13,637 matches
-
moștenirea apăsătoare a unui trecut al oprimării Într-o avuție biologică și o promisiune de dezvoltare În viitor. Ideile lor despre țărănime Încercau să creeze nu doar un sentiment de mândrie, ci și o responsabilitate mai mare În rândul noii elite. Perspectiva schițată În rândurile de mai sus era Însă În cel mai bun caz idealistă și În cel mai rău naivă. Crearea unei imagini a țăranilor ca participanți inocenți la transformările istorice sau ca sursă de vitalitate pură era În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În același timp, menținerea unor mecanisme de control al maselor a reprezentat marea dilemă a partidelor populiste În perioada interbelică. Mișcarea eugenistă a rezolvat această problemă propunând programe și o structură socială În care controlul era deținut de specialiști tehnici, elita naturală, al căror scop era tocmai reconcilierea celor două obiective opuse. Țăranii, ca „rezervor natural al vitalității biologice”, urmau să rămână Însă doar atât: o sursă de selecție eugenică, administrată de sus și o masă de recipienți ai programelor eugenice
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
influență care afectează rasa noastră 66. Într-un discurs care se apropie foarte mult de ideologia nazistă, Manuilă renunță la accentul anterior al analizelor eugenice pe Înlocuirea politicienilor de profesie, români sau nu, cu tehnocrați, În procesul de creare a elitei naturale, În favoarea pledoariei pentru necesitatea de a purifica elita existentă de membrii ei neromâni, În special de intrușii romi. În opinia sa, sursa corupției și a degenerării nu era În interiorul sistemului, ci În persoana acestor presupuși impostori, a căror excludere
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
care se apropie foarte mult de ideologia nazistă, Manuilă renunță la accentul anterior al analizelor eugenice pe Înlocuirea politicienilor de profesie, români sau nu, cu tehnocrați, În procesul de creare a elitei naturale, În favoarea pledoariei pentru necesitatea de a purifica elita existentă de membrii ei neromâni, În special de intrușii romi. În opinia sa, sursa corupției și a degenerării nu era În interiorul sistemului, ci În persoana acestor presupuși impostori, a căror excludere ar fi dat elitei posibilitatea de a-și recăpăta
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pentru necesitatea de a purifica elita existentă de membrii ei neromâni, În special de intrușii romi. În opinia sa, sursa corupției și a degenerării nu era În interiorul sistemului, ci În persoana acestor presupuși impostori, a căror excludere ar fi dat elitei posibilitatea de a-și recăpăta vigoarea. În 1942, un alt adept al eugeniei, Simion Mehedinți, Își transformase și el retorica argumentelor de la accentul pus pe necesitatea de a realiza un control social mai strict la un ton rasist fără echivoc
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
relevă o transformare importantă a ideilor mișcării eugeniste, care a avut loc la sfârșitul anilor ’30 și Începutul anilor ’40. Eugenia a Încetat să mai fie o teorie a unei dinamici a schimbării, care Încuraja asumarea unor responsabilități sporite de către elitele de profesioniști și o creștere a instituțiilor statului, ca rezultat al activității grupului de tehnocrați de elită. În locul preocupării anterioare pentru creșterea potențialului biologic pozitiv al societății românești, eugeniștii s-au deplasat către o retorică a pericolului iminent, care punea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Începutul anilor ’40. Eugenia a Încetat să mai fie o teorie a unei dinamici a schimbării, care Încuraja asumarea unor responsabilități sporite de către elitele de profesioniști și o creștere a instituțiilor statului, ca rezultat al activității grupului de tehnocrați de elită. În locul preocupării anterioare pentru creșterea potențialului biologic pozitiv al societății românești, eugeniștii s-au deplasat către o retorică a pericolului iminent, care punea accentul pe nevoia de a apăra sănătatea comunității, prin purificarea corpului național de grupurile „nedorite”. Începutul războiului
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de incorectitudine științifică sau de inconsistență cu scopurile pe care și le defineau. Reacția pozitivă pe care au primit-o aceste analize din partea medicilor, a avocaților, a sociologilor și chiar a unor preoți ilustrează o ambivalență mai larg răspândită printre elitele cu un nivel superior de educație În privința beneficiilor rezultate din promovarea oportunităților egale pentru toți membrii societății, drept garanție a progresului social pe baza meritului personal. Majoritatea membrilor acestei elite păreau să fie În favoarea unui control mai strict al selecției
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a unor preoți ilustrează o ambivalență mai larg răspândită printre elitele cu un nivel superior de educație În privința beneficiilor rezultate din promovarea oportunităților egale pentru toți membrii societății, drept garanție a progresului social pe baza meritului personal. Majoritatea membrilor acestei elite păreau să fie În favoarea unui control mai strict al selecției sociale, chiar dacă ei Înșiși fuseseră crescuți În condiții modeste și Își obținuseră pozițiile privilegiate aproape exclusiv prin efort personal. Faptul că analizele elaborate de adepții eugeniei acordau elitelor profesionale un
