27,244 matches
-
storși din când în când. Ierarhiile literare, ca și cele politice, se pritocesc tot prin cârciumi. Mesajul artei actuale este tot mai contondent, mai colțuros chiar. Creativitatea transformă ideea în pasiune. Cărțile sunt niște scrisori. Dar nu toate își găsesc destinatarii . Singurătatea - această patrie a creatorilor de artă. În fața capodoperelor, cea mai adâncă formă a elocinței este tăcerea. Arta presupune dirijarea tumultului. Scriitorii actuali vorbesc uneori despre zăpezi unor oameni ai deșertului. Multe debuturi ajung direct în apele menajere ale literaturii
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
aripă de curcubeu. Orice debutant are în barbă firimituri din operele înaintașilor. Capodoperele - aceste creații fără rest. Cel mai râvnit post rămâne cel de secretar general al literaturii contemporane. Cărțile sunt niște scrisori dintre care doar câteva ajung la adevărații destinatari. Arta este hârtia de turnesol care măsoară, la un momentdat, starea de normalitate a condiției umane. Nimbul valorilor intră numai în sarcina posterității. Arta - această imperioasă nevoie de noi înșine. Scriitorul - acest sclav de pe plantațiile visului. Dacă lectura este inutilă
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
descântătoarei). Observatorul trebuie să adopte o poziție oarecum exterioară, fapt ce-i permite să cuprindă în cadru toate elementele complexului ritual. Unghiul de bază reprezintă un alt punct important al înregistrării imaginilor. Acesta "permite spectatorului filmului să examineze comportamentul agentului destinatar plasându-se, pe cât posibil, pe axa observației destinatarului"140. Observatorul (cineast sau fotograf) poate opta pentru mai multe unghiuri de bază: el poate să se situeze fie în spatele destinatarului, fie chiar lângă el, în fața acestuia, în intervalul dintre executant și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
exterioară, fapt ce-i permite să cuprindă în cadru toate elementele complexului ritual. Unghiul de bază reprezintă un alt punct important al înregistrării imaginilor. Acesta "permite spectatorului filmului să examineze comportamentul agentului destinatar plasându-se, pe cât posibil, pe axa observației destinatarului"140. Observatorul (cineast sau fotograf) poate opta pentru mai multe unghiuri de bază: el poate să se situeze fie în spatele destinatarului, fie chiar lângă el, în fața acestuia, în intervalul dintre executant și destinatar, sau lângă destinatar într-o poziție înclinată
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
al înregistrării imaginilor. Acesta "permite spectatorului filmului să examineze comportamentul agentului destinatar plasându-se, pe cât posibil, pe axa observației destinatarului"140. Observatorul (cineast sau fotograf) poate opta pentru mai multe unghiuri de bază: el poate să se situeze fie în spatele destinatarului, fie chiar lângă el, în fața acestuia, în intervalul dintre executant și destinatar, sau lângă destinatar într-o poziție înclinată de până la 45 grade față de acesta. În acest caz operatorul încearcă să ofere perspectiva beneficiarului ritului prin faptul că poziția (deci
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
plasându-se, pe cât posibil, pe axa observației destinatarului"140. Observatorul (cineast sau fotograf) poate opta pentru mai multe unghiuri de bază: el poate să se situeze fie în spatele destinatarului, fie chiar lângă el, în fața acestuia, în intervalul dintre executant și destinatar, sau lângă destinatar într-o poziție înclinată de până la 45 grade față de acesta. În acest caz operatorul încearcă să ofere perspectiva beneficiarului ritului prin faptul că poziția (deci perspectiva) sa se confundă cu a acestuia. Practica arată că pot exista
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
posibil, pe axa observației destinatarului"140. Observatorul (cineast sau fotograf) poate opta pentru mai multe unghiuri de bază: el poate să se situeze fie în spatele destinatarului, fie chiar lângă el, în fața acestuia, în intervalul dintre executant și destinatar, sau lângă destinatar într-o poziție înclinată de până la 45 grade față de acesta. În acest caz operatorul încearcă să ofere perspectiva beneficiarului ritului prin faptul că poziția (deci perspectiva) sa se confundă cu a acestuia. Practica arată că pot exista și situații de
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
comunicare poate face posibil transmiterea unui mesaj către un public variat și numeros, care îl recepționează simultan, fiind despărțit temporal și spațial de sursa. Emițătorul este o "persoană instituționalizata" care reprezintă, în general, un grup de persoane. În același timp, destinatarii comunicării formează grupuri largi de indivizi, aspect care surprinde ideea de "socializare a audienței". Fluxul mesajelor este unidirecționat, iar capacitatea receptorilor de a interveni în acest flux este foarte limitată. Comunicarea de masă se desfasoara numai în spațiul public, determinând
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
