3,527 matches
-
1566 26 Liceul de Informatică mun Petroșani Reabilitare 40 1567 27 Liceul Teoretic " M.Eminescu" mun Petroșani Reabilitare 50 1568 28 Școala cls. I-IV sat Dâlja Mare, mun Petroșani Reabilitare 60 1569 29 Școala cls. I-VIII "I. G. Duca" mun Petroșani Reabilitare 50 1570 30 Școala cls. I-VIII "Carmen Sylva" mun Petroșani Reabilitare 100 1571 31 Școala cls. I-VIII "Sf. Varvara" oraș Aninoasa Reabilitare 50 1572 32 Școala cls. I-VIII nr. 6 oraș Petrila Reabilitare 121
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192021_a_193350]
-
Grădinița Obiectiv de investiții 100 Horlești, comuna Rediu ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 616 11 Școala cu cls. I-VIII sat Rediu, com. Ruginoasa pentru Grădinița Obiectiv de investiții 300 sat Rediu, com. Ruginoasa ────────────────────────────────────────────────��───────────────────────────────────────── 617 12 Școala cu cls. I-VIII sat Pocreaca, com. Schitu Duca Obiectiv de investiții 150 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 618 13 Școala de Arte și Meserii Șcheia pentru Școala cu cls. I-IV Obiectiv de investiții 100 sat Cioca Boca, com. Șcheia ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 619 14 Școala cls. I-VIII Glodenii Gândului, comuna Țibănești pentru Grădinița Obiectiv
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192021_a_193350]
-
Cheltuieli curente și de capital 100 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Moțca Cheltuieli curente și de capital 100 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Oțeleni Cheltuieli curente și de capital 100 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Prisăcani Cheltuieli curente și de capital 150 ───────────────��────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Scânteia Cheltuieli curente și de capital 100 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Schitu Duca Cheltuieli curente și de capital 200 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Scobinți Cheltuieli curente și de capital 200 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Stolniceni- Prăjescu Cheltuieli curente și de capital 100 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Strunga Cheltuieli curente și de capital 150 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Tansa Cheltuieli curente și de capital 200 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193530_a_194859]
-
susțin că au îndeplinit planul de producție cu 101%, iar în fișe li s-au dat doar 90%. Aspectul s-a raportat și am informat atât conducerea uzinei, cât și Comitetul P.C.R. din Combinatul Siderurgic Galați, respectiv pe tov. secretar Duca P. Deoarece până la 14,30, ora de terminare a schimbului, nu a mers nimeni să clarifice situația lor, personalul muncitor în număr de cca. 45 - în ziua de 8 decembrie 1981, la orele 6,30 când s-au prezentat la
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
s? se bucure de triumful s? u. La 29 decembrie 1933 a fost asasinat de trei legionari. Cei trei au devenit o legend? legionar? , Nicadori, nume format din primele silabe ale numelor lor de botez. Iorga a calificat uciderea lui Ducă drept �o crim? odioas? �108. A fost din nou instituit? legea măr? ial? ? i a fost declan? at? o violent? reprimare a Legiunii. Dup? un guvern liberal trec? tor, la �nceputul lui ianuarie 1934 a fost format un guvern neoliberal condus de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
