5,763 matches
-
meserie... Uneori, prima repetiție echivalează cu intrarea În cușca cu lei. E ca la operă, unde un dirijor necunoscut se prezintă la pupitru, să spunem În fața Orchestrei Filarmonice din Viena. Am asistat recent la următoarea Întâmplare: repetam Werther cu un dirijor, excelent de altfel, de numai douăzeci și nouă de ani. La prima repetiție de orchestră Îi priveam pe muzicieni, curios să aflu cum Îl vor asculta pe acest necunoscut, ei care lucraseră cu Karajan, cu Abaddo, sau Ozawa?! Se spune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
acest necunoscut, ei care lucraseră cu Karajan, cu Abaddo, sau Ozawa?! Se spune despre muzicienii Filarmonicii vieneze că sunt atât de obișnuiți să cânte Împreună și cunosc așa de bine repertoriul, Încât pot să execute o partitură Întreagă singuri, fără dirijor. E o glumă care circulă: „Dacă ne place de dirijor, atunci cântăm cum vrem noi, dacă nu ne place de el, atunci cântăm după cum ne cere el!“. În dimineața aceea, la Werther, am observat cum l-au „mirosit“ pe tânărul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Ozawa?! Se spune despre muzicienii Filarmonicii vieneze că sunt atât de obișnuiți să cânte Împreună și cunosc așa de bine repertoriul, Încât pot să execute o partitură Întreagă singuri, fără dirijor. E o glumă care circulă: „Dacă ne place de dirijor, atunci cântăm cum vrem noi, dacă nu ne place de el, atunci cântăm după cum ne cere el!“. În dimineața aceea, la Werther, am observat cum l-au „mirosit“ pe tânărul Philippe Jordan: au cântat intenționat greșit niște note, să vadă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
sunt dotați cu voci bune. Așa cum stau lucrurile, ne aflăm Într-un război aproape permanent: marile vedete consacrate, știind că nu corespund scenic, sunt frustrate dacă li se cere să se miște, regizorul e frustrat și blocat de Încăpățânarea primadonei, dirijorul e avocat al muzicii și Încurajează staticul, directorul operei nu e de găsit, că are o ședință urgentă. Toată lumea suferă, inclusiv criticii, Încurcați de războiul dintre vechi și nou, de mișmașul neclar de pe scenă! Când am fost chemat din teatru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
decid ritmul general al fiecărei scene și În detaliu ritmul fiecărei fraze. E o plăcere să lucrez cu un actor tânăr și să descoperim Împreună muzica din spatele fiecărei consoane sau vocale. În operă, ritmul depinde Întâi de compozitor, apoi de dirijor. La operă nu am control decât asupra ritmului mișcărilor. În teatru pot să lărgesc, să Încetinesc, să suspend sau să accelerez ritmul, În timp ce În operă regizorului Îi sunt interzise astfel de libertăți. Muzica e dată și nu se poate schimba
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
regizorul și cântăreții să asculte atent ce se Întâmplă În fosă. De obicei, Însă, regizorul e surd sau indiferent, obsedat doar de cum arată imaginea, iar cântăreții rareori sunt interesați de altceva decât de măsura care le dă intrarea ca să cânte. Dirijorul, pe de altă parte, se comportă des ca un metronom, vrând doar să fie menținut ritmul impus de el. Fiecare trage În altă parte, nimeni nu comunică cu nimeni - și asta se numește adesea „colaborare“ la operă! Chiar În situații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
impus de el. Fiecare trage În altă parte, nimeni nu comunică cu nimeni - și asta se numește adesea „colaborare“ la operă! Chiar În situații mai pașnice, odată cu venirea orchestrei, regizorul și-a terminat treaba, căci repetițiile aparțin de acum exclusiv dirijorului, iar regizorul poate cel mult să stea În culise și să Încerce de acolo să modifice cât poate ultimele detalii de joc și să nu se simtă exclus. De fapt, ca să fiu sincer, așa procedam la Început, timorat fiind de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
mai multe ori, În alte țări, căci reversul medaliei sau blestemul succesului În lumea operei este că ești chemat să reproduci același spectacol cu aceeași concepție, aceleași decoruri și costume, dar cu alți cântăreți, alt cor, altă orchestră și alt dirijor, pe o altă scenă. De obicei se apelează la un asistent ca să refacă originalul, dar eu insist să fiu prezent la cel puțin jumătate din repetiții de câte ori am timpul să o fac. Încerc să schimb cât se poate, să adaptez
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
