4,405 matches
-
că Dumnezeu este esențial nenăscut, un Dumnezeu născut prin comunicarede ființă este o contradicție în termeni. De aceea, tot ce nu este Dum-nezeu cel unic este creat, anume creat din nimic (ejx oujk oșntwn) prinvoința lui Dumnezeu<footnote Arie, în Epistola către Alexandru, la Sf. Atanasie, Despre sinoade, 16, PG, XXVI,col. 708 C. footnote>. „Noi - zice Arie - recunoaștem un singurDumnezeu, singur ajgevnnhto", singur veșnic, singur așnaqco",singur adevărat Dumnezeu..., Dumnezeul legii, al profeților și alNoului Testament, Care a născut pe
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Arie - recunoaștem un singurDumnezeu, singur ajgevnnhto", singur veșnic, singur așnaqco",singur adevărat Dumnezeu..., Dumnezeul legii, al profeților și alNoului Testament, Care a născut pe Fiul Său înainte de timp și deveacuri”<footnote Mărturisirea de credință a lui Arie prezentată patriarhului Alexandru (epistolă), în Despre sinoade, 16, PG, XXVI, col. 708C-709 A. footnote>. Astfel, Tatăl, ca singur Dumnezeu adevărat, to", se opune Fiului, ca gevnnhtov". Căci, în alt loc, zice Arie: „Nu-mim pe Dumnezeu ajgevnnhto", în opoziție cu acela care după naturăeste gennhtov
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
numaidupă numire și după adopțiune, ca făptură<footnote Sfântul Atanasie, Despre învățătura lui Dionisie, 23, PG, XXV col. 513. footnote>. Dar, deși creatură, nu este ca celelalte creaturi, ci creatura perfectă a luiDumnezeu (ktivsma tou` Qeouî tevlion)<footnote Arie, în Epistola către Alexandru, la Sfântul Atanasie, Despre sinoade, 16, PG,XXVI col. 709 A. footnote>. Referitor la Sfânta Treime, Arie recunoaște trei ipostasuri, darle concepe ca separate și de naturi diferite, străine ca substanță(oujsivai) și ca mărire și cu totul
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
lui Apolinarie, 1, 15; II, 3 PG, XXVI col. 1121 A, 1136 A -1137 A. footnote>. În consecință, Iisus Hristos al arienilor apare ca o ființă stranie, completdiferită de Dumnezeu - Omul Revelației, nemaifiind nici Dumnezeu adevărat, nici om adevărat<footnote Epistola către Adelfius, I, PG, XXVI, col. 1073 A. footnote>.În ansamblu, arianismul apare ca un mănunchi de elementediverse, filoniene, origeniste și lucianiste, înfățișate în haina dialecticei aristotelice. Acestei mari erezii, patriarhul Alexandru, paznic treaz al tezaurului de credință, îi opune
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
În ansamblu, arianismul apare ca un mănunchi de elementediverse, filoniene, origeniste și lucianiste, înfățișate în haina dialecticei aristotelice. Acestei mari erezii, patriarhul Alexandru, paznic treaz al tezaurului de credință, îi opune hotărât credința tradițională a Bisericii,întemeiată pe Revelație<footnote Epistola enciclică (păstrată la Socrate, Istoria bisericească I, 6); Epistola către Alexan dru al Constantinopolului (păstrată la Teodoret, Istoria bisericească, I, 3) PG, XVIIIcol. 572 ș.u.; col. 548 ș.u. footnote>. Patriarhul Alexandru accentuează în-deosebi veșnicia Fiului, necreabilitatea, neschimbabilitatea și
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
filoniene, origeniste și lucianiste, înfățișate în haina dialecticei aristotelice. Acestei mari erezii, patriarhul Alexandru, paznic treaz al tezaurului de credință, îi opune hotărât credința tradițională a Bisericii,întemeiată pe Revelație<footnote Epistola enciclică (păstrată la Socrate, Istoria bisericească I, 6); Epistola către Alexan dru al Constantinopolului (păstrată la Teodoret, Istoria bisericească, I, 3) PG, XVIIIcol. 572 ș.u.; col. 548 ș.u. footnote>. Patriarhul Alexandru accentuează în-deosebi veșnicia Fiului, necreabilitatea, neschimbabilitatea și asemănarea în ființă cu Tatăl. Dacă Fiul n-ar