este cea folosită de Barack Obama prin voluntariatul recrutat online și care a activat în acest spațiu 67. Un alt dezavantaj ar consta în faptul că marketingul direct și prin new media care promovează comunicarea politică se produce la domiciliul destinatarilor, fără niciun efort din partea lor, reducând participativitatea și dând impresia că și-ar fi exercitat obligația civică prin mesaj electronic, încurajând absenteismul la votare. De aceea, strategii marketingului politic modern recomandă o îmbinare a marketingului direct și new mediei cu
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
a widget-urilor, ci un dialog între utilizatorii unui site, inclusiv creatorul. Figură 13. Modelul de interactivitate electronică, Ferber și colaboratorii Potrivit modelului de interactivitate electronică, propus de Ferber și colaboratorii 46, (fig. 14) se poate măsura nivelul și controlul receptivității destinatarului mesajului politic prin caracteristicile tehnice interactive ale web site-urilor. Modelul lui Ferber și colab. depinde de două variabile, direcția de comunicare și nivelul de control al receptorului, interactivitatea nefiind prezentată că un concept binar, ci un continuu progresiv, în
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
discursul este reciproc între ambii participanți la dialog (dublu sens), multiplicat (la participanții dialogului) în discursul public (trei direcții). Se constată un nivel scăzut de control al receptorului atunci cand sursă acționează într-un singur sens (monolog), cănd între sursă și destinatar dialogul este receptat în ambele direcții și un răspuns controlat când participanții influențează mesajul de la sursă la receptor. Acest model de comunicare analizează interacționarea participanților în forumurile de comentarii sau chat-room-uri prin conținutul și analiza discursului. Limbajul folosit de către candidați
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
dar fac în același timp servicii actului mincinos, fiind mult mai plastic să spui "Y minte de îngheață apele", decît pur și simplu "Y este un mare mincinos"; • funcția fatică descrie punerea în relație de comunicare (mincinoasă) a emitentului cu destinatarul (CUI?) printr-o specifică modalitate de atenționare și de încheiere a relatării înșelătoare, insinuante, calomnioase etc.; asemenea formule dobîndesc expresii diferite precum: "Ai auzit despre X?... Dar să nu spui la nimeni". Dincolo de posibilele considerații "critice" care pot fi aduse
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
un mesaj verbal (sonor) poate fi transmis pe cale telefonică, unul scris prin scrisoare poștală, E-Mail sau fax, un mesaj nonverbal (vizual) pe calea transmisiei televizate etc.; atare medieri favorizează pervertiri tehnice de care emitentul nu este responsabil, dar pe care destinatarul le receptează ca atare, fără ca uneori să-și poată da seama de mistificarea intervenită prin actul transmiterii însuși; ne confruntăm, în această împrejurare, cu situația mistificatoare în care un (ne)adevăr formulat într-un cod anume și transmis pe un
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
pildă, nu putem scuza de mai multe ori o întîrziere la serviciu prin minciuna că "am avut inundație acasă" chiar dacă uneori acest lucru se întîmplă în realitate. În această categorie intră și "minciunile (parțial) inofensive" [Barnes, 1994:51-54], avînd ca destinatari "păcăliții naivi", începînd de la exageratele formule de politețe ("al dumneavoastră prea supus servitor") pînă la poveștile pescărești ("L-am scăpat... ; avea pe puțin 10 kilograme."), de la înșelăciunea copilului care nu-și declară acasă nota proastă ("Azi nu m-a ascultat
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
corectitudinea" soțului ei; se manifestă negativ atît la nivelul emitentului, cît și la acela al receptorului; este cazul acuzatorului care, prin jurămîntul strîmb nedescopeit de completul de judecată, atrage într-o formă oarecare răul atît asupră-i, cît și asupra destinatarului pe care îl vizează. b) În categoria minciunilor cu simplu efect, avînd consecințe sensibile doar la nivelul unuia dintre receptori, putem menționa cinci situații posibile, respectiv pe cele care: aduc un avantaj emitentului, fără a-i afecta cu nimic pe
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
un soț și o soție sînt intervievați împreună, pot da răspunsuri care au scopul de a-l păcăli fie pe cercetător, fie pe partener. Dacă se folosesc chestionare trimise prin poștă, nu se poate controla foarte mult împrejurarea în care destinatarul va răspunde la întrebări, încît atunci cînd se redactează un chestionar în scris, este necesară și mai multă grijă. Încercările de a păcăli sau de a induce în eroare sociologul care efectuează ancheta se întîlnesc în toate științele sociale, însă
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
premise enunțuri constatative referitoare la un adevăr "axiologem (Cornel Munteanu) ajuns în situația de criză". Fiind un tip de discurs, pe de o parte orientat explicit, solicitând în special funcțiile referențială, fatică (atitudinea locutorului în raport cu interlocutorul său) și conativă (privind destinatarul), iar, pe de alta, literaturizat implicit (activând deci funcția expresivă și cea poetică), discursul polemic literar este, în esență, un act ilocuționar care tinde să se împlinească într-unul perlocuționar printr-o dublă finalitate: estetică și pragmatică. 2.3. Polemica
