6,495 matches
-
dat părintelui și rugătorului nostru Episcop de Huși ca să ia de a dece (a zecea) din vin și din pâne și din tot venitul acelui sat a Broscenilor... iar paharnicul al doilea să n-aibă nici o treabă acolo la moșia Episcopiei". Și alte fapte spun că adesea hotărârile domnești nu se respectau de către succesorii la domnie și atunci clericii trebuiau să-și reînnoiască plângerile, cerințele. Ioan, episcopul, la 20 iunie 1667, a trebuit să repete către Iliașu Alexandru Vodă tânguirea făcută
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
respectau de către succesorii la domnie și atunci clericii trebuiau să-și reînnoiască plângerile, cerințele. Ioan, episcopul, la 20 iunie 1667, a trebuit să repete către Iliașu Alexandru Vodă tânguirea făcută înainte de episcopul Serafim la Evstratie Dabija Voievod, invocând tot sărăcia Episcopiei și a căpătat de la domn un nou hrisov întăritor al dreptului de zeciuială asupra satului Broscenii și scutirea de dabile în folosul Episcopiei, a doi grădinari, doi goștinari și un apariu. Asemenea reveniri, de obicei, se repetau de la domn la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
repete către Iliașu Alexandru Vodă tânguirea făcută înainte de episcopul Serafim la Evstratie Dabija Voievod, invocând tot sărăcia Episcopiei și a căpătat de la domn un nou hrisov întăritor al dreptului de zeciuială asupra satului Broscenii și scutirea de dabile în folosul Episcopiei, a doi grădinari, doi goștinari și un apariu. Asemenea reveniri, de obicei, se repetau de la domn la domn de către episcopii aflați în scaun la un moment dat. Feria, heria sau fereon era o taxă pe care o plăteau visteriei partea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
căpătat de la domn un nou hrisov întăritor al dreptului de zeciuială asupra satului Broscenii și scutirea de dabile în folosul Episcopiei, a doi grădinari, doi goștinari și un apariu. Asemenea reveniri, de obicei, se repetau de la domn la domn de către episcopii aflați în scaun la un moment dat. Feria, heria sau fereon era o taxă pe care o plăteau visteriei partea care câștiga un proces. Partea găsită vinovată plătea gloaba, iar câștigătorul, feria. La 1604, într-o carte de judecată de la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Barnovschi, prin așezământul său din 1628, stabilea că în satele mănăstirești, pentru chestiunile de judecată, pârcălabilor le era permis a lua numai feria, iar gloaba era în folosul mănăstirilor. Alexandru Iliașu, prin cartea sa de la 1621, dată pentru scutirea satelor Episcopiei, dădea ordin uriadnicului, șoltuzului, pârgarilor și tuturor dăbilarilor de la Huși, precum și dăbilarilor de ținut și vătajilor celor mari să lase în folosul Episcopiei „globele și feriele pentru judecățile dintre locuitori": „și voi dăbilari de ținut și voi vătaji mari... nici
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
iar gloaba era în folosul mănăstirilor. Alexandru Iliașu, prin cartea sa de la 1621, dată pentru scutirea satelor Episcopiei, dădea ordin uriadnicului, șoltuzului, pârgarilor și tuturor dăbilarilor de la Huși, precum și dăbilarilor de ținut și vătajilor celor mari să lase în folosul Episcopiei „globele și feriele pentru judecățile dintre locuitori": „și voi dăbilari de ținut și voi vătaji mari... nici să trageți (la judecată), și ce vor fi globe, ferie, să aibă treabă molitva sa Vlădica de Huși". Iar „dacă s-ar găsi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ciubotelor. „Noțiunea de scump", care se dă zicalei enunțate, a ajuns în practica judecătorească să fie exprimată cu alte vorbe de înțeles: că produsele sunt scumpe pentru că sunt „cu ciubote roșii" ori „banii sunt cu ciubote roșii". În așezământul făcut Episcopiei de Mihai Racoviță pentru 20 de scutelnici ai Episcopiei sunt enumerate, afară de bir și următoarele dabile: Rânduele erau niște obligații, în afara birului și a celorlalte dabile arătate, care se „aruncau pe țară pentru acoperirea deficitului visteriei domnești" în anumite perioade
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a ajuns în practica judecătorească să fie exprimată cu alte vorbe de înțeles: că produsele sunt scumpe pentru că sunt „cu ciubote roșii" ori „banii sunt cu ciubote roșii". În așezământul făcut Episcopiei de Mihai Racoviță pentru 20 de scutelnici ai Episcopiei sunt enumerate, afară de bir și următoarele dabile: Rânduele erau niște obligații, în afara birului și a celorlalte dabile arătate, care se „aruncau pe țară pentru acoperirea deficitului visteriei domnești" în anumite perioade, și „se aruncau de atâtea ori până se acoperea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