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
neschimbabilitatea și asemănarea în ființă cu Tatăl. Dacă Fiul n-ar fi veșnic, atunci ar exista un moment când Tatăl ar fi nerațional și neînțelept (așlogo" kaiV așsoqo"), ceea ce este de neconceput. Astfel Fiul trebuie cugetat caesențial ființei Tatălui<footnote Epistola enciclică, 4, PG, XVIII, col. 578 A-B. footnote>. N-a fost nici un moment când Fiul nu era(ouște h̀/n pote oște ouJk hjn) <footnote Epistola către Alexandru al Constantinopolului, 4, 6 PG, XVIII, col. 553 A. footnote
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
ceea ce este de neconceput. Astfel Fiul trebuie cugetat caesențial ființei Tatălui<footnote Epistola enciclică, 4, PG, XVIII, col. 578 A-B. footnote>. N-a fost nici un moment când Fiul nu era(ouște h̀/n pote oște ouJk hjn) <footnote Epistola către Alexandru al Constantinopolului, 4, 6 PG, XVIII, col. 553 A. footnote>, iar Tatăl a fost totdeauna Tată, Fiul fiindstrălucirea și icoana Tatălui<footnote Idem, 7, col. 557 B-C. footnote>, icoană perfectă și egală . Fiu după natură, nu prin adopțiune
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
unde este numit, totdeauna să fie și Fiul;iar la botez este numit Tatăl, așa că trebuie să fie numit și Fiul împreună (cu El)... Unul este și harul, care se împărtășește de Tatăl și deFiul, cum scrie Pavel în fiecare epistolă: «Har vouă și pace de la Dum nezeu, Tatăl nostru și de la Domnul Iisus Hristos» (Romani 1, 7)”<footnote Ibidem, II, 41-42 PG, XXVI, col. 233 AC - 236 AB. footnote>. 8. Chipul deosebit în care Tatăl este în sfinți și în Fiul
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Fiului și al Duhului Sfânt”<footnote Despre hotărârile Sinodului niceean, 31, PG, XXV, col. 473 C. footnote>.Teologia trinitară atanasiană se completează cu învățătura de-spre omousia Duhului Sfânt cu Tatăl și cu Fiul. Ea este expusă în deosebi în epistolele către Serapion. Duhul Sfânt face parte din SfântaTreime, nu este creatură, este Dumnezeu adevărat, are aceeași fire dumnezeiască a Tatălui și a Fiului, cărora le este oJmoouvsio"<footnote Către Serapion, I, 2; 17; 20; 27, PG, XXVI, col. 532 C
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
ca unele care nu le fuseseră descoperite într-o manieră explicită, totușicredința lor, care avea ca Obiect un Dumnezeu Personal, transcendent și răsplătitor al celor merituoși, era o credință autentică și foartelucrătoare la mulți, așa cum zicea și Sfântul Pavel în Epistola cătreEvrei.Din punctul de vedere bine cunoscut al moralei creștine, dintrevirtuțile teologice credința apare pe prima poziție și are ca temei șimărturia Sfântului Pavel care zice că rămân ca directive pentru viața creștinului: „credința, nădejdea și dragostea” (I Corinteni 13
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Dumnezeu ia parte neîncetat și lumea celestă când aude și admiră imnul heruvimic: „Sfânt, sfânt, sfânt este Domnul Savaot, plineste cerul și pământul de slava Lui” (Isaia 6, 3)<footnote Idem, p. 362. footnote>.Făcând o analogie cu textele din epistola către Tit 2, 10 în careApostolul spune că sclavii nu trebuie să fure de la stăpânii lor, ci săle arate fidelitate desăvârșită, subliniem că, tot astfel, un bun creștin se cuvine să-i fie foarte fidel lui Hristos. Omul trebuie să