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
impus legitimarea definitivă a genului. Și pamfletul, și polemica presupun o structură actanțială dialogică, marcată de dinamism participativ (Mariana Ionescu), în care, deși mesajul emițătorului vizează o țintă precisă, reprezentată sau non-reprezentată (ce face obiectul demersului polemic sau pamfletar), adevăratul destinatar este publicul martor, pe a cărui receptare adecvată autorul mizează. Dincolo de spațiul care le-a consacrat (presa), pamfletul și polemica sunt construite pe o schemă tripartită, corespondentă, în varianta cea mai simplificată, oricărei situații de comunicare: emițător mesaj receptor. Tipul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
enunțurile actanților implicați. Polemica este dialogică, prin excelență, și deci "obligatoriu intențională" (Gilbert Dispaux). Ea nu poate fi concepută în afara dimensiunii teleologice care relevă intenția locutorului de a se raporta cu un anumit scop și într-un anume fel la destinatar(i). Polemistul (= eul enunțării, actantul principal) ipostaziază, înainte de toate, subiectul generic surprins în dinamismul intrinsec al comunicării, așa cum îl percepe Ducrot: "De fiecare dată când zicem ceva, imaginăm pe cineva care ar gândi contrariul și la care ne opunem"54
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
dinamismul intrinsec al comunicării, așa cum îl percepe Ducrot: "De fiecare dată când zicem ceva, imaginăm pe cineva care ar gândi contrariul și la care ne opunem"54. În polemica literară, dinamica schemei actanțiale variază în funcție de orientarea polemistului spre cei doi destinatari ai săi: fie spre public (martor imparțial), pentru a-i relata mobilul polemicii și a-l face, astfel, părtaș la dispută, fie spre preopinent (țintă, mai ales în scrisoarea deschisă), iar atunci ofensiva este frontală și adresarea directă. În textul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
de industrie"59. De asemenea, la Arghezi întâlnim nenumărate formulări de genul: "cititorul a constatat" sau "aș fi voit să mai stăm de vorbă cu cititorul și despre alte subiecte decât (...)". Formalismul adresării traduce o reverență în fața publicului, perceput ca destinatar colectiv sau individual, atitudine prin care polemistul se distanțează strategic, simulând poziția protocolară în fața unei instanțe superioare. Acest Tu, convertit metonimic în El (țara, cititorul etc.), este, în esență, beneficiarul, ipso facto, al polemicii literare. Efortul persuadării îl vizează implicit
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ca persoană, ci ca personaj în polemica literară. Dincolo de statutul său real, deseori invocat în polemică, El dobândește și un statut fictiv, grație percepției subiective și, implicit, inventivității polemistului. Un caz particular de discurs polemic este scrisoarea deschisă, acolo unde destinatarii își schimbă doar aparent pozițiile. Adresarea directă redistribuie doar formal rolurile deictice, astfel că preopinentul apare ca actant privilegiat în schimbul polemic direct (un Tu viu și dinamic), în timp ce lectorului i se atribuie un rol arbitral. În mod curent, orice corespondență
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
privat, inviolabil. Ea aparține în exclusivitate participanților la corespondență. Prin urmare, scrisoarea deschisă (atributul însuși trimite la intenția polemică a autorului) reprezintă formula directă prin care expeditorul provoacă, atacă frontal, cere socoteală sau pur și simplu se justifică în fața unui destinatar pe care dorește să-l expună judecății publice (Terțul martor). Vom relua, de altfel, problematica statutului și structurii scrisorii deschise ca formă reprezentativă a polemicii explicite. Aspectul care interesează, în acest punct al demersului nostru, este formula dialogică prin excelență
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
în arena publică. În discursul polemic, alături de un principiu dialogic implicit (consubstanțial, după M. Angenot), propriu oricărei enunțări și cu atât mai mult celei de natură performativă, vorbim și de o relație dialogică explicită, pe care autorul-polemist o stabilește cu destinatarii săi prin distribuirea rolurilor deictice și prin uzanța conectorilor argumentativi iată, așadar, evident, într-adevăr, care va să zică, pesemne, ce credeți? etc., specifici retoricii discursului polemic, prin excelență, argumentativ. Marc Angenot operează o distincție funcțională între "forma dialogată" și "dialogism", prima fiind
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
argumentativ, discursul polemic comportă o cercetare dublu orientată: către aspectul rațional (logica argumentării, coerența și coeziunea textului) și către aspectul emoțional (dimensiunea retorică, expresivitatea etc). Aceasta din urmă joacă un rol esențial în polemica literară a cărei finalitate, alături de persuadarea destinatarului (= lector imparțial), în baza argumentației nude, este captația afectivă. Acțiunea conjugată a elementelor raționale și a celor retorice asigură spectacularitatea oricărei polemici. Definită ca "act discursiv orientat către interlocutor(i)", argumentarea presupune implicit sau explicit o intenție polemică alături de o
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]