7,054 matches
-
Viața și opiniile lui Zacharias Lichter”, LCF, 1995, 27; Monica Spiridon, Relectura și postcenzura, RL, 1995, 30; Ioana Pârvulescu, Așa grăit-a Zacharias Lichter, RL, 1995, 30; Alexandru George, De la critică la prietenie și înapoi, RL, 1994, 32; Monica Spiridon, Despărțirea de modernitate, LCF, 1995, 40; Ungureanu, La vest, I, 24-254; Ion Bălu, Fețele modernității, APF, 1996, 4; Glodeanu, Incursiuni, 345-350; Micu, Ist. lit., 771-772; Dicț. esențial, 159-161; Simion, Fragmente, IV, 223-232; Manolescu, Lista, III, 242-250; Petraș, Panorama, 168-173; Popa, Ist.
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
Cândroveanu, Printre poeți, 104-108; Nistor Bardu, Virtuți poetice ale limbajului dialectal, TMS, 1985, 12; Kira Iorgoveanu, Nicolae Caratană, UVPA, 403-405; Petru Vălureanu, Sub semnul simetriei, TMS, 1989, 6; Paul Dugneanu, Un „joc secund al imaginarului”, „Deșteptarea”, 1990, 6-7; Nicolae Motoc, Despărțirea de un poet: Nicolae Caratană, TMS, 1992, 10; Ștefan Cucu, Nicolae Caratană, TMS, 1994, 2; Cândroveanu, Aromânii, 94-97. Hr.C.
CARATANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286102_a_287431]
-
șeful unei familii foarte puternice, ajuns acum la șaptezeci de ani, după ce fusese nevoit să suporte două văduvii. Nu a fost prea ușor ca impulsivul Napoleon să se despartă de Josefina. Nici fostei împărătese nu i-a fost la îndemână despărțirea, mai ales că anii se adăugaseră și începuseră să se vadă. Către sfârșitul anului 1809, Bonaparte s-a retras la Versailles, în Marele Trianon, admirabil reconstruit și reamenajat, în stilul Empire. Acolo, în singurătate, l-au copleșit gândurile. Gânduri în
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
mult să convingă băiatul să rămână singur în acel loc, foarte îndepărtat de casa lor. Știa că este călit și puternic în suferință, deoarece în ultimii doi ani stătuseră amândoi, prin mai multe spitale, dar întotdeauna erau împreună. Iar acum despărțirea este foarte grea. Va trebui să îl lase singurel printre străini. Era însă ultima speranță de vindecare, deoarece acest sanatoriu fusese înființat datorită numărului mare de copii ce sufereau de această maladie, tuberculoza osoasă și trebuiau tratați timp îndelungat de
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
decât să ne vedem din când în când și să ne petrecem timpul liber împreună, plimbându-ne prin parcuri, mergând la spectacole. Trăiam amândoi în lumi diferite, veneam din medii diferite, aveam țeluri diferite, așa că după un sărut timid, la despărțire, s-a rupt firul unui scurt și frumos vis de iubire. Cornelia Trecând în clasa a X-a, pe măsură ce mă maturizam iar colegele mele de clasă deveneau domnișoare în toată regula, din ce în ce mai atrăgătoare, am început să le analizez cu mai
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
Mi-era groază. Groază de ginecologul pervers și de instrumentele lui inchizitoriale. Groază de chestiile alea de metal care aveau să-mi despartă picioarele și de bazaconia care avea să-mi despartă altceva. Și groază de ce puteau să dezvăluie aceste despărțiri. În această stare, În această vizuină emoțională, am Început să mă duc din nou la biserică. Într-o duminică, la Începutul lui iulie, mama și cu mine ne-am Îmbrăcat bine (Tessie cu tocuri, eu nu) și ne-am dus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
mai evidente. Maxilarele Îmi păreau mai pătrățoase, mai late; gâtul mai gros, cu proeminența mărului lui Adam În mijloc. Era, indiscutabil, un chip de bărbat, dar sentimentele dinăuntrul acelui băiat erau Încă ale unei fete. Să te tunzi după o despărțire era o reacție feminină. Era o metodă de a o lua de la Început, de a renunța la orgoliu, de a face În ciudă dragostei. Știam că n-aveam să mai văd niciodată Obiectul. În ciuda problemelor mai importante, a grijilor mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
că undeva în străfundurile pământului, un tată își jelea singurul fiu, scufundându-se încet, încet în abisurile nebuniei, înconjurat fiind de aburii beției. Mi-era milă de el. E teribil să-ți pierzi singurul fiu, zise călăuza noastră în momentul despărțirii noastre. Nu-l judeca prea aspru. În trecut a fost un om de treabă. Altfel, n-ar fi făcut parte din Anturajul Împărătesc. Încă un lucru, Corvium! Primele trupe ale Ministerului vor fi aici până mâine după-amiază. Încearcă să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