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
de Nyssa asupra teologiei de mai târziu Gândirea teologică a Părinților Bisericii s-a dezvoltat pe baza formulării apofatice a Sfântului Grigorie de Nyssa. Sfântul Vasile cel Mare al Cezareei stabilea: „Aceasta este cunoașterea ... naturii divine: percepția incomprehensibilității sale”<footnote Epistole, ep. 234, P.G., 32, 869 C; cf. Marios P. Begzos, op. cit., p. 336. footnote>. Sfântul Grigorie de Nazianz a comentat binecunoscutul pasaj clasic din Platon (Timaios 28C) după cum urmează: „Este dificil să-L înțelegi pe Dumnezeu și este imposibil să
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
și mai dificil să-L înțelegi”<footnote Oratio 28 (theologica 2), 4 P.G., 36, 29C-32A. footnote>. Pentru Sfântul Grigorie, baza apofatismului rămâne porunca Vechiului Testament împotriva imaginilor<footnote Ibidem, 6, P.G., XXXVI, 32C. footnote>. Sfântul Ioan Hrisostom, autorul a cinci epistole Despre Incomprehensibilitatea lui Dumnezeu, susține în mod limpede: „Există o cunoaștere adevărată și anume, necunoașterea”<footnote P.G., LV, col. 459. footnote>. La rândul său, Sfântul Chiril al Ierusalimului susține: „în lucrurile divine este o mare cunoaștere a admite necunoașterea”<footnote
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
însă ungurii i-au alungat pe volohi.” Ducerea slavilor în antichitate a venit în contradicție cu teoria migrației lor în secolul al V-lea, fapt reflectat în GE unde citim următoarele despre Sf. Andronic: „Personaj despre care este vorba în epistola Sf. Pavel către romani (XVI, 7) și care ar fi fost dintre primii discipoli ai lui Hristos. El ar fi fost, după unele texte grecești și slave, primul episcop al Sirmiei, ceea ce a făcut ca unii scriitori slavi să-l
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
de senator. Contactul său cu profesorii secundari se manifesta în nesfîrșite discuții pline de "pedanterie și formalism" (Negrea, 2009, pp. 65-66). Profesorul de limbă franceză Alexandru Ionescu nu are suficientă răbdare să suporte hipomaniile marelui pedagog, și-i scrie o epistolă în iunie 1908 în care se scuza că nu poate fi prezent la analiza lecției de probă și își declară disponibilitatea de a renunța la orele de la Seminar. Scrisoarea curajosului profesor, căreia nu-i lipsește nota persiflantă, capătă valoare de
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
terapie și vindecare. Soluția salvării: dragostea creștină. Creștinismul aduce umanism și armonie. în acest fel cultura și civilizația intră pe un nou făgaș. Cel mai mare filosof al lumii romane Seneca era uimit de înțelepciunea și deschiderea spre lume a Epistolelor Sf. Apostol Pavel cu care se împrietenise schimbând și scrisori. Acesta predicase în Asia Mică, în Grecia, Macedonia și în Imperiul Roman. Oameni din toate straturile sociale și-au abandonat zeii, fiind atrași de creștinism. în ciuda sutelor de mii de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și medicina de până atunci, ci să le revigoreze printr-o orientare nouă în măsură să lumineze în efortul omului de a se regăsi prin sănătatea integrală a ființei sale. Or, creștinismul venea cu direcția, metodologia și finalitatea, în termenii Epistolei către Corinteni a Sf. Apostol Pavel: Credința, Speranța și Dragostea. Aceasta din urmă urma să facă faima medicinii medievale prin asistența sanitară caritabilă, prin crearea în Bizanțul Creștin, de spitale (pentru prima dată în lume!), de infirmerii, farmacii, orfelinate, cămine
