4,462 matches
-
pentru colegii din Nicosia. De menționat că în asemenea momente diplomații din orice capitală din lume uitau, de obicei, de regulile concurenței, făceau front comun în conturarea ofertelor publice ale fiecărui partid, competiția fiind deplasată spre înțelegerea și acceptarea de către electorat a concepțiilor politice propuse de competitori. În cazul Ciprului, oferta de bază era drumul spre o înțelegere echilibrată între cele două comunități și înregistrarea de progrese semnificative în "problema cipriotă". Oferta candidatului Clerides era cea mai atractivă, mai realistă, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
membrii partidului condus de Gheorghe Brătianu și delimitarea acestuia de naționalismul formațiunilor politice de extremă dreaptă reprezintă alte obiective ale cercetării noastre. Din dorința de a identifica zonele din țară în care partidul condus de istoric a dispus de un electorat stabil și de organizații județene puternice, am reinterpretat rezultatele obținute de organizațiile județene în alegerile generale din 1931-1937, indicând cu aproximație, fieful electoral al acestei formațiuni politice. Am prezentat poziția georgiștilor față de guvernele din deceniul al patrulea, față de actele lor
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
al cărui membru dorea să devină 205. Participând la alegerile parțiale din prima parte a anului 1937 sub propriul semn electoral, fără cartel sau sprijin din partea altor forțe politice, partidul georgist dorea să verifice "aportul cadrelor", sau priza sa la electoratul românesc, în vederea viitoarelor alegeri generale 206. Rezultatele modeste obținute în timpul alegerilor desfășurate în luna mai au demonstrat necesitatea unor noi măsuri privind reorganizarea. În consecință, aprecierile unora dintre liderii partidului la ședința Comitetului central din 6 iunie, au fost deosebit de
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
aprilie 1932, pe parcursul acestui an, obiectivul major al programului s-a modificat, evoluând de la afirmarea și menținerea partidului pe scena politică, spre lupta sub semnul ofensivei 278. Într-adevăr, în preajma alegerilor generale din 1932, în Manifestul PNL, georgiștii cereau încrederea electoratului pentru aducerea partidului la guvernare 279. Obiectivele înscrise în program exprimau dorința de a se aplica sancțiuni pentru măsurile greșite ale guvernelor anterioare: "Vrem să redăm țării credința în puterile ei de astăzi și în dezvoltarea ei de mâine. Vrem
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
documentului. Idealul național al georgiștilor era formulat acum în termeni radicali: "dreptul românilor de a fi stăpâni în țara lor". Scăderea impozitelor și a taxelor, desființarea speculei, măsuri care vizau protecția socială a muncitorilor erau lozinci menite să atragă un electorat numeros, favorabil partidului în alegerile care se apropiau. 3.2. Elemente de ideologie Conceptul de liberalism, apărut în epoca modernă poate fi definit ca o ideologie care pune accentul pe drepturile civile și politice ale individului. Statul nu trebuie să
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
democratice 320 este specifică gândirii liberalismului evoluționist. Este vorba despre două accepțiuni diferite ale termenului de democrație, intervenite după introducerea dreptului de vot universal. Percepția georgiștilor despre democrație era tributară acelei accepțiuni potrivit căreia, "suveranitatea poporului și imaturitatea politică a electoratului au limitat democrația la puterea unui monarh paternalist sau a unui guvern autoritarist", în timp ce I.G. Duca făcea referire la acea accepțiune a termenului care viza supraordonarea voinței poporului, acestei imaturități politice a electoratului 321. Cu altă ocazie, Gheorghe Brătianu încerca
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
căreia, "suveranitatea poporului și imaturitatea politică a electoratului au limitat democrația la puterea unui monarh paternalist sau a unui guvern autoritarist", în timp ce I.G. Duca făcea referire la acea accepțiune a termenului care viza supraordonarea voinței poporului, acestei imaturități politice a electoratului 321. Cu altă ocazie, Gheorghe Brătianu încerca să constate "ce-a mai rămas util, viu și întreg în doctrina liberalismului, în împrejurările politice și economice ale României" anului 1935, precizând, din nou, concepția sa asupra raportului dintre liberalism și democrație
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a dreptului, nu prin dezlănțiurea dezmățului și a răzmeriței", în condițiile respectării proprietății, a tuturor formelor libertății, economice, cetățenești, politice, în condițiile respectării demnității, a cinstei și independenței 365. Este concepția care răzbate printre rânduri din manifestele adresate de georgiști electoratului, în cursul anului 1937, confirmând aprecierea unui analist contemporan al fenomenului liberal, potrivit căruia: "Dintre toate curentele politice, liberalismul național s-a instrumentat cel mai tare întru a determina emanciparea omului-cetățean, trăitor într-o țară menită a fi liberă"366
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