statuie în imagine, nu un lunetist antrenat al Guvernului. Apoi începu să se miște ușor. Din ce în ce mai repede cădea spre podeaua blocului, iar în momentul în care o atinsese cu o ușoară bufnitură, sufletul său părăsi trupul. Îl simțeam ca o despărțire, una tristă. Dar el deja uitase de care corp fusese găzduit. Căzuse sec, fără melodramă ca în filmele vechi, fără prea mult sânge. Prima victimă a răscoalei... De fapt... a doua, dacă e să-l număram și pe Orande. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
nu vă jenați, dați-i drumul înainte, ca regii orientali, îi tachinează Plancina. O îmbrățișează și pe ea. Dintr-odată i se înmoaie picioarele. Capul îi vâjâie. Totul se acoperă de un văl negru. Sau e regretul că a supraviețuit despărțirii de Tiberius? Piso și Pupius se reped să o susțină. O așază înapoi pe scaun. — Căldura e de vină, șoptește chinuit Vipsania ca să-i liniș tească. Nu vrea să-i sperie sau să se producă panică. Dar a recu noscut
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
6 luni de la publicarea regulamentului (...) să facă latrine clădirilor lipsite de acestea"1409. De asemenea, conform prevederilor articolului 12 al regulamentului, "proprietarii ale căror caes au curțile împrejmuite cu stuf, sunt obligați a le împrejmui cu grilaj de scânduri, în despărțirea I, și cu nuiele, în despărțirea a II-a (...) în termen de un an"1410. Articolul 13 al regulamentului prevedea că "proprietarii care vor construi, pe viitor, case de locuit sunt obligați ale așeza cu fața la stradă și a le instala
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
facă latrine clădirilor lipsite de acestea"1409. De asemenea, conform prevederilor articolului 12 al regulamentului, "proprietarii ale căror caes au curțile împrejmuite cu stuf, sunt obligați a le împrejmui cu grilaj de scânduri, în despărțirea I, și cu nuiele, în despărțirea a II-a (...) în termen de un an"1410. Articolul 13 al regulamentului prevedea că "proprietarii care vor construi, pe viitor, case de locuit sunt obligați ale așeza cu fața la stradă și a le instala jgheaburi și burlane"1411. Pentru a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a orașului și județului Constanța silindu-mă a trage o modestă, dar românească și roditoare brazdă în ogorul de veacuri părăginit al Dobrogei. Acum când trebuie să plec, simt cât îmi sunt de scumpe aceste locuri și cât mă costă despărțirea de aceia cari în tot timpul șederii mele aici, mi-au arătat o sinceră și călduroasă prietenie"1683. La 18 martie 1892 colonelul Nicolae Kirițescu a fost numit prefect al județului Constanța. Acesta avea să îndeplinească atribuțiile funcției de prefect
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
nu pot muri pe loc. {EminescuOpI 126} Voiu păstra întreg amarul Și norocul ăstor foi, În durerea vechii pierderi Recitindu-mă-napoi; Numai vestea blînd-a morții, Foaia tristă le-am adaos: Moartea vindec-orice rană Dând la patime repaos. {EminescuOpI 127} DESPĂRȚIRE Să cer un semn, iubito, spre-a nu te mai uita? Te-aș cere doar-pe tine, dar nu mai ești a ta; Nu floarea vestejită din părul tău bălaiu, Căci singura mea rugă-i uitării să mă dai. La ce
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
mereu extrem de tolerant, ceea ce ar fi putut fi cea mai frumoasă parte a lui, asta dacă n-ar fi fost cea mai sinistră. Una peste alta, erau priviți ca un cuplu relativ fericit, unul din acele cupluri despre a căror despărțire se vorbește mereu că ar fi iminentă, deși ea nu se-ntâmplă niciodată, și, după cum scrisese un cronicar monden, urmau să-și condimenteze cu ceva adventure mult invidiatul și etern durabilul lor romance printr-un safari În ceea ce se numește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
cu teamă-n glas. Nu, nu-ți fac. E tare bun nenea doctorul ăsta! Parcă ar fi un copil mare. După ce a terminat de scris rețeta și a mai stat puțin de vorbă cu părinții, nenea doctorul a plecat. La despărțire, Sorina a vrut să-l conducă până la ușă, dar nici mama, nici tata și, mai cu seamă, nenea doctorul n-au lăsat-o. Stai frumușel în pat, că ești bolnăvioară. Când o să te faci bine, ai să vii odată în
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
