5,717 matches
-
vândută de către Ion Lățescu (în unele documente Iancu Lățescu) fraților Gheorghe, Ion și Ilie Ciolac. Familia Costache Boldur Lătescu a fost una dintre cele mai vechi și cunoscute familii din Moldova, mulți dintre membrii ei fiind mari dregători la curțile domnești în secolele XV-XIX. După unele documente, arborele genealogic al familiei pornește de la marele vornic Boldur din timpul domniei lui Ștefan cel Mare. în anul 1460 Boldur era vistiernic, iar între anii 1491 și 1513 mare vornic, distingându-se în mod
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
1460 Boldur era vistiernic, iar între anii 1491 și 1513 mare vornic, distingându-se în mod deosebit în bătălia de la Lențești din 29 octombrie 1497 la Codrii Cosminului. Fiul vornicului Boldur a fost marele medelnicer Andrușco menționat într-un act domnesc de către Ștefăniță Vodă în anul 1518. Andrușco a avut un fiu, Ion, care din considerente politice a trebuit să devină preot în satul Epureni, la moșia veche a familiei. De la acesta, una din ramurile Boldurilor a luat numele de Epureanu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
unde familia Boldur avea probabil altă moșie. Hudeștii-Mari-nume purtat de comuna Hudești în perioada 1864-1925, determinat de numele moșiei; Hudineț-denumire inițială a satului Hudești după numele proprietarilor de moșie Druja Hudici și mai apoi vornicul Petru Hudici, membru în sfatul Domnesc. Este atestat documentar din anul 1436. în alte documente istorice apare și sub numele de Hudinți, Hudințăi, Hudinschi. Denumirea de Hudineț s-a păstrat până în anul 1582, când Iancu Vodă, domnitorul Moldovei prin actul domnesc din 20 ianuarie l-a
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Petru Hudici, membru în sfatul Domnesc. Este atestat documentar din anul 1436. în alte documente istorice apare și sub numele de Hudinți, Hudințăi, Hudinschi. Denumirea de Hudineț s-a păstrat până în anul 1582, când Iancu Vodă, domnitorul Moldovei prin actul domnesc din 20 ianuarie l-a numit Hudești. Pe harta lui Bawr de la 1781 apare cu numele de Gudechti. Etimologia Hudești poate fi explicată, având în vedere că toate variantele au ca rădăcină comună hud, hudă care în românește au dat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de pește de la Prut, Un alt document din 8 martie 1559 specifica că: Bobeștii de Jossat pe Bașeu întărit cu loc de iaz și moară lui Ion din privilegiul de întărire ce a avut bunicul lor, Cozma Bobici. Prin actul domnesc din 12 ianuarie 1620 se preciza printre altele: acest sat mai sus-zis Mlinăuți care este în ținutul Dorohoiului cu iazuri și cu mori și cu bălți și cu tot venitul ca să le fie și de la noi dreaptă ocină și dedină
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
moșiei și în sprijinirea domnitorului pentru apărarea gliei străbune. încă din timpul domniei lui Alexandru cel Bun, stăpânul moșiei era Druja Hudici, mare vornic pe lângă domnitorul țării. Iațco Hudici și Petru Hudici au fost mai mult timp membrii în sfatul domnesc. Prin femei, moșia Hudeștii-Mari a trecut în stăpânirea familiei Movilă, familie care a urcat pe tronul Moldovei nu mai puțin de șase domnitori. Numele de Fântâna Doamnei datează din acea perioadă. A trecut apoi în stăpânirea lui Miron Costin, cronicarul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
domn cu comanda întregii oștiri pe timp de pace și război; mare spătar. Titlu purtat în trecut de marii generali și comandanți ai oștilor poloneze și căzăcești. Hram - patronul unei biserici și sărbătorirea acestuia. Hrisov - act solemn emis de cancelaria domnească și întărit cu pecetea mare a țării,atârnată iar mai târziu și cu iscălitura domnului. Hrisovul era un fel de titlu de proprietate. Ispisoc - act domnesc care servea ca titlu de proprietate sau de privilegiu, carte domnească. Jitnicer - dregător care
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
căzăcești. Hram - patronul unei biserici și sărbătorirea acestuia. Hrisov - act solemn emis de cancelaria domnească și întărit cu pecetea mare a țării,atârnată iar mai târziu și cu iscălitura domnului. Hrisovul era un fel de titlu de proprietate. Ispisoc - act domnesc care servea ca titlu de proprietate sau de privilegiu, carte domnească. Jitnicer - dregător care avea grijă de magaziile cu grâne ale curții domnești. Jude - judecător, primar(în Transilvania),boier cu atribuții judecătorești și administrative. Klas - clasă. Kliros - clasă scutită de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
emis de cancelaria domnească și întărit cu pecetea mare a țării,atârnată iar mai târziu și cu iscălitura domnului. Hrisovul era un fel de titlu de proprietate. Ispisoc - act domnesc care servea ca titlu de proprietate sau de privilegiu, carte domnească. Jitnicer - dregător care avea grijă de magaziile cu grâne ale curții domnești. Jude - judecător, primar(în Transilvania),boier cu atribuții judecătorești și administrative. Klas - clasă. Kliros - clasă scutită de dări (Klirosul bisericesc). Leat(let) - an, contigent. Letcă - unealtă manuală care
