5,649 matches
-
lui Cozma satul Băloș pentru satul Tortorești numai așa explicându-se de ce Cozma, a trebuit să restituie banii mânăstirii. La 20 aprilie 1491, Ștefan înzestrează mânăstirea Tazlău cu mai multe sate. Trei dintre acestea făceau parte “din satele noastre drepte domnești ce sunt pe Bistrița, anume: Zăneștii, Stolnicii și Faurii, mai jos de gura Cracăului, care acele sate au fost din ocolul curților noastre de la Piatra.” Îi mai dăruie mânăstirii un sat, Bureștii, pe Siret “care acel sat Bureștii a fost
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fost din ocolul curților noastre de la Piatra.” Îi mai dăruie mânăstirii un sat, Bureștii, pe Siret “care acel sat Bureștii a fost ascultător de curțile de la Bacău.” Înseamnă că domnul a socotit că este mai importantă mânăstirea, ocoalele și curțile domnești, având suficiente resurse ca să poată lua de la ele un sat și să îl dăruiască unei mânăstiri. Mânăstirile erau un sprijin neprecupețit, din punct de vedere spiritual, pentru domnie, dar, dacă ținem cont de așezarea Tazlăului, era importantă aici existența unui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domnului să le cerceteze hotarul vechi, “pe unde din veac ascultă de acel târg al Bârladului.” Într-o mențiune dintr-un document din 1642, aflăm că Ștefan cel Mare a dat uric și pentru hotarul târgului Tecuci. Așadar, restaurarea domeniului domnesc, atunci când este vorba de ocoalele târgurilor, se limitează la trei cazuri: Vaslui, Bârlad, Tecuci. În primul caz este un spor foarte însemnat de 16 sate, în cel de-al doilea caz doar de o siliște. În toate cazurile, Ștefan cel
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
trei cazuri: Vaslui, Bârlad, Tecuci. În primul caz este un spor foarte însemnat de 16 sate, în cel de-al doilea caz doar de o siliște. În toate cazurile, Ștefan cel Mare nu înzestrează ocoalele târgurilor cu danii din domeniul domnesc. El cumpără sate și, în aceeași zi în care cumpără, le donează ocoalelor. Numărul satelor din ocoalele târgurilor trebuie să fi fost însemnat și, oricum, toate la un loc depășeau cel mai mare domeniu, pe care îl stăpânea cel mai
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
multora împotriva autorității domnului este o dovadă că acesta avea mijloacele necesare ca să-și impună autoritatea. Crasnăș vornicul și Isaia vornicul nu au îndrăznit să se ridice pe față împotriva domnului, iar trădarea lor a fost plătită cu capul. Domeniului domnesc îi reveneau moșiile celor care nu aveau moștenitori. Un asemenea caz îl întâlnim în privilegiul dat la 5 aprilie 1488. Ștefan cel Mare dăruia pârcălabului Duma “un sat dintre satele noastre, anume unde a fost Fete, pe Bogdana și o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
stăpân, din care cauză li s-a spus că sunt în pustiu. În Europa medievală populația era rară, continentul apărea ca un imens “deșert verde”, oazele fiind locurile în care se aflau așezări omenești. Locurile pustii din Moldova aparțineau domeniului domnesc. Pentru a întări puterea domnească s-a spus că politica domnului s-a caracterizat prin colonizarea acestor locuri. P. P. Panaitescu considera “căci acesta a fost actul politic mai însemnat, care lămurește puterea și politica marelui domn. El a fost
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
s-a spus că sunt în pustiu. În Europa medievală populația era rară, continentul apărea ca un imens “deșert verde”, oazele fiind locurile în care se aflau așezări omenești. Locurile pustii din Moldova aparțineau domeniului domnesc. Pentru a întări puterea domnească s-a spus că politica domnului s-a caracterizat prin colonizarea acestor locuri. P. P. Panaitescu considera “căci acesta a fost actul politic mai însemnat, care lămurește puterea și politica marelui domn. El a fost un mare colonizator de oșteni
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
un hotar pe o parte a Prutului, unde să întemeieze zece sate și un alt hotar pe cealaltă parte a râului, unde să întemeieze alte zece sate. La 14 aprilie 1435, lui Petru Hudici, boier care făcea parte din Sfatul Domnesc din 1421, i se întăreau mai multe sate, dar și trei locuri în pustie, ca să întemeieze sate. La 24 aprilie 1434, îi sunt întărite popii Iuga două sate și un loc în pustie. La 25 mai 1434, domnul dăruia popii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