decorul, dar nu e pentru mine!“ La premieră, Lucia cânta de pe munte, rostogolindu-se pe stânci În căutarea iubitului, dar iubitul cânta de lângă fosă. June se ascundea În grotă, așteptându-l pe Krauss, dar el Îi făcea semne drăgăstoase de lângă dirijor, din centrul scenei, chemând-o să iasă din decor. La Los Angeles am reluat Lucia, dar fără Alfredo Krauss. June, care a revenit În rol, se simțea foarte acasă În decorul romantic, găsind un suport În pericolele ce trebuiau Înfruntate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
pipa păcii cu ocupanții spanioli și francezi, totul era pentru mine ca un cadou de fantezie exuberantă și joie de vivre din partea „doctorului“ Rameau. Coregrafia plină de vervă și baroc hip-hop semnată de Blanca Li l-a contaminat și pe dirijorul Bill Christie, care la final a urcat din fosă pe scenă, dansând și dirijând În același timp un bis al celebrului calumet de la paix, În care era angajat tot colectivul de soliști, dansatori, mimi, acrobați, alături de coriștii și muzicienii ansamblului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
zi, telefonul a sunat și m-am pomenit invitat să lucrez la Met. „Poate că bate vântul Într-o direcție nouă“, mi-am spus eu Înainte de Întâlnirea cu temutul director general Joe Volpe și cu directorul muzical al instituției, faimosul dirijor James Levine. Proiectul pe care mi-l ofereau ei, Benvenuto Cellini, deși Îmi era necunoscut, m-a atras din prima clipă datorită lui Berlioz, pe care Îl adoram pentru muzica sa profetică. Am apelat la George Tsypin, scenograful original și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
adresat nici un cuvânt. Ce păcat că nu a existat nici o colaborare Între noi! Până la repetițiile de orchestră lucrasem În studio timp de o lună, cu un ritm al mișcării viu și alert, În corespondență cu timpii muzicali dați de asistentul dirijorului. Aparent, Maestro nu-i comunicase nici lui preferințele sale, căci, odată instalat În fosă, faimosul dirijor s-a decis să conducă foarte lent, subliniind fiecare detaliu al partiturii, fără să se uite la ce se Întâmplă pe platou, unde evident
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
orchestră lucrasem În studio timp de o lună, cu un ritm al mișcării viu și alert, În corespondență cu timpii muzicali dați de asistentul dirijorului. Aparent, Maestro nu-i comunicase nici lui preferințele sale, căci, odată instalat În fosă, faimosul dirijor s-a decis să conducă foarte lent, subliniind fiecare detaliu al partiturii, fără să se uite la ce se Întâmplă pe platou, unde evident toată lumea era În decalaj considerabil muzical și de mișcare. Cât de importantă este colaborarea Între regizor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
a decis să conducă foarte lent, subliniind fiecare detaliu al partiturii, fără să se uite la ce se Întâmplă pe platou, unde evident toată lumea era În decalaj considerabil muzical și de mișcare. Cât de importantă este colaborarea Între regizor și dirijor! Nu numai că trebuie să-și vorbească, dar, ca să se creeze o expresie armonioasă Între gest și sunet, dirijorul trebuie să fie interesat de ce se Întâmplă pe scenă, iar regizorul să fie sensibil și atent la muzică. Dirijorul trebuie să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
pe platou, unde evident toată lumea era În decalaj considerabil muzical și de mișcare. Cât de importantă este colaborarea Între regizor și dirijor! Nu numai că trebuie să-și vorbească, dar, ca să se creeze o expresie armonioasă Între gest și sunet, dirijorul trebuie să fie interesat de ce se Întâmplă pe scenă, iar regizorul să fie sensibil și atent la muzică. Dirijorul trebuie să vadă, regizorul să audă. Am avut o mare bucurie să comunic peste tot În lume cu dirijori de toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
regizor și dirijor! Nu numai că trebuie să-și vorbească, dar, ca să se creeze o expresie armonioasă Între gest și sunet, dirijorul trebuie să fie interesat de ce se Întâmplă pe scenă, iar regizorul să fie sensibil și atent la muzică. Dirijorul trebuie să vadă, regizorul să audă. Am avut o mare bucurie să comunic peste tot În lume cu dirijori de toate vârstele, cu care m-am Înțeles de minune, de la Sir Colin Davis (la Fidelio) până la Philippe Jordan (la Werther
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