exercita o influen?? puternic? asupra tineretului din Rom�nia. �ncep�nd cu 1933, Legiunea a devenit un important factor politic, iar ostilitatea lui Iorga fă?? de ea cre? tea o dat? cu popularitatea ei tot mai mare. Dup? asasinarea lui Ducă, Codreanu, �C? pitanul� G? rzii de Fier a schimbat tactică. �Ac? iunea ț? cut? � era nouă metod? a lui Codreanu. Prin realiz? rile ei, Legiunea voia s? impun? argumentul care este �ntotdeauna cel mai puternic �n cadrul unei societ?? i corupte: exemplul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
sus ? i s? fie inspirate de suflete mai m? re? e dec�ț cele ale legionarilor. Toat? lumea trebuia s? fie al? turi de rege. Iorga a reprodus facsimilele scrisorii lui Codreanu adresat? lui Stelescu ? i ale documentelor privind asasinarea lui Ducă. El consideră c? Legiunea era �o mi? care a r? zvr? ți? ilor�, care se infiltrase p�n? ? i �n Statul Major. �n continuare, Iorga aducea pe tapet arborele genealogic al familiei Zelinschi, tr? g�nd urm? toarea concluzie: Codreanu nu avea nici o pic
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ine (adic? naziste). Tribunalul Militar nu a prezentat nici o dovad? �n acest sens. Iorga �ncheia declar�nd c? legionarul Codreanu nu era �deloc un nou Hristos�, deoarece �teroristul Zelinschi� era r? spunz? tor de trei asasinate: a lui Manciu, a lui Ducă ? i a lui Stelescu. Exist? mul? i rom�ni care nu s�nt de acord cu Iorga. Care conchidea din nou: �Trebuie uneori s? te bucuri de pl? cerile amare ale lipsei de popularitate�66. Procesul vie? îi lui Iorga ca
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
rom�nesc�, 15 februarie 1940 106 �Neamul rom�nesc�, 31 martie 1940 107 �Neamul rom�nesc�, 14 aprilie 1940 108 �Neamul rom�nesc�, 13 ? i 18 aprilie 1940 109 E. Lovinescu, Istoria literaturii rom�ne contemporane, Bucure? ți (f.a.), p. 20 110 Dup? asasinarea lui Ducă, Iorga nu a considerat că fiind inadecvat s? i se adreseze regelui ? i s? -i explice c? �literatura această modern? tr? șnit? este r? spunz? toare de acest fel de nelegiuiri�. Memorii, vol. VII, p. 123 111�Familia Iorga �? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
surzii printre înțelepții filosofi ai zilei... Ce?! Ce ți-am spus! Ce mi-ai spus? Că e bou! Cine? Idiotul? Orbul! A, vorbești despre ce ți-am spus eu?! Ce mi-ai spus? Că e un bou! Cine... Dobitocul! Primul-secretar, Duca, care-i iubea pe surzi și mereu, în diverse ocazii, voia să vadă și el cu precizie ce năzuia să pună în scenă Alexa Visarion Fața nevăzută a lunii! a încheiat discuția, dând dreptate surzilor, păsării dintr-o altă zi
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în patul ăsta simplu, de un roșu stins, a murit Carol I, masa de scris a reginei, picturile ei, mica orgă, sala de concerte, pianul la care cînta invitatul Enescu, ușile secrete, suava masă de machiaj, sala de audiențe, I.G. Duca, ultima audiență..., cine a întors lumea asta frumoasă, nobilă, stabilă pe dos? (cum cine?), o răsturnare care, iată, n-a dus la nimic, unde-i Vîrful cu Dor, edenul pictat de Mirea? unde-s larii legitimi? aici, ha-ha-ha-ha-ha, fantomele își
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lui al românului, cu triumfalismul searbăd și înfricoșător. Firescul cu nefirescul. Iașul, oraș la locul lui, n-a scăpat nici el de sinistra repartiție geo-artistică. Are și el un exemplar înfipt chiar în inimă, bibelou de proporții grotești, în preajma căruia ducă-se pe pustii! au început să se țină acum slujbe religioase... la microfon. Lume! Lume! Împreunare de Muhina (Muncitorul și Colhoznica), Rude (basorelieful de pe Arcul Revoluției franceze, cea care a deschis calea triumfală a tuturor revoluțiilor) și ceramici... populare, vorba