întărit satul în care era casa lui Stan aprodul și i se mai dăruie și un loc în pustie. Lui pan Stroe i se dăruia la 20 iunie 1438, “o pustie la Holmul Negru, anume Hluboca”. Lui Mihail Oțăl, pisarul domnesc, i se dau la 6 iulie 1438 mai multe sate, seliști și “de la Movila cea Mare până la gura Corozăului, pe amândouă părțile, încât ar pute să își așeze sate cu cotunurile lor și să aibă fânațe”. La 18 august 1438
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pan Muhail logofăț.” Alte două locuri din pustie vor fi date Pobratei (26 ianuarie 1453), un altul în 29 august 1455, beneficiarul fiind “sluga a noastră credincioasă, pan Duma Micaci. De data aceasta, locul în pustie se afla în braniștea domnească de la Bohotin. La 18 februarie 1456, erau întărite bunurile funciare ale protopopului Ioil și ale fiului său Giurgea, grămatic, printre care se număra și un loc în pustie, unde să întemeieze un sat. Privilegiul era reînnoit la 30 iunie 1456
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că țăranul român nu era legat de pământ, așa cum se întâmpla în alte state feudale. Odată îndeplinite obligațiile față de stăpânul moșiei, țăranul avea liberatea să plece pe altă moșie, unde i se ofereau condiții mai bune de trai. Din domeniul domnesc mai făceau parte iezerele, bălțile de la Bohotin sau de la Botna, pe Covurlui, bălțile de la Dunăre. Reiese din documentele lui Ștefan cel Mare că averea personală a domnului, în sate, era foarte mică, din ea face danii mânăstirilor, recuperând o parte
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Botna, pe Covurlui, bălțile de la Dunăre. Reiese din documentele lui Ștefan cel Mare că averea personală a domnului, în sate, era foarte mică, din ea face danii mânăstirilor, recuperând o parte prin cumpărarea a nouă sate. Dar cum din domeniul domnesc fac parte târgurile, ele constituie o mare putere din punct de vedere politic, economic și militar. Faptul că alipește Vasluiului 16 sate se explică prin importanța pe care o are ca poziție strategică, atunci când e vorba de un conflict cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe care o are ca poziție strategică, atunci când e vorba de un conflict cu turcii și tătarii. Așezându-și tabăra la Vaslui era nevoie ca numărul satelor să sporească, pentru a face față nevoilor pe care le impunea o curte domnească. Ocoalele târgurilor au avut un rol însemnat până în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, când satele acestora au fost vândute sau dăruite de domnii din acea vreme. Domeniul feudal (boieresc) din Moldova În legătură cu formarea domeniului feudal (boieresc) în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
am întărit în țara noastră” satele - și urmează întărirea acestora -, pentru că boierul i-a slujit credincios pe înaintașii celui care acordă privilegiul, dar îl slujește și pe el însuși cu credință. Uneori ai impresia că este vorba despre o danie domnească, dar vine și prezicerea că este vorba de întărirea stăpânirii asupra unei moșii. Despre domeniile feudale s-a spus că erau variate (diferite) ca mărime “unele cuprindeau zeci de sate, răspândite pe un teritoriu de zeci de mii de hectare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lui Ștefan Trifăscul, ceea ce înseamnă că moșia lui Mihail fusese împărțită între fiii săi, din moment ce vinde numai Ivanco. Printre marile domenii citate în sintezele de istorie este și domeniul lui Oană (Ion) vornicul, boier care a făcut parte din Sfatul Domnesc între 1407 și 1425. Fiii săi, Lazăr (Lazor) și Stanciu, vor face și ei parte din Sfatul Domnesc, începând din 1432. Cel de-al treilea fiu, Costea, n-a deținut nici o dregătorie. Primul document în care apar fiii lui Oană
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Printre marile domenii citate în sintezele de istorie este și domeniul lui Oană (Ion) vornicul, boier care a făcut parte din Sfatul Domnesc între 1407 și 1425. Fiii săi, Lazăr (Lazor) și Stanciu, vor face și ei parte din Sfatul Domnesc, începând din 1432. Cel de-al treilea fiu, Costea, n-a deținut nici o dregătorie. Primul document în care apar fiii lui Oană vornicul este din 28 decembrie 1428. Domnul le întărește seliștea lui Dobrin, la Humor (Homor), unde este mânăstirea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
este pomenit și satul Arămești, care își schimbă stăpânul. Un alt mare domeniu a fost acela al lui Oană Cupcici, atât de mare și de important încât boierul avea și o cancelarie proprie, un diac al său scriind un privilegiu domnesc. Primul document care se referă la domeniul lui Cupcici este din 27 mai 1429, când Alexandru cel Bun îi întărea satele Cupca, “unde este casa lui”, și Neagăuți. Cupca se afla pe Sirețel, în ținutul Suceava, iar Neagăuți pe Ciuhur
