5,962 matches
-
a fost, de altfel, scopul principal al Festivalului. În ce măsură s-a reușit se va vedea în timp, dar vreau să subliniez că nicio inițiativă de acest fel nu poate fi de prisos. Fiecare reprezintă, de fapt, o parte componentă la edificiul pe care noi, adulții, avem datoria să-l construim. Acest "edificiu" se numește generația de mâine. Și pentru că, iată, am ajuns de la o întrebare despre Festival la un răspuns despre tânăra generație, dă-mi voie, dragă Angela, să exprim aici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
reușit se va vedea în timp, dar vreau să subliniez că nicio inițiativă de acest fel nu poate fi de prisos. Fiecare reprezintă, de fapt, o parte componentă la edificiul pe care noi, adulții, avem datoria să-l construim. Acest "edificiu" se numește generația de mâine. Și pentru că, iată, am ajuns de la o întrebare despre Festival la un răspuns despre tânăra generație, dă-mi voie, dragă Angela, să exprim aici admirația mea pentru tot ceea ce întreprinzi în plan cultural în Galați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
să fie textul fundamental, sub aspect factual, despre Pitești. O carte rece, rațională, matematică. Fără speculații, fără interpretări abisale, fără cuvinte elevate și termeni savanți (autorul recapitulează toate cărțile despre Pitești, dar le și topește în fluxul său, construind un edificiu nu neapărat original, dar mult mai exact și mai amănunțit). Ochiul emoțional este interzis; este îngăduită doar privirea cerebrală și cronologică. Celebrul eseu al lui Virgil Ierunca (Fenomenul Pitești) fusese o sinteză suplă și intelectuală, cu impact remarcabil. Alin Mureșan
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
fost mai bun. Iar când s-a ajuns la suspendarea lui, prima oară, într-adevăr, ar fi fost suspendat absolut nevinovat ; nu pentru greșelile pe care le făcuse, ci pentru calitățile pe care le avea. Practic, el a căzut apărând edificiul acesta construit de Monica Macovei. Și aceasta a fost și secven‑ țialitatea. Întâi au dat-o pe ea afară, pe urmă a zburat întregul Partid Democrat de la guvernare. Erau mulți care voiau să rămână la guvernare. Între el și partid
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
memorbilă de 25 mai 1933, și în care Majestatea Sa a binevoit să rostească un discurs programatic pentru instituția al cărei proteguitor și patron a devenit și precum a fost inaugurarea solemnă a anilor de studii 1935-1936 și sfințirea noului edificiu al Universității în prezența Majestății Sale Regelui și a A.S. R. Marelui Voievod Mihai, cuprinzând deci, în afară de aceste mari solemnități, toate datele câte constiuie un profil demn de numele de care s-a învrednicit Universitatea Carolină. ... Editorial, Anuarul al cărui
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de arheolog al Asiei Centrale. Am descoperit cu emoție, în scrisorile din anii 1952-1953, ecoul întâlnirii sale, la Beirut și Damasc, cu Henri Seyrig și Daniel Schlumberger. În ale sale Études sur les mystères de Mithra, Wikander tocmai prăbușise impozantul edificiu lăsat ca testament de Franz Cumont. Mulți nu i-au iertat-o, dar Schlumberger a publicat în Syria o recenzie atentă și favorabilă (cu excepția unei rezerve față de teoria substratului balcanic, teorie în care nu e interzis să recunoaștem amprenta lui
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
polifonicul acțiunii, nemaivorbind de stil și atmosferă, sunt pe cât de dificil de Învățat, de deprins, pentru un debutant care vrea cu adevărat să facă roman, În sensul „clasic”, dar și real al noțiunii, pe atât de stringent necesare pentru Întreg edificiul epic, pentru interesul pe care trebuie să-l stârnească unui public mai mult sau mai puțin larg, ca și pentru rezistența sa În timp, știind că gusturile se schimbă, mai mult sau mai puțin, după una sau două generații. (Am
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
mai ales! -, nu mai are idealuri de felul celor pe care le aveau și le urmăreau cu pasiune generațiile trecute de tineri, cele care au făcut revoluțiile burgheze sau cele care s-au amăgit cu „visul” de a dărâma uriașul „edificiu” al capitalismului În numele unui „progres social”. Dar... istoria umanității urmează ea, oare, cum cred și au crezut foarte mulți istorici și filosofi, o spirală ascendentă, după principiul și după credința unei perfectibilizări nu numai a individului, dar și a structurii
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ale unei „trecute existențe” care să ne facă să Înțelegem acele lumi dispărute, ci... semne și revelații care să ne facă să ne aplecăm asupra propriei noastre „fântâni existențiale”, splendida metaforă „a fântânii” cu care-și Începe Th. Mann uriașul edificiu „fals istoric” al vechii Biblii și al istoriei din Iosif și frații săi. Iar Proust, la rândul lui, Își Începe vasta și ciudata epopee a „falsului trecut” prin căderea În somn, o „altă fântână”, nu-i așa: somnul ca o