obligații, în afara birului și a celorlalte dabile arătate, care se „aruncau pe țară pentru acoperirea deficitului visteriei domnești" în anumite perioade, și „se aruncau de atâtea ori până se acoperea deficitul visteriei". Astfel, în cartea sa de apărare a argaților Episcopiei, Mihai Racoviță la 1708, ordonă boierilor și slujitorilor domnești din ținutul Fălciului: „după aceste trei rânduele ce s-au scos pentru neajunsul birului, să le dați bună pace de toate dările și angăriile de acum înainte căci s-au ras
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cărora se găsea un vătav, le transportau cu chervanalele lor (Gh. Ghibănescu, Surete, V, p. 102). Iarmaroacele, târgurile în general, erau o bogată sursă de venituri atât pentru domnie, cât și pentru mănăstiri. Mănăstirile de la Iași, dar și cele ale Episcopiei de Huși, stăpâneau în târguri numeroase locuri de dughene, dughene și pivnițe, care fie că erau folosite pentru comercializarea produselor de la moșiile lor, fie erau închiriate târgoveților. Referindu-se la o velniță și la o vinarsăriță, Antimia, care prin august
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
face trimitere la „o tânără și frumoasă rachierită, care, prin farmecul ei, reușise să-l subjuge și să-l compromită pe bătrânul domn Dumitrașcu Cantacuzino" (Buletinul..., V, 1925, p. 166), nimeni altul decât cel care la 1674 oferise protecție coloniștilor Episcopiei de la Huși. De altfel, orășenii și târgoveții aveau obligații domnești în favoarea trimișilor domnești și ai solilor străini în ce privește găzduirea acestora. Este vorba despre ceea ce se numea obligația de „conace" și „mertice". Ea consta în asigurarea de locuință, alimente, furaje, de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ca dovadă că era „înscris la dare", și că a fost achitată. Biletul se numea hârtie și cine îl primea plătea pentru el un galben care ajungea în visteria domnească. În cartea lui Grigore Ghica de la 1737 pentru scutirea poslușnicilor Episcopiei din satul Crețești se zice că Vodă i-a iertat de toate „dările și angăriele" pentru că „la vremea hârtiilor - au dat omu câte un galben". Ion Neculce zice despre domnul Dumitrașcu Cantacuzin: „Făcut-au acest Domn un obicei rău și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
comun, pentru toate localitățile și pentru toate vitele omului, oriunde ar fi pășunat. Un fel de dare pe capul de animal aflat la pășunat. Deseatina era o dare luată de domnie: din 10 părți se lua una. Regula stabilită de Episcopie pentru cei de pe moșia ei spunea: până la 50 de stupi se lua câte o para de fiecare stup; la 50 de stupi, se lua deseatină un stup „ de sămânță". Deseatina se definitiva toamna, astfel ca stupul luat să fie productiv
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pentru că ... vădrarii, la cotitul vaselor, la fiecare 10 vedre, mai adaugau două, ca să iasă mai mare numărul de vedre, să se poată lua mai mulți bani. Deși desființat la 8 septembrie 1757, Constantin Racoviță emite alt hrisov pentru. scutirea Sfintei Episcopii de. vădrărit. In 1764, domnul Grigore Ghica convoacă Divanul pentru reglementarea vădrăritului sau a dabilei pe vii, la care iau parte și fețele mari bisericești, unde se hotărăște desființarea abuzurilor pe care le făceau strângătorii acestor dări, nesupunerea lăsându-se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cunița erau tot dări domnești puse în aplicare pe timpul lui Grigore Ghica, la 1741, dar fuseseră introduse de Antioh Cantemir. Din hrisovul lui Grigore Ghica de la 1741 rezultă că văcăritul era o dare pe boi, vaci și cai; se scutea Episcopia „pururea, la vremea văcăritului, 100 vaci cu boi și 30 cai cu iepe". In hrisovul lui Constantin Racoviță din anul 1756 aceeași dare se numea cuniță: „se scutește Episcopiei 100 bucate vite, vaci, boi, cai, de cuniță". La 1770 se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
văcăritul era o dare pe boi, vaci și cai; se scutea Episcopia „pururea, la vremea văcăritului, 100 vaci cu boi și 30 cai cu iepe". In hrisovul lui Constantin Racoviță din anul 1756 aceeași dare se numea cuniță: „se scutește Episcopiei 100 bucate vite, vaci, boi, cai, de cuniță". La 1770 se vorbea de cunița leșească. Negustorii leși, și alți străini, care treceau vite în țară la vărat și iernat, plăteau câte 40 bani pentru vărat și câte 150 de iernat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
au blestemat să nu mai fie în veci aceste obiceiuri. Și s-au făcut 4 testamenturi: cu mare blăstăm legate și asupra acelor care s-ar ispiti să mai deslege, și unul s-au dat în vistierie, iară celălalt pe la Episcopii; și așa s-au rășchirat și soborul mulțumind țara lui Dumnezeu și Domnului de bucurie ca acesta, că se lipsesc acmu mulți pământeni de vite pentru răul văcăritului" (Neculai Costin, Let II, 46). Din hrisovul lui Constantin Racoviță se înțelege