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și împădurită între Ciuhur și Racovăț. La 15 iunie 1431, din cele 14 sate întărite lui Cupcici, numai 10 făcuseră parte din moșia acestuia. Acest domeniu nu era unitar. Faptul că un diac al lui Cupcici a scris un privilegiu domnesc, i-a făcut pe unii să considere că acest mare boier avea o cancelarie, adică rivaliza oarecum cu domnul. O cancelarie domnească trebuia să funcționeze zilnic, pentru redactarea actelor interne și externe. Se rezolvau probleme, mai ales privind stăpânirea pământului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
moșia acestuia. Acest domeniu nu era unitar. Faptul că un diac al lui Cupcici a scris un privilegiu domnesc, i-a făcut pe unii să considere că acest mare boier avea o cancelarie, adică rivaliza oarecum cu domnul. O cancelarie domnească trebuia să funcționeze zilnic, pentru redactarea actelor interne și externe. Se rezolvau probleme, mai ales privind stăpânirea pământului, pentru o țară întreagă. Dar Cupcici, până în 1431, nu avusese nevoie de cancelarie ca să redacteze acte pentru 10 sate. Exista un diac
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sat și mori pe Siret. La 25 ianuarie 1446, Petru voievod îi dăruia logofătului Mihul satul Vânători, “din satele noastre”, de pe Bistrița, lângă Piatra lui Crăciun. La 23 aprilie 1448, Petru voievod îi dăruia Mihului locul unde au fost morile domnești de la Baia ca să își întemeieze mori noi sau steze, dărste și pive. La 22 septembrie 1448, Mihul și frații săi Duma și Tador se pârăsc cu Stan Poiană pentru satul Temeșești, de la gura Studinețului. Câștig de cauză au avut fiii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
La 26 octombrie 1452, Mihul cumpără trei seliști lângă granița leșească. Domeniul logofătului Mihul sporește spectaculos prin cumpărăturile pe care le face la 20 iunie 1453. Din formula de întărire reiese cinstea deosebită de care se bucura Mihul la curtea domnească: acest “adevărat și prea cinstit și al nostru credincios boier, pan Mihail logofătul, a slujit mai înainte sfânt răposaților noștri înaintași drept și credincios, iar astăzi ne slujește și ni se arată prieten drept și credincios, ca un adevărat creștin
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe hartă, satele acestui domeniu se aflau de la granița cu Țara Leșească până la Galați și de la Fălticeni până la Nistru, remarcându-se două grupări de sate în județele Vaslui și Iași. Felul în care Mihul și-a mărit domeniul, prin danii domnești, dar mai ales prin cumpărături, nu trebuie să surprindă. Un sat prețuia între 30 și 80 de zloți. Un singur sat se vindea, la mijlocul secolului al XV-lea, cu 150 de zloți, dar pe lângă satul propriu-zis mai era o mânăstire
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dar a preferat să-i pună la păstrare, spre nenorocul lui. Asta ne arată că Mihul a avut bani și averea lui ar fi sporit și mai mult, având în vedere că a primit o vamă de trecere, locul morilor domnești din Baia, unde putea să își facă pive, dârste, etc. Din cele prezentate până aici, reiese limpede că, spre deosebire de domeniul feudal din apusul Europei, domeniul unui boier moldovean nu era unitar și nu se forma în jurul unei curți întărite, de unde
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cel Mare confiscase pentru hiclenie, satele lui Mihul, dar, până la urmă, cel puțin o parte din ele au fost restituite familiei, pe principiul că nu tot neamul se hiclenise odată cu Mihul. Ion Donat a remarcat, în studiul său despre domeniul domnesc din Țara Românească, faptul că domnul “da familiei celui ce se hiclenise averea moștenită în devălmășie, cu drepturi egale de către toți membrii acesteia”. Așa s-ar explica de ce Buciumenii se afla în stăpânirea Marușcăi și a lui Dragoș Stănigescul. Un
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din Moldova, moșia lui Ion Cupcici, despre care se spune că avea un domeniu atât de mare și atât de bine organizat încât avea și o cancelarie. La 26 august 1474, are loc un proces în fața domnului și a Sfatului Domnesc, provocat de pâra fiului lui Vasco, fiul lui Vasco de la Horodnic, care, împreună cu frații săi, au cerut să li se dea o parte din moștenirea lui Ion Cupcici, deoarece ei erau nepoții soției marelui boier. Ivan s-a pârât cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]