10, 68 % Reprezentarea grafică a acestor rezultate determină următoarea imagine comparativă: Fiind vorba despre un partid aflat, încă, în plină organizare, desprins din vechiul PNL, care făcea parte din cartelul electoral, rezultatele obținute de georgiști în aceste județe demonstrează că electoratul a fost receptiv la critica vehiculată în programul lor politic. Electoratul georgiștilor era, prin urmare, alcătuit din liberali nemulțumiți de situația din partidul condus de I.G. Duca, un număr de alegători care anterior votaseră cu alte partide, precum și din cetățeni
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Fiind vorba despre un partid aflat, încă, în plină organizare, desprins din vechiul PNL, care făcea parte din cartelul electoral, rezultatele obținute de georgiști în aceste județe demonstrează că electoratul a fost receptiv la critica vehiculată în programul lor politic. Electoratul georgiștilor era, prin urmare, alcătuit din liberali nemulțumiți de situația din partidul condus de I.G. Duca, un număr de alegători care anterior votaseră cu alte partide, precum și din cetățeni fără apartenență politcă. Cu alte cuvinte, era vorba despre "alegători fideli
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
georgist, dar și reprezentanții în Cameră ai PNL-Gheorghe Brătianu au semnalat abuzurile săvârșite de autorități în județele din Basarabia, Dobrogea, sau în cele din Oltenia, contestând caracterul liber al scrutinului electoral 517. Criticând formula guvernului "de tehnicieni", fără legătură cu electoratul, care nu reprezenta interesele vreunei grupări politice, georgiștii insistau asupra ideii că înțelegerea "ducisto-guvernamentală" nu asigura cabinetului stabilitatea și majoritatea parlamentară de care avea nevoie 518. Într-adevăr, după alegeri, duciștii au anunțat că încetează colaborarea cu guvernul, iar la
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
condus de Gheorghe Brătianu. Se observă că în județe precum Iași, Covurlui, Prahova, Tecuci procentele obținute de georgiști, în alegerile din 1932 față de cele din 1931 sunt de valori apropiate, sau mai ridicate, fapt care denotă o consolidare a preferințelor electoratului pentru partidul condus de istoric. Rezultatele cele mai slabe au fost obținute în județele Ciuc, Maramureș, Năsăud, Odorhei, Târnava Mare, Sălaj, Severin, cu procentaje mai mici de 2 % din numărul de voturi exprimate. Analiza comparată a rezultatelor obținute de georgiști
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
era împotriva democrațiilor occidentale, împotriva Micii Înțelegeri, a Înțelegerii Balcanice și a Societății Națiunilor, și că, în cazul unei victorii a mișcării legionare ar încheia o alianță cu Roma și cu Berlinul în cel mai scurt timp637. Deruta în rândul electoratului s-a accentuat. Așteptându-se la represalii din partea autorităților în urma încheierii pactului de neagresiune electorală, cele trei partide au schițat măsuri preventive. Potrivit lui Gheorghe Brătianu, delegații desemnați ai partidelor semnatare au constituit o comisie centrală, care avea rolul să asigure
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Național Țărănesc s-a situat pe locul al II-lea, cu 20,40% din voturi. Partidele de dreapta, "Totul pentru țară" și Partidul Național Creștin au obținut 15,58%, respectiv 9,2% din voturi, demonstrând că o parte importantă a electoratului își pierduse încrederea în partidele democratice 640. Analiza rezultatelor obținute de georgiști în alegerile generale din 1937, precum și compararea acestor rezultate cu cele obținute în scrutinurile anterioare, demonstrează că, cele mai bune rezultate, exprimate în număr de voturi și procente
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
7,91 % Prahova 6293 7,80 % Brașov 2481 7,62 %, Vlașca 4264 7,33 %. Ilfov 4232 7,31 % În aceste județe, PNL-Gheorghe Brătianu s-a situat pe locurile 4 sau 5, fapt care evidențiază o scădere a încrederii acordate de electorat, în comparație cu alegerile din anii 1931-1933641. A scăzut, de asemenea, procentajul din numărul de voturi exprimate, obținut de organizațiile județene georgiste, nemaiatingându-se cota de 10%, ca în scrutinurile anterioare. Comparația între procentajele cele mai ridicate obținute de organizațiile județene georgiste
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
din 1937, doar pe locul al VI-lea, cu un procent de 3,89 %, din numărul total de voturi exprimate. Era poziția cea mai modestă obținută de această formațiune politică, în alegerile generale, de-a lungul întregii sale existențe. Confuzia electoratului, simpatizant al formațiunii politice georgiste, este explicabilă dacă ținem seama de viteza cu care s-a produs schimbarea opțiunii conducerii georgiste, dinspre poziția de acceptare a reîntregirii liberale, spre cea de opoziție față de noua guvernare tătăresciană și de colaborare într-