-o. Stai frumușel în pat, că ești bolnăvioară. Când o să te faci bine, ai să vii odată în cabinetul meu la spital. Acolo mai am o mulțime de lucruri pe care vreau să ți le arăt! i-a spus, la despărțire, nenea doctorul. Și când mai vii pe la noi? întreabă Sorina. Poate mâine-seară, iar dacă n-am să reușesc, atunci, sigur am să mai trec poimâne. Aduci și trusa? îl iscodește fetița. Sigur că da. Poate mai pui în ea și
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
îl iscodește fetița. Sigur că da. Poate mai pui în ea și unele lucruri de la spital, pe care zici că vrei să mi le arăți. Bine, așa am să fac. Dar acum, stai cuminte. Ne-am înțeles? Da. Dar, la despărțire, vreau să te sărut. Peste două zile, nenea doctorul a venit din nou. A consultat-o pe Sorina și ea l-a „consultat” pe el și fiecare a văzut că celălalt este sănătos foarte. Dar, lucrul cel mai important, nenea
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
lăsăm să se ducă la ea. Înainte de a se deschide cușca unde se găsea Rilă, copiii i-au cerut voie bunicului să-l mai mângâie o dată pe iepuraș. Micul lor prieten i-a privit îndelung, înțelegând că a venit clipa despărțirii ; a băgat de seamă și că, în ochii ca murele ai Sorineilor, se cuibăriseră două lacrimi mici, ca niște boabe de rouă. Dar iepurașul voia, parcă, să le spună: „Nu fiți triști, dragii mei prieteni! Bunicul are dreptate. Dar eu
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
fiți triști, dragii mei prieteni! Bunicul are dreptate. Dar eu vă promit că am să mai vin pe la voi. Cât de curând, n-aveți nici o grijă!” Drum bun, Rilă! Și noroc! Să ai grijă de tine! I au spus la despărțire Sorin și Sorina. Iepurașul a plecat în salturi. Sorin încearcă să-și stăpânească lacrimile. Eu m-am gândit să ținem cușca asta mereu deschisă, zice el, și să punem în ea morcovi, varză, lucernă, ca înainte. Poate, o dată, Rilă nu
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
se decidă, domnișoara Rong inspiră o dată lung și tremurător ca să-și vină puțin În fire, Își luă servieta de plastic și coborî din autocar. Prietenii mei săriră toți. Ce Încurcătură, zise Moff. Ar trebui să-i dăm un bacșiș de despărțire, sugeră Harry. De ce n-am aduna niște bani acum? Cât? Întrebă Roxanne. Două sute de renminbi? —Patru, zise Vera. Harry ridică din sprâncene. —Patru? Asta ar Însemna aproape cinci mii de la toți. Poate e cam mult. O să creadă că ne e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
furouri scumpe să fie arse ritualic. Ea fu timidă, iar el Îndrăzneț, dar nu a existat nici o clipă de ezitare sau jenă. Cu ajutorul secret al unei mostre de Balanophora pe care Moff i-o dăduse lui Harry drept cadou de despărțire, noaptea lor de pasiune fu un mare și prelungit succes. Epuizați, ea a plâns, iar el s-a Îngrijorat până când Marlena i-a explicat că erau lacrimi de bucurie pentru că se simțea Îndeajuns de liberă ca să se lase purtată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
la Mine. Dar nu s-a întors. Și sora ei, vicleana Iuda, a fost martoră la aceasta. 8. Și cu toate că a văzut că M-am despărțit de necredincioasa Israel din pricina tuturor preacurviilor ei, și i-am dat cartea ei de despărțire, totuși soră-sa, vicleana Iuda, nu s-a temut, ci s-a dus să curvească la fel. 9. Și astfel, prin necurăția ei strigătoare, Israel a spurcat țara, a preacurvit cu piatra și lemnul. 10. Cu toate acestea, vicleana Iuda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
lucruri dureroase. M-a întâmpinat și m-a condus până la gară cu Asuka în brațe. Era o zi toridă de vară. Nu era pe stradă nimeni. Afară arăta ca orice altă soție tânără și fericită dintr-o zonă periferică. La despărțire am vrut să-i spun ceva, însă numai atât am reușit: „Să fii sănătoasă și să trăiești fericită!“ Parcă așa m-am exprimat. Atunci mi-am dat seama că vorbele nu au nici o valoare. Eu, ca scriitor, trebuie să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
mai spus nimănui până acum, dar aceasta a fost un fel de autoizolare (cred că este exprimarea adecvată.) Ca scriitor mi-am dorit să exploatez locurile din afară, să mă stabilesc într-un punct și să scriu povești în japoneză. Despărțirea de țara natală a fost o prioritate atât pentru mine, cât și pentru japoneza mea (de la început mi s-a părut un lucru normal); m-am străduit să schițez diverse metode și figuri, pentru a reuși - în mod conștient sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]