și sunet, dirijorul trebuie să fie interesat de ce se Întâmplă pe scenă, iar regizorul să fie sensibil și atent la muzică. Dirijorul trebuie să vadă, regizorul să audă. Am avut o mare bucurie să comunic peste tot În lume cu dirijori de toate vârstele, cu care m-am Înțeles de minune, de la Sir Colin Davis (la Fidelio) până la Philippe Jordan (la Werther), unde colaborarea a dovedit cât de mult depindem unul de altul ca să servim ceva ce e mult deasupra noastră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Met“. Cronicile proaste uneori ajută! Visul unei nopți de vară la operă Imediat după Faust, am plecat la Chicago să montez Visul unei nopți de vară de Benjamin Britten, cu un buget modest, dar cu totală libertate și cu un dirijor și cântăreți tineri, avizi de aventură și descoperiri. Am făcut cunoștință cu o generație nouă de cântăreți, dispuși să facă exerciții de actorie pentru a se debarasa de clișeele de joc, care li se predau În școlile de canto. Mișcări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
În vedere cataclismul care urma să lichideze toată lumea pe care o cunoscuseră. Geniul a dispărut după ce totul a fost Înmagazinat, așa cum se Întâmplă și cu ceilalți copii mai speciali, copii minune - copilași frumușei, cu capete cârlionțate, care flutură baghete de dirijor sau Îmblânzesc piane uriașe, și care În cele din urmă ajung muzicieni de mâna a doua, cu priviri triste, boli ciudate și șezutul ușor diform, ca de eunuc. Dar chiar și așa, misterul individual Îl va chinui În continuare pe
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
depășeam mereu, plin de Înfumurare, pe bietul Serghei care se Împiedica jucăuș, ca una din acele mici imagini sâcâitoare care ți se rotesc la nesfârșit În minte. O fanfară militară (Germania era În perioada aceea țara muzicii), condusă de un dirijor deosebit de smucit, se trezea la viață cam la fiecare zece minute, dar nu reușea să Înăbușe uruitul dominant, neîncetat, al rotilelor. Exista În Rusia și fără Îndoială că mai există, un gen special de băiat de vârsta școlară, care, fără
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
spus și Artur (Lundkvist) când am aterizat la Stockholm, în seara acelei zile de neuitat, flatându-mă, pentru că „Celi” era steaua tinereții noastre, în afara literaturii, bineînțeles. Dar în fond nu știu ce a vrut să spună Artur. Se referea, oare, la ascetismul dirijorului? Când rescriu aceste rânduri am aflat despre caracterul dificil al lui „Celi”, de faptul că a fost tracasat în Suedia pentru că el era pentru muzica pură, opunându-se cu încăpățânare comercializării ei aproape făcându-și cu bună știință rău. La
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
caracterul dificil al lui „Celi”, de faptul că a fost tracasat în Suedia pentru că el era pentru muzica pură, opunându-se cu încăpățânare comercializării ei aproape făcându-și cu bună știință rău. La fel ca și atunci când trăia în România, dirijorul obișnuia să concerteze, să experimenteze în spații închise, cum ar fi vaste camere subterane din Evul Mediu, complet izolate de spațiul orașului poluat crunt de zgomotele insuportabile ale timpului modern. Misteriosul proces al creației era respectat astfel de misteriosul dirijor
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
dirijorul obișnuia să concerteze, să experimenteze în spații închise, cum ar fi vaste camere subterane din Evul Mediu, complet izolate de spațiul orașului poluat crunt de zgomotele insuportabile ale timpului modern. Misteriosul proces al creației era respectat astfel de misteriosul dirijor. Creația pe care nimeni n-o poate explica, numai descrie, poate, rămâne mereu neelucidată, misterul ei stând deasupra tuturor „interpretărilor”. În cazul muzicii, ea trebuia trăită intens și nu difuzată prin comercializare, ca o „hrană rece” păstrată într-un frigider
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
ajuns. Din nou un vis bun: René mă îmbrățișa, asigurându-mă de prezența lui în demi-viața și demi-moartea lui. 25 octombrie. Prietena mea, pianista Ingrid Lindgren, a împlinit cincizeci de ani. Mulți invitați în camerele sale mici. Printre ei, celebrul dirijor Leif Segerstam, ca un soare, blond, bărbos, semănând perfect cu Brahms! Mânca numai creveți și privea în gol, umplând vidul cu albastrul ochilor lui! Noiembrie Ițak Rabbin a fost asasinat de un tânăr fanatic extremist, tocmai când cânta ceva frumos
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Alții l-au numit: O furtună, un vulcan! Înțelegând prin asta o pasiune pe care nimic și nimeni n-a putut-o împiedica să se desfășoare, oricât de grele i-au fost obstacolele, într-adevăr, dintre cele mai complicate. Arta dirijorului nu e aceea de a prezerva muzica, ci aceea de a o renaște, obișnuia să spună Maestro, de fiecare dată într-un fel neobișnuit, unic- numai prin aceste repetate renașteri se putea spera la imortalitatea creației muzicale. Bolero-ul lui
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]