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și doar pentru a evidenția cutumele, strălucirea Curții și a familiei, dragostea și credința în care a fost crescută domnița, puritatea genealogiei și virtuțile moștenite: În anul acesta au trimis domnul Constantin-vodă în Moldova de o au măritat după Constantin-vodă Duca, domnul Țării Moldovei, petrecând-o domnul și doamna, părinții ei, până la Afumați, a cărora jale de despărțire nimeni nu poate povesti, iar și veselie ce s-au făcut la Iași, la Moldova ... cu anevoie este a să povesti. (Cronica anonimă
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de norod („Ptiuuuu! trăsni-i-ar Cel-de-sus!”). Altfel, cârtitorul nu-și acoperă privirea când ceva îi atrage atenția. Stă și cercetează „cu de-amănuntul”, mormăind mulțumit: „Bun, tată, bun de tot!”. Fără să vrea, are și haz. Văzând „bustul lui Duca”, îl căinează că e cu ochii scoși; Heliade cel de bronz i se pare că e gata-gata să-l otânjească pe careva („când te-oi cârpi!”); la teatru, nu se dumirește cum de nu curg luminile din policandre. Și iarăși
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
rămas s-a pierdut în ultimul război cu prilejul refugiului unor urmași în Oltenia (C. D. Zeletin). Neamul Brăescu este atestat documentar în secolul al XV-lea în Nordul Moldovei. O parte din această familie boierească, urmărită de furia lui Duca Vodă, s-a refugiat spre sud, pe valea Zeletinului, la Burdusaci, ce se numea pe atunci Oprișeștii de Jos. Un rol important în alegerea acestei locații se pare că au avut Miron Costin și fiul său Ioniță, care aveau moșii
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
pp. 116-117. 88 Idem. 89 T. Pirozinyski, Julian Lukaszewski, precursor al psihianalizei. 90 Arhivele Statului Iași, Dosar 175, Osp. Golia, vol. II. 91 Acad. M. Ralea și Const. Botez, Istoria psihologiei, Editura Academiei, București, 1958, p. 640. 92 Prof. M. Duca și C. Romanescu, Contribuția medicilor botoșeneni la progresul medicinii în Moldova, simpozionul "Botoșanii în cultura României", 6 iulie 1969. 93 Ibidem, p. 3. 94 Contribution à l'étude du syndrome pédonculaire: un cas avec hémiplégie gauche et oftalmoplégie totale bilatérale
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
înscrise în Constituție, în 1917, ținându-se seama și de legea adoptată de Sfatul Țării. În Raportul la Decretul-lege relativ la exproprierea proprietăților rurale pentru cauză de utilitate națională, din 14 decembrie, prezentat Regelui de către ministrul Agriculturii și Domeniilor, I. Gh. Duca (în noul guvern liberal condus de I. I. C. Brătianu), se arăta, între altele: „Astăzi, când biruința cea mai strălucită încununează luptele țării și ale Aliaților noștri, când unirea tuturor românilor de la Nistru până la Tisa este un fapt împlinit și când
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
îndelungat refugiu pentru popor. În curând legăturile care legau astfel Podolia de Moldova au devenit și mai unite: în 1682, în urma supunerii cazacilor, Sublima Poartă a conferit demnitatea de „Prinț domnitor al Ucrainei întregi de la Nistru până la Bug” principelui Moldovei Gheorghe Duca, precum mai târziu succesorului său Dumitru Cantacuzino, care au domnit în mod efectiv în Podolia, unde au fost construite palate princiare pentru ei la Tsikanova (Cecinowka) pe Nistru și la Nemirova pe Bug și unde judecățile se făceau în limba
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
prin aclamațiuni. Președinte, M. G. Orleanu Secretar, D. Nica Promulgăm această lege și ordonăm ca ea să fie învestită cu sigiliul Statului și publicată prin Monitorul Oficial. Dat în București la 13 aprilie 1922. Ferdinand Ministrul Afacerilor Străine, I. G. Duca Ministrul Justiției, Ion T. Florescu Nr. 1890. Depunerea ratificărilor Tratatului pentru unirea Basarabiei cu România a avut loc la Paris, la 19 mai 1922. Ministrul Afacerilor Străine, Ion G. Duca „Monitorul Oficial”, nr. 100, 8 august 1922; A. Karețki, A