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
o victorie turcească). După luptă, Mihai Viteazul s-a retras spre munți, abandonând Bucureștiul; a revenit, cu sprijinul unei armate transilvănene, forțele reunite ale celor două principate reușind să i alunge pe turci peste Dunăre. Dar, peste câțiva ani, tot edificiul construit de Mihai avea să se năruie, țara Românească rămânând dependentă de Poartă. În mai multe rânduri, țările române au participat la coaliții antiotomane ale statelor creștine. Ungaria a fost o piesă centrală a sistemului. Învingătorul turcilor la Belgrad, În bătălia
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de jos devine din zi În zi mai adânc. Singura clasă reală la noi este țăranul român, și realitatea lui este suferința, sub care suspină de fantasmagoriile claselor superioare. Căci din sudoarea lui zilnică se scot mijloacele materiale pentru susținerea edificiului fictiv, ce-l numim cultură română...“ <endnote id="11"/> Ca orice text polemic, articolul lui Maiorescu cuprindea o doză de exagerare. Se putea replica, pe bună dreptate, că formele moderne trebuiau oricum introduse, chiar dacă, Într o primă fază, conținutul lor
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Împreună cu liderii partidelor politice, inclusiv comuniștii. A fost un moment de cotitură pentru România, ca și pentru evoluția războiului În sud-estul Europei (Germania a pierdut sprijinul armatei române, ca și petrolul și grânele românești, și și-a văzut năruit Întregul edificiu strategic din Balcani). Românii și-au Îndreptat armele În direcția opusă, trecând alături de Aliați, și Înaintând, Împreună cu armatele sovietice, În Transilvania, apoi În Ungaria și Cehoslovacia. La conferința de pace, România a fost tratată totuși ca țară Învinsă (cei peste
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
se Înalță, ceva mai mult pe malul drept, unde se succedă câteva dealuri, mai bine zis coline, cu altitudinea, față de firul apei, de 15-20 de metri. Pe aceste modeste Înălțimi, deasupra Dâmboviței, s-au construit câteva dintre cele mai simbolice edificii religioase ale Bucureștiului: În sensul curgerii râului, de la apus spre răsărit) Mânăstirea Cotroceni, Mânăstirea Mihai Vodă (ctitorie a lui Mihai Viteazul de la sfârșitul secolului al XVI-lea), Mitropolia (mijlocul secolului al XVII-lea), Mânăstirea Radu-Vodă. În mod curios, reședința domnească
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
sat, un grup de case În jurul unei mici biserici. Așa se explică mulțimea bisericilor care Îi uimea pe călătorii străini. Nu numai Ceaușescu a distrus biserici, multe au fost dărâmate chiar În secolul al XIX-lea, pentru a face loc edificiilor civile ale orașului modern. Un asemenea oraș-sat nu avea nevoie de o rețea prea dezvoltată de drumuri (exceptând, firește, căile de acces și comerciale). Prima dintre arterele importante ale orașului modern a fost tăiată de Constantin Brâncoveanu Începând din 1692
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și al unui comportament instabil. Secolul al XIX-lea, mai ales de pe la 1830, și tot mai intens spre 1900, este perioada modernizării. „Marele sat“ devine „Micul Paris“, o transfigurare impresionantă. Casele Încep să aibă mai multe etaje și se contruiesc edificii publice demne de acest nume. Cele mai reprezentative sunt Înșirate — firește — pe Calea Victoriei. Teatrul Național s-a ridicat Între 1846 și 1852 după planurile arhitectului vienez Joseph Heft (lovit de bombele germane În august 1944, În loc să fie restaurat a fost
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
În 1927, a lăsat loc actualului palat regal, de mult mai mari proporții și cu Înfățișare monumentală, construit Între 1930 și 1937. În ultimele două decenii ale secolului al XIX-lea și În primii ani după 1900, s-au Înmulțit edificiile, realizate de arhitecți francezi sau de discipolii lor români, În diverse variante de arhitectură franceză (eclectică, neoclasică...). Astfel, pe Calea Victoriei, În sensul dinspre Dâmbovița spre Palat: impunătoarea clădire a Casei de Depuneri (P. Gottereau, 1900); peste drum de ea, și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Louis Blanc, 1903)... (Dintre arhitecții menționați, Săvulescu și Maimarolu sunt români, Blanc, elvețian stabilit În România, iar ceilalți francezi.) Chiar după trasarea marilor bulevarde, Calea Victoriei rămâne Calea Victoriei: axa centrală și simbolică a orașului. De-a lungul ei sunt adunate toate: edificiile reprezentative ale statului, instituții culturale (inclusiv Academia Română și Biblioteca Academiei, cea mai importantă bibliotecă românească), reședințe aristocratice (cum este impunătoarea „Casă cu lei“, palatul construit Între 1898 și 1900, al lui Gheorghe Grigore Cantacuzino, zis „Nababul“, lider conservator și cel