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Cristian, Liberalismul, Editura Humanitas, București, 2003. Preda, Cristian, Contribuții la istoria intelectuală a politicii românești, Editura Meridiane, București, 2003. Preda, Cristian, "Liberalismul evoluționist", în Polis, nr. 3, 1997, pp. 57-69. Radu, Alexandru, Fenomenul partidist, Editura Printech, București, 1999. Radu, Sorin, Electoratul din România în anii democrației parlamentare. (1919-1937), Institutul European, Iași, 2004. Rallo, Michele, România în perioada revoluțiilor naționale din Europa. Mișcarea legionară, traducere de Nicolae Luca, Editura Sempre, București, 1999. Rațiu, Alexandru, Pătrașcu, Gheorghe, Andreica, Gheorghe, Roșca, Nuțu, Dobeș, Andrea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
stop to the enhancement of the monarchy's attributions. In the fall of 1937, the Georgists signed, alongside members of the Legion and of the National Peasant Party a pact of electoral non-aggression. The Georgists lost the trust of their electorate because of taking part in this chaotic association of political formations and this was highlighted in the result of the elections. We have advocated a large amount of the paper to the stand points sustained by the Georgists in relation
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
512 "Mișcarea", nr. 153, 31 mai 1931, p. 2; "Monitorul Oficial", partea I, nr. 131, 10 iunie 1931, p. 6-112. 513 Mattei Dogan, "Despre partide și jocul electoral. Imitarea democrației", în Alternative 90, nr. 6, p. 28. 514 Sorin Radu, Electoratul din România în anii democrației parlamentare. (1919-1937), Institutul European, Iași, 2004, p.134. 515 "Mișcarea", nr. 155, 3 iunie 1931, p. 3; Deși partidul a obținut între 500 și 1000 de voturi și în alte județe, acestea nu au fost
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
despre un studiu în desfășurare privind utilizarea rețelelor de socializare în politică.175 Pentru partidele politice, adăuga cercetătoarea din Canada, social media par să ofere „o cale de a sări peste canalele tradiționale și de a avea contact direct cu electoratul, precum și o modalitate de a revitaliza angajamentul civic“. Întrebarea este dacă politicienii se folosesc de instrumentele de socializare online ca să revitalizeze spiritul civic, ca să interacționeze cu cetățenii și ca să le dea acestora ocazia să aibă un cuvânt de spus și
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
De sus în jos și de jos în sus Comunicarea politică nu e întotdeauna inițiată de sus în jos. Protestul stârnit de adolescenta Felicia Mărgineanu la Stockholm prin intermediul Facebook arată că social media pot contribui la transmiterea de mesaje dinspre electorat înspre politicieni. Revoluțiile din Tunisia și Egipt sunt exemple și mai dramatice, care demonstrează că, atunci când dialogul dintre guvernanți și guvernați este rupt, așa cum se întâmplă de obicei în autocrații, oamenii se pot ajuta de social media pentru a răsturna
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
vor pierde din putere prin dezvoltarea economică a orașului. Astfel, în unele orașe, unii industriași se puteau teme că-și vor pierde monopolul asupra ocupării mâinii de lucru, iar unii aleși cu gândul la alegeri se temeau de efectele îmbogățirii electoratului; în altele, resursele orașului depindeau cel mai mult de transferurile publice (pensii, salarii pentru funcționarii publici etc.), astfel încât bătălia economică nu-i mobiliza prea mult. Evoluția repartiției resurselor locale (în %) Anii 1970 1976 1984 Fiscalitate 28,7 31,5 42
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
care nu au primit locuință vor vedea doar caracterul arbitrar al acțiunii lor, rezumat prin întrebarea "de ce n-am primit eu?"379". Pentru un ales, implicarea deschisă în realizarea dreptului la locuință este sinonimă cu creșterea riscului de a dezamăgi electoratul, care îi va evalua rezultatul acțiunii strict în raport cu promisiunile făcute. În ansamblul ei, descentralizarea urbanismului a dus la întărirea tendințelor segregative ale pieței locuințelor. Totuși, trebuie subliniat că, în materie de habitat, legile de descentralizare de la începutul anilor 1980 nu
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
menținând presiunea fiscală la un nivel suportabil impune apelarea la inițiativa privată 434. În sfârșit, descentralizarea a făcut aleșii mai sensibili la soluțiile globale pentru totalitatea problemelor majore sau minore pentru care sunt răspunzători. În ochii opiniei publice și ai electoratului, aleșii sunt cei responsabili și judecați global: asta merge, asta nu merge, prețul plătit este mare, sau nu. Un asemenea mod de sancționare incită aleșii să caute răspunsuri globale. Grupurile pot avansa, drept argument, dimensiunea lor multisectorială și capacitatea de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
înțelege cine este responsabil pentru anumite decizii și, prin urmare, 2) se ajunge la o demitizare 2 a politicii și la un cinism crescut față de politicieni. Toate aceste argumente conduc la ideea că supralicitarea conflictelor politice duce la apariția unui electorat mai cinic. Există, firește, și dovezi empirice în această direcție, mai puțin legate de efectele cadrajelor conflictuale (care nu au făcut obiectul unor cercetări sistematice), ci, mai degrabă, dedicate cadrajelor strategice, care urmăresc aceeași logică a supralicitării controverselor și strategiilor
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]