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
membrilor acestei elite păreau să fie În favoarea unui control mai strict al selecției sociale, chiar dacă ei Înșiși fuseseră crescuți În condiții modeste și Își obținuseră pozițiile privilegiate aproape exclusiv prin efort personal. Faptul că analizele elaborate de adepții eugeniei acordau elitelor profesionale un rol privilegiat, de forțe de avangardă, a contribuit esențial la succesul ideilor eugeniste printre membrii intelighenției românești, În special În Transilvania, unde intelectualii sufereau Încă de un complex de inferioritate față de cei maghiari. Cu prețul atribuirii unor responsabilități
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
la succesul ideilor eugeniste printre membrii intelighenției românești, În special În Transilvania, unde intelectualii sufereau Încă de un complex de inferioritate față de cei maghiari. Cu prețul atribuirii unor responsabilități mai mari față de sănătatea generațiilor viitoare ale națiunii, noua ierarhie rezerva elitei profesionale a României o poziție de putere, privilegiată. În România interbelică, nevoia de siguranță și status avea mai multă greutate decât libertatea individuală În mentalitatea claselor profesionale, cu un nivel superior de educație. Viziunea eugenistă despre societate conținea premisele unor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
o minimă evaluare a importanței eugeniei pentru elaborarea politicilor În domeniul educației. Mai mult, analiza manualelor de influență eugenistă, folosite de-a lungul anilor ’30 și la Începutul anilor ’40, poate dezvălui unele posibile explicații ale atitudinii celor mai mulți membri ai elitelor intelectuale și profesionale, fără nici o tradiție antisemită, care Însă s-au manifestat apatic și, uneori, chiar au aprobat tacit retorica extremistă ce Începuse să pătrundă În presa de largă circulație din acea perioadă. De asemenea, poate oferi o posibilă explicație
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sociale ca indicator al inteligenței Înnăscute. Istoricul Donald Mackenzie arată că, În Anglia, eugeniștii au folosit retorica inteligenței ereditare ca modalitate de a afirma statutul superior al profesiilor liberale și de a obține un acces mai bun În școlile de elită, dar și ca o formă de control social al săracilor 25. Chiar dacă unii sociologi (dintre care exemplul cel mai cunoscut este Max Webber) au afirmat În numeroase ocazii că identitatea de clasă e un construct cultural și social, numeroși intelectuali
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
azil de vagabonzi sau alienați, sau va deveni un răufăcător din vina ta!”37 Discuțiile publice pe marginea folosirii criteriului moștenirii ereditare ca bază a reformei educației le-au oferit, asfel, adepților eugeniei oportunitatea de a-și afirma rolul de elită morală și de a legitima propria dorință de a extinde măsurile de control social, În special asupra claselor inferioare. Unii autori Încercau să augmenteze sentimentul de criză, arătând că inclusiv familiile aparent normale puteau fi purtătoare de caracteristici „disgenice”, precum
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
perspectivă intergenerațională mai largă 39. Aceste dosare urmau să constituie o primă bază de date din care se puteau selecta atât copiii cu o inteligență potențial sub medie, dar și cei al căror „pedigreu” Îi recomanda ca posibili membri ai elitei intelectuale. Existau două grupuri sociale care, În opinia eugeniștilor, aveau cel mai mare potențial de a genera indivizi excepțional de inteligenți și de talentați și ale căror dosare biologice trebuiau, În consecință, studiate cu scrupulozitate: clasele de mijloc și țărănimea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
O Înfățișare dinamică, viguroasă, agresivă și provocatoare”44. De aceea, un băiat cu umerii Înguști, fără musculatură puternică și cu păr moale și rar era etichetat drept efeminiat și avea foarte puține șanse să fie selectat pentru o școală de elită 45. Prin faptul că reduceau definiția identității de gen la corp, eugeniștii au contribuit agresiv la polarizarea semnificației asociate multor aspecte implicate În aparența fizică pe coordonatele unei dihotomii feminin-masculin. Deși eugeniștii au discutat extensiv importanța reformării criteriilor de selecție
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Învățământ militar din localitate 47. Eugeniștii au elogiat inițiativa de pionierat a Înființării acestei școli și au Încurajat regimul de război să aloce mai multe resurse pentru crearea unor astfel de școli, care urmau să devină baza de recrutare a elitelor generațiilor viitoare. Revendicările lor nu au generat Însă nici un răspuns concret, În special din cauza priorităților legate de război ale guvernului. Unele voci care s-au afirmat În discuțiile despre selecția elevilor și studenților În sistemul de educație exprimau opinii diferite