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
iar mai târziu și cu iscălitura domnului. Hrisovul era un fel de titlu de proprietate. Ispisoc - act domnesc care servea ca titlu de proprietate sau de privilegiu, carte domnească. Jitnicer - dregător care avea grijă de magaziile cu grâne ale curții domnești. Jude - judecător, primar(în Transilvania),boier cu atribuții judecătorești și administrative. Klas - clasă. Kliros - clasă scutită de dări (Klirosul bisericesc). Leat(let) - an, contigent. Letcă - unealtă manuală care servește la depănatul firelor. Liude unitate contribuabilă în care puteau intra 1-2
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
la depănatul firelor. Liude unitate contribuabilă în care puteau intra 1-2 birnici, om de rând, pedestraș. Logofăt - mare dregător,șeful cancelariei domnești care redacta hotărârile luate de domn. Mazâl - mazil, membru al unui rang inferior al boierimii rămași fără funcții domnești. Meliță - unealtă de lemn ce are la mijloc o despicătură în care cade limba cu care se zdrobesc tulpinile de in sau cânepă,după topire, pentru a se alege fuiorul. Melițoi - meliță mai mare cu dăltuitura și limba mai groasă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
guvernare. Ocină - bucată de pământ stăpânită ca moștenire. Ocol - circumscripție administrativă ( judiciară, silvică, agricolă). Oloerniță - presă de făcut ulei, mai veche. Orândar - om care ținea în arendă o cârciumă (cu chirie). Ot(slav) - din, de la. Paharnic - mare demnitar de la curtea domnească,boier de divan care administra viile și pivnițele domnești și avea grija dărilor în natură datorate domnului din vinul produs în țară. Pan - moșier feudal polonez, termen de politețe, folosit pentru a se adresa unui bărbat. Pârcălab - dregător mai mare
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
circumscripție administrativă ( judiciară, silvică, agricolă). Oloerniță - presă de făcut ulei, mai veche. Orândar - om care ținea în arendă o cârciumă (cu chirie). Ot(slav) - din, de la. Paharnic - mare demnitar de la curtea domnească,boier de divan care administra viile și pivnițele domnești și avea grija dărilor în natură datorate domnului din vinul produs în țară. Pan - moșier feudal polonez, termen de politețe, folosit pentru a se adresa unui bărbat. Pârcălab - dregător mai mare peste un ținut, cu atribuțiuni de castelan al cetății
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ca ceilalți săteni. în categoria ruptașilor intrau fii de preoți, dascălii etc. Seliște - loc pe care a fost cândva un sat, loc pustiu,necultivat. Sân(slav) - fiu. Sâsâiac - hambar pentru păstrarea porumbului din leațuri sau din nuiele împletite. Sluger - dregător domnesc, însărcinat cu aprovizionarea armatei și curții domnești. Spătar - înalt demnitar la curtea domnească, șef al armatei și al poliției. Stipendiu - ajutor în bani acordat de stat unui elev sau student lipsit de mijloace, bursă. Stolnic - dregător care purta grija mesei
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
fii de preoți, dascălii etc. Seliște - loc pe care a fost cândva un sat, loc pustiu,necultivat. Sân(slav) - fiu. Sâsâiac - hambar pentru păstrarea porumbului din leațuri sau din nuiele împletite. Sluger - dregător domnesc, însărcinat cu aprovizionarea armatei și curții domnești. Spătar - înalt demnitar la curtea domnească, șef al armatei și al poliției. Stipendiu - ajutor în bani acordat de stat unui elev sau student lipsit de mijloace, bursă. Stolnic - dregător care purta grija mesei domnești, fiind șeful bucătarilor, al pescarilor și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
loc pe care a fost cândva un sat, loc pustiu,necultivat. Sân(slav) - fiu. Sâsâiac - hambar pentru păstrarea porumbului din leațuri sau din nuiele împletite. Sluger - dregător domnesc, însărcinat cu aprovizionarea armatei și curții domnești. Spătar - înalt demnitar la curtea domnească, șef al armatei și al poliției. Stipendiu - ajutor în bani acordat de stat unui elev sau student lipsit de mijloace, bursă. Stolnic - dregător care purta grija mesei domnești, fiind șeful bucătarilor, al pescarilor și grădinarilor. Șef-bucătar boieresc. Suret copie a
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
însărcinat cu aprovizionarea armatei și curții domnești. Spătar - înalt demnitar la curtea domnească, șef al armatei și al poliției. Stipendiu - ajutor în bani acordat de stat unui elev sau student lipsit de mijloace, bursă. Stolnic - dregător care purta grija mesei domnești, fiind șeful bucătarilor, al pescarilor și grădinarilor. Șef-bucătar boieresc. Suret copie a unui act sau a unei scrisori. Taler monedă de argint care a circulat și în țările române. Tamazlâc - cireadă de vite. Totalitatea vitelor cornute care aparțin unui proprietar
