disputele nu pot fi o lucrare înNumele Său, deoarece nu se
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
ci dimpotrivă un actde ascultare față de Hristos ca Domn al Bisericii, prin hotărârea dea rămâne în dulceața stăpânirii Sale, iar în al doilea rând un act dedreptate față de plinătatea harului Bisericii apostolice, în care mântuirea în Hristos era un dar desăvârșit. Era astfel un act de dreptatepentru că nu numai Sfinții Apostoli trebuiau să se bucure sub stă pânirea lui Hristos proslăvit prin Duhul Sfânt de plinătatea haruluilui Dumnezeu, ci și Biserica următoare, până la sfârșitul veacurilor.Simbolul niceo-constantinopolitan a devenit astfel
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Duhului Sfânt produce și prin Sfânta Liturghie, precum și prin eforturile personale în urmarea lui Hristos, sub călăuzirea Simboluluide credință.Tot sub auspiciile mărturisirii de credință rămân și treptele de săvârșirii din viața spirituală a Bisericii mai ales pe treapta unirii desăvârșite cu Hristos, prin Euharistie. Mărturisirea oferă comunității și posibilitatea de a aduce slăvire și închinare. Când la serviciul divin, mai ales la săvârșirea Tainelor, se aude mărturisirea de credință, atunci comunitatea mărturisitoare își dă seama din nou de conținutul credinței
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
pe alții miluindu-i, dând ca răsplată unoracununile, altora chinurile. Din cei pedepsiți, cei dintâi sunt cu totulnecredincioși; cei de-al doilea, credincioși, dar fără râvnă, de aceea seși pedepsesc cu iubire de oameni. Iar cei ce s-au făcut desăvârșiți,fie în virtuți, fie în păcate, vor avea răsplățile cuvenite”<footnote Sfântul Grigorie Sinaitul, Capete foarte folositoare în acrostih, în Filocalia, volumul VII, p. 103. footnote>.După această evaluare a faptelor săvârșite în timpul vieții pă-mântești, fiecare suflet își va primi
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]