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
susținător al reformelor scria că doar democratizarea sistemului de educație putea să garanteze că cele mai luminate minți puteau să ajungă În vârful ierarhiei. Autorul nu părea să respingă selecția negativă a elevilor, În sensul blocării accesului la școlile de elită a celor cu aptitudini limitate, o noțiune care nu era Însă suficient definită 48. Cu toate acestea, perspectiva sa accentuează mai degrabă necesitatea de a limita constrângerile și de a oferi stimulente echitabile, creând, astfel, un mediu care să le
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
unor promotori de reforme precum Petre Andrei, care era, de asemenea, convins de eficiența procesului de autoselecție În cadrul unui sistem de educație democratizat și deschis, În același timp În care Își exprima nemulțumirea față de calitatea sistemului de educație și a elitelor pe care le crea. Programe de reformă și Marea Crizătc "Programe de reformă și Marea Criză" Discuția politicilor practice care puteau fi elaborate pe baza principiilor mai largi ale reformei eugenice a educației a stagnat În 1930, din cauza problemelor de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
fi urmat 92 de ore de curs, pentru a Îndeplini cerințele necesare obținerii unei diplome. O dovadă a calității programului erau nu doar programa ambițioasă, ci și renumele profesorilor ce predau În cadrul școlii, printre care se numărau personalități proeminente ale elitei intelectuale române. Astfel de nume erau Mircea Vulcănescu (economie), Henri Stahl (sociologie), Francis Rainer (anatomie), Sabin Manuilă (demografie), Gheorghe Banu (puericultură) și Eugeniu Botez (drept civil). Unii dintre ei erau adepți convinși ai eugeniei. Iuliu Moldovan și Dimitrie Gusti erau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mai importante priorități, pentru că realizarea Întregii viziuni eugeniste a reorganizării sociale dirijate Însemna că viitoarea clasă conducătoare a statului eugenic, În special doctorii, trebuia să primească o educație extrem de cuprinzătoare și permanent revizuită, astfel Încât să Își poată Îndeplini rolul de elită responsabilă. Eforturile reformiste ale eugeniștilor erau concentrate În câteva arii principale: 1) introducerea cursurilor de medicină preventivă și igienă În programa universitară printre cursurile fundamentale, alături de anatomie și patologie; 2) crearea unor specializări mai avansate pentru studenții din ultimii ani
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
devenise vitală pentru asigurarea integrității fizice a trupelor și implica mult mai mult decât Îngrijirea răniților. Războiul de Independență a devenit, astfel, un moment central În dezvoltarea sistemului de sănătate administrat de stat. De-a lungul deceniilor următoare, eforturile noii elite a personalului medical, În rândurile căreia se aflau personalități precum Victor Babeș sau Ioan Cantacuzino, au determinat adoptarea unor amendamente ce au Îmbunătățit legislația În materia fondurilor alocate de stat pentru sănătatea publică și modul În care guvernul reglementa domeniul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Legea din 1930 exprima și punea În practică una dintre convingerile fundamentale ale lui Moldovan: reforma integrală a sectorului sanitar nu putea fi Îndeplinită cu succes decât dacă autoritățile reușeau să combine un sistem centralizat de decizie, condus de o elită tehnocrată, a medicilor, cu un sistem descentralizat de implementare a politicilor, astfel Încât să poată răspunde nevoilor locale specifice. Moldovan dorea ca oficialii sanitari locali să aibă libertatea de a-și programa activitățile În funcție de interesele relevante pentru fiecare comunitate. Convingerea lui
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
introducă o modalitate nouă de a gândi relația dintre administrația centrală și cea locală, În care autoritatea guvernului era redistribuită la nivel local. Legea capacita oficialii locali cu pregătire tehnică, În dauna birocrației administrative centrale, dar rezerva, În același timp, elitei tehnocrate de la vârful ierarhiei ministeriale controlul asupra politicilor pe termen lung. Legea Moldovan rămâne una dintre cele mai importante reforme inițiate de eugeniști, În efortul de a promova o elită tehnocrată de specialiști În poziții care să Îi permită să
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În dauna birocrației administrative centrale, dar rezerva, În același timp, elitei tehnocrate de la vârful ierarhiei ministeriale controlul asupra politicilor pe termen lung. Legea Moldovan rămâne una dintre cele mai importante reforme inițiate de eugeniști, În efortul de a promova o elită tehnocrată de specialiști În poziții care să Îi permită să exercite, din ce În ce mai mult, controlul asupra bunăstării publice și a sănătății generațiilor viitoare ale națiunii. Impactul legii din 1930tc "Impactul legii din 1930" După ce Moldovan și-a pierdut poziția În Ministerul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]