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
copii și încearcă să-l arunce cât mai departe cu ajutorul altui băț. Uric - act de proprietate pentru dobândirea pe veci din cumpărare sau donație și care se poate transmite ca moștenire. Uricar - scriitor de urice, redactor al actelor la cancelaria domnească, logofăt, pisar. Vătaf - supraveghetor al argaților și feciorilor de la o moșie boierească. Vătăman reprezentant al stăpânului feudal în satele aservite, care se îngrijea de îndeplinirea obligațiilor locuitorilor față de boier. Vechil - persoană care supraveghea și administra munca de pe o moșie. Velniță
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
se îngrijea de îndeplinirea obligațiilor locuitorilor față de boier. Vechil - persoană care supraveghea și administra munca de pe o moșie. Velniță - fabrică de spirt și de rachiuri cu instalații adesea rudimentare. Avea, de regulă, 14-16 lucrători de diferite specialități. Vistiernic - mare demnitar domnesc care avea în sarcină administrarea financiară a țării. Volnic - liber, slobod,neatârnat, independent, autonom. Vornic mare slujitor la curtea domnească, însărcinat cu conducerea treburilor interne ale țării și cu atribuțiuni judecătorești. Funcționar în administrația comunelor rurale care chema oamenii la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de spirt și de rachiuri cu instalații adesea rudimentare. Avea, de regulă, 14-16 lucrători de diferite specialități. Vistiernic - mare demnitar domnesc care avea în sarcină administrarea financiară a țării. Volnic - liber, slobod,neatârnat, independent, autonom. Vornic mare slujitor la curtea domnească, însărcinat cu conducerea treburilor interne ale țării și cu atribuțiuni judecătorești. Funcționar în administrația comunelor rurale care chema oamenii la adunări și anunța știrile oficiale. Zapis - dovadă scrisă, document, înscris. Zdelcă - contract, act de vânzare, prin extensie orice chitanță sau
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
banii ce i-au avut la săraci i-am împărțit, săraci sărăcuți de Dumenzeu miluiți. Bucur Haide vorba să lăsăm și un cântec să cântăm, un cântec de unire pentru a noastră întâlnire. Haiducii cântă Ți-am zis verde măr domnesc Stau pe loc și mă gândesc Pe ce cale să pornesc Frați de-ai mei să mai găsesc C-am avut cinci sute cinci De voinici, români, haiduci Cu ei în codru când intram, Moarte prin dușmani făceam. Ciocoii dac-
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ești tu haiducel? De când maica m-a făcut (bis) Eu la codru sunt haiduc (bis) Codrean Haide vorba să lăsăm și un cântec să cântăm, un cântec de unire pentru a noastră despărțire. Haiducii cântă Și-am zis verde măr domnesc Stau pe loc și mă gândesc Stând pe loc și mă gândeam La palat mă repezeam Iar în ușă la palat Iată un grec gulerat. Turcul Ce căutați voi, opincari? Bujor Vrem dreptate, boieri mari! Turcul Haide , haide, marș afară
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
zugrăvită nașterea lui Isus Hristos, în mijlocul staulului. Intrând în casă, unul din dascăli așază marginea de jos a icoanei pe piept, ținând ,mâinile de cele două colțuri de sus și începe a cânta troparul nașterii Mântuitorului. În vechime, la curțile noastre domnești, era și obiceiul numit ORAȚII, devenite “urații” de la “a ura”. Cărturarul Dan Simionescu scrie în legătură cu acestă datină voievodală: ”În prima zi de Crăciun, Domnul avea obiceiul să cheme la masă pe boieri. La masă Mitropolitul ridica paharul cu vin, făcând
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
tel. 0264/595339 CONSTANȚA Librăria Sophia, str. Dragoș Vodă nr. 13, tel. 0241/616365 CRAIOVA Librăria Thalia, Teatrul Național Craiova, tel. 0251/415782 DEVA Librăria Prescom Divers, str. Ana Ipătescu nr. 11, tel. 0254/213782 GALAȚI Librăria Costache Negri, str. Domnească nr. 27, tel 0236/472927 TG. JIU Librăria Mihai Eminescu, str. Tudor Vladimirescu nr. 40, tel. 0253/214910 IAȘI Librăria Casa Cărții, Bd. Ștefan cel Mare nr.56, tel. 0232/270479 Librăria Junimea, Piața Unirii nr. 4, tel. 0232/412712
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
nu prevesteau nimic bun. Orașul, căzut în stenahorie, își revenea în simțiri, însă acești picuri nesuferiți de șușoteală îl făceau searbăd și urâcios. Pe străzi, începu să băltească rău a vrajbă. Guri spurcate de boieri hicleni, adunați pe sub zidurile curții domnești, trăncăneau. Răspândeau cu iuțeală dihonia. Se întreceau în a cleveti și unelti împotriva lui vodă. Ascunși pe sub ișlice și caftane îmblănite, brodate cu fir de aur, complotau, urzind minciuni sfruntate. Le ticluiau în palavre lungi și dese cât bărbile lor
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]