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
la 13 aprilie 1922. Ferdinand Ministrul Afacerilor Străine, I. G. Duca Ministrul Justiției, Ion T. Florescu Nr. 1890. Depunerea ratificărilor Tratatului pentru unirea Basarabiei cu România a avut loc la Paris, la 19 mai 1922. Ministrul Afacerilor Străine, Ion G. Duca „Monitorul Oficial”, nr. 100, 8 august 1922; A. Karețki, A. Pricop, op. cit., p. 125-126. Internaționala a III-a și Basarabia. Din declarația în Parlament a lui Gheorghe Tătărescu, subsecretar de stat la Ministerul de Interne al României 9 decembrie 1925
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a Sindicatelor din Industria Alimentară (F.S.I.A.) 1. Dragoș Frumosu - Președinte F.S.I.A. 2. Sabin Rusu - Secretar general F.S.I.A. 3. Valer Bota - Vicepreședinte F.S.I.A. 4. Mihai Oceanu - Vicepreședinte F.S.I.A. 5. Livia Cojocaru - Vicepreședinte F.S.I.A. 6. Gheorghe Ducăi - Vicepreședinte F.S.I.A. 7. Verginia Toncea - subramura fabricării berii 8. Petre Harasciuc - subramura fabricării cărnii 9. Virgil Stanica - subramura fabricării uleiului 10. Nicolae Nistor - subramura fabricării zahărului 11. Bocos Gavril - subramura fabricării băuturilor Federația Sindicatelor Libere din Morărit și Panificație
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214844_a_216173]
-
a Sindicatelor din Industria Alimentară (F.S.I.A.) 1. Dragoș Frumosu - Președinte F.S.I.A. 2. Sabin Rusu - Secretar general F.S.I.A. 3. Valer Bota - Vicepreședinte F.S.I.A. 4. Mihai Oceanu - Vicepreședinte F.S.I.A. 5. Livia Cojocaru - Vicepreședinte F.S.I.A. 6. Gheorghe Ducăi - Vicepreședinte F.S.I.A. 7. Verginia Toncea - subramura fabricării berii 8. Petre Harasciuc - subramura fabricării cărnii 9. Virgil Stanica - subramura fabricării uleiului 10. Nicolae Nistor - subramura fabricării zahărului 11. Bocos Gavril - subramura fabricării băuturilor Federația Sindicatelor Libere din Morărit și Panificație
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214843_a_216172]
-
774 150 34. C.S.V. Pașcani Pașcani 38.775 255 35. C.S.V. Rediu Rediu 38.777 180 36. C.S.V. Răducăneni Răducăneni 38.778 153 37. C.S.V. Românești Românești 38.779 90 38. C.S.V. Ruginoasa Ruginoasa 38.780 144 39. C.S.V. Schitu Duca Schitu Duca 38.781 225 40. C.S.V. Scânteia Scânteia 38.782 214 41. C.S.V. Strunga Strunga 38.783 144 42. C.S.V. Șcheia Șcheia 38.784 160 43. C.S.V. Șipote Șipote 38.785 223 44. C.S.V. Todirești Todirești 38.786 160
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227732_a_229061]
-
34. C.S.V. Pașcani Pașcani 38.775 255 35. C.S.V. Rediu Rediu 38.777 180 36. C.S.V. Răducăneni Răducăneni 38.778 153 37. C.S.V. Românești Românești 38.779 90 38. C.S.V. Ruginoasa Ruginoasa 38.780 144 39. C.S.V. Schitu Duca Schitu Duca 38.781 225 40. C.S.V. Scânteia Scânteia 38.782 214 41. C.S.V. Strunga Strunga 38.783 144 42. C.S.V. Șcheia Șcheia 38.784 160 43. C.S.V. Șipote Șipote 38.785 223 44. C.S.V. Todirești Todirești 38.786 160 45. C.S.V.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227732_a_229061]
-
774 150 34. C.S.V. Pașcani Pașcani 38.775 255 35. C.S.V. Rediu Rediu 38.777 180 36. C.S.V. Răducăneni Răducăneni 38.778 153 37. C.S.V. Românești Românești 38.779 90 38. C.S.V. Ruginoasa Ruginoasa 38.780 144 39. C.S.V. Schitu Duca Schitu Duca 38.781 225 40. C.S.V. Scânteia Scânteia 38.782 214 41. C.S.V. Strunga Strunga 38.783 144 42. C.S.V. Șcheia Șcheia 38.784 160 43. C.S.V. Șipote Șipote 38.785 223 44. C.S.V. Todirești Todirești 38.786 160
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227733_a_229062]