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
sediul Mitropoliei, devenită apoi Patriarhie, s-a instalat mai târziu și Parlamentul), apoi Palatul Regal și, În sfârșit, Universitatea. În primii ani ai lui Ceaușescu, când arhitecții mai dispuneau de un dram de libertate, locul și-a mai adăugat două edificii semnificative (vizavi de colțul Universității dinspre Bulevardul Brătianu), ambele terminate În 1970: Hotelul Intercontinental, cea mai Înaltă construcție-turn din București, și noul Teatru Național (În prima lui versiune, o Îmbinare de volume geometrice, nu tocmai potrivite gusturilor mai „clasice“ ale
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Îmbinare de volume geometrice, nu tocmai potrivite gusturilor mai „clasice“ ale lui Ceaușescu; așa se face că, ulterior, structura geometrică a fost mascată, Împrejmuită cu o fațadă În arcade, de un prost-gust fără cusur). Pe segmentul de bulevard dintre aceste edificii și Universitate, s-a desfășurat În 1990 ampla și dramatica manifestație a „Pieței Universității“ (numită așa oarecum impropriu, deoarece piața e, de fapt, alături, de-a lungul laturii principale a Universității). Locul a căpătat de atunci o Încărcătură simbolică Încă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Mondial, este de inspirație franceză; unele colțuri bucureștene au o alură pariziană. <endnote id="3"/> Să nu ne lăsăm totuși purtați de imaginație. Ansamblul nu e francez. Este, În toate, o lipsă de regularitate care numai franțuzească nu e. Noile edificii coexistă cu construcții tradiționale, unele de tip aproape rural, chiar În plin centru (case fără etaj, cu grădină), pentru a nu mai vorbi de cartierele mărginașe, de „mahalale“, care prelungesc orașul, pierzându-se imperceptibil În Împrejurimile lui rurale. Sunt și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
numită „stilul Carol al II-lea“ — Îmbină modernismul cu căutarea unui echilibru de factură clasică și cu tendința spre monumentalitate (sunt, În genere, comenzi oficiale, clădiri destinate instituțiilor statului). Tipic, ca axă a orașului, este bulevardul Brătianu, iar În ce privește principalele edificii: Facultatea de Drept (Petre Antonescu, 1935), Academia Militară (Duiliu Marcu, 1939) și, În anii următori, Ministerul de Interne (pe Calea Victoriei, peste drum de Palatul Regal, devenit apoi sediul Comitetului Central al partidului comunist — cu celebrul balcon de unde vorbea Ceaușescu și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
280000, iar În 1930 de 630000; În vremea celui de-al Doilea Război Mondial, se apropiase deja de un milion. Orașul, cel puțin În zona lui centrală, nu mai semăna cu vechiul „sat“. Avea bulevarde, blocuri cu multe etaje și edificii publice monumentale. Însă modernizarea nu era decât parțială, ca și modernizarea României În ansamblu. Bucureștiul modern și Bucureștiul tradițional se Întâlneau la fiecare pas, Într-o sinteză contradictorie, nu lipsită de farmec. Orașul comunist Comunismul a schimbat radical Bucureștiul, așa cum
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
pentru români, rămâne punerea În aplicare, cu atât mai mult cu cât lipsesc și fondurile. Macheta Înfățișează un oraș ultramodern, cu turnuri Înalte (având și misiunea de a atenua imensitatea solitară a „Casei Poporului“). Izolat, au Început să apară asemenea edificii, cu fațadele de sticlă, amintind cartierul parizian La Défense, inclusiv pe Calea Victoriei, unde cam contrastează cu ambianța istorică a străzii. De câțiva ani, se construiește mult, Îndeosebi „turnuri“, și cu predilecție În mijlocul vechilor cartiere, tocmai bine pentru a le desfigura
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
civilizației rurale care a fost, până nu de mult, esența Însăși a societății românești. Iar viața țăranului, credințele, obiceiurile și creațiile sale sunt prezente la Muzeul țăranului Român, care a luat locul Muzeului de Istorie a partidului comunist, În impresionantul edificiu În stil neoromânesc de la Începutul șoselei Kiseleff. Și muzica românească Își are muzeul ei, care poartă numele compozitorului George Enescu. Nu este altul decât fastuosul palat de pe Calea Victoriei al lui Cantacuzino-Nababul. După moartea fiului său, care Îl moștenise, soția acestuia
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
caz fiind păscuți de primejdia de a greși. Așa se face, că te rugăm să ne jertfești câteva ceasuri din timpul matale, și așa destul de sufocat de treburi și preocupări, și să ne faci o listuță cu tot ceea ce este edificiu În picioare, stradă (care acum s-o fi chemând... „I.C. Frimu”, c-așa avem noi obiceiul!!!), dumbravă, legate de numele lui Creangă. Mai apoi Îndrăznim Încă o rugăminte, vorba ceea... „dacă dai nas lui Ivan...!”. Căutăm și imagini-document risipite prin
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]