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
era un venit care revenea poslușniciei celei mari și a starostiei. Pârcâlăbia, cum rezultă dintr-un hrisov de la Constantin Racoviță, din noiembrie 1757, se putea da și în antrepriză, cum se proceda și cu brudina, care înainte de a fi cedată Episcopiei fusese în administrarea serdarului Manolachi... La 30 aprilie 1784, episcopul Iacob adresează jalbă domnului Mavrocordat, cel care furase episcopia, să-i cedeze mortasipia târgului Huși pentru zilele de târg. Domnul, pentru a acoperi măcar de formă fapta urâtă a prădării
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Racoviță, din noiembrie 1757, se putea da și în antrepriză, cum se proceda și cu brudina, care înainte de a fi cedată Episcopiei fusese în administrarea serdarului Manolachi... La 30 aprilie 1784, episcopul Iacob adresează jalbă domnului Mavrocordat, cel care furase episcopia, să-i cedeze mortasipia târgului Huși pentru zilele de târg. Domnul, pentru a acoperi măcar de formă fapta urâtă a prădării episcopiei, la 20 mai îi hărăzește mortasipia doar de pe vânzarea vitelor, cererea episcopului fiind doar un model de satiră
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fusese în administrarea serdarului Manolachi... La 30 aprilie 1784, episcopul Iacob adresează jalbă domnului Mavrocordat, cel care furase episcopia, să-i cedeze mortasipia târgului Huși pentru zilele de târg. Domnul, pentru a acoperi măcar de formă fapta urâtă a prădării episcopiei, la 20 mai îi hărăzește mortasipia doar de pe vânzarea vitelor, cererea episcopului fiind doar un model de satiră subtilă la adresa lui Mavrocordat: „după nemărginita milă a Înăltimei tale ce s-au revărsat asupra acestei Sfintei Episcopii a Hușului, cu dăruirea locului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
formă fapta urâtă a prădării episcopiei, la 20 mai îi hărăzește mortasipia doar de pe vânzarea vitelor, cererea episcopului fiind doar un model de satiră subtilă la adresa lui Mavrocordat: „după nemărginita milă a Înăltimei tale ce s-au revărsat asupra acestei Sfintei Episcopii a Hușului, cu dăruirea locului Târgului, datoria mea este pururea - și va rămânea statornică și la alti episcopi în urma mea"... Mortasipia sau pârcălăbia era o dare introdusă de Duca Vodă și se aplica pe „toată marfa ce se vindea în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
domnesc. Banii steagului era darea care se „arunca pe tară" când venea domn nou, ca să-și poată plăti cheltuielile pe care le făcuse la Țarigrad cu ocazia căpătării domniei. În cartea lui Constantin Mavrocordat din 1742, de întărire a dreptului Episcopiei de a-și stăpâni moșiile se zicea: „și oamenii pe care i-au apucat banii steagului pe moșiile Episcopiei să nu fie volnici nici unul a se clinti din loc". adică să rămână locului și să-și plătească banii datorați steagului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pe care le făcuse la Țarigrad cu ocazia căpătării domniei. În cartea lui Constantin Mavrocordat din 1742, de întărire a dreptului Episcopiei de a-și stăpâni moșiile se zicea: „și oamenii pe care i-au apucat banii steagului pe moșiile Episcopiei să nu fie volnici nici unul a se clinti din loc". adică să rămână locului și să-și plătească banii datorați steagului domnesc. Mucarelul. Domnul Cantemir, în Descrierea Moldovei, spune că mucarelul era taxa pentru înnoirea domniei. Se aplica la fiecare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
domn multă cheltuială, dar se aplica și la fiecare an - „mucarelul cel mic" pentru că la el nu se făcea atâta cheltuială, dar toate se aruncau pe țară, asupra locuitorilor ei. În cartea lui Grigore Ghica din 1765 prin care împuternicea Episcopia să strângă de la clerul episcopiei dajdia pentru școli se motiva încasarea și prin aceea că „li se iertase banii ce dau la „mucarel" în toti anii". Se pare că existau și excepții de la plata mucarelului. Răsura era folosul pe care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
aplica și la fiecare an - „mucarelul cel mic" pentru că la el nu se făcea atâta cheltuială, dar toate se aruncau pe țară, asupra locuitorilor ei. În cartea lui Grigore Ghica din 1765 prin care împuternicea Episcopia să strângă de la clerul episcopiei dajdia pentru școli se motiva încasarea și prin aceea că „li se iertase banii ce dau la „mucarel" în toti anii". Se pare că existau și excepții de la plata mucarelului. Răsura era folosul pe care îl aveau adunătorii dăjdiilor pentru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]