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
cu violență concepțiile lui Aristotel care simbolizează în ochii lor dramaturgia occidentală, subliniază prin asta importanța Poeticii. 4. Aportul lui Horațiu Datorită lui Horațiu, moștenirea aristotelică s-a transmis în lumea romană, apoi în cuprinsul Europei Renașterii. În a sa Epistolă către Pisoni (Epistola ad Pisones)25, scrisoare din 477 de versuri, scrisă între 23 și 13 î.H., Horațiu tratează despre genurile literare și în special despre teatru 26. Textul este cunoscut, chiar din antichitatea romană, sub numele de Arta
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
lui Aristotel care simbolizează în ochii lor dramaturgia occidentală, subliniază prin asta importanța Poeticii. 4. Aportul lui Horațiu Datorită lui Horațiu, moștenirea aristotelică s-a transmis în lumea romană, apoi în cuprinsul Europei Renașterii. În a sa Epistolă către Pisoni (Epistola ad Pisones)25, scrisoare din 477 de versuri, scrisă între 23 și 13 î.H., Horațiu tratează despre genurile literare și în special despre teatru 26. Textul este cunoscut, chiar din antichitatea romană, sub numele de Arta poetică (Ars poetica
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
critici diferite. Pe de o parte, el a înțepenit gândirea lui Aristotel într-un fel de ortodoxie. Emite legi în calitate de teoretician, fără a se situa vreodată pe poziția spectatorului, cum o face adesea Aristotel. Ar fi zadarnic să căutăm în Epistolă referințe la spectacolele la care a putut asista Horațiu. Pe de altă parte, în ciuda dogmatismului său, scrisoarea poate din cauza scurtimii ei impuse de gen nu este un tratat în adevăratul sens al cuvântului. Horațiu se mulțumește să livreze acolo, în
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
nu este un tratat în adevăratul sens al cuvântului. Horațiu se mulțumește să livreze acolo, în dezordine, o serie de precepte. I se va reproșa aceasta de către diverși teoreticieni ai Renașterii, în special de italianul Scaliger care, în 1561, consideră Epistola ca pe o "ars sine arte" ("o artă scrisă fără artă"). 4.1. Fidelitate față de Aristotel Concepțiile dramaturgice ale lui Horațiu își au locul într-o teorie mai generală a unității operei de artă, ce nu va fi repusă în
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Horațiu, sunt necesare pentru a satisface acest verosimil intern. Comportamentul trebuie să fie "potrivit cu firea", "asemănător" și "statornic"25. 4.2.1. "Potrivirea" lor În materie de potrivire, teoreticienii clasicismului urmează fidel sfaturile lui Horațiu. Corneille reafirmă criteriile publicate în Epistola către Pisoni, conform cărora comportamentul, pentru a fi "potrivit", trebuie să fie conform cu vârsta personajului, sexul, condiția sa socială, țara sa de origine (sau, în termeni moderni, naționalitatea sa). "Poetul, scrie el în Discursul pentru Poemul dramatic (Le Discours du
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
teatrului, fie în versurile pe care le scrie cu ocazia Morții lui Adrienne Lecouvreur (La Mort d'Adrienne Lecouvreur, 1730), fie în Scrisorile filosofice (Les Lettres philosophiques, 1734), în Secolul lui Ludovic XIV (Le Siècle de Louis XIV, 1738), în Epistola dedicatorie la Zaïre (Epître dédicatoire de Zaïre, 1739), în Poliția spectacolelor (La Police des spectacles, 1745), în Lumea așa cum este (Le Monde comme il va, 1746). "Teatrul, scrie el în Epistolă dedicatorie la Orfanul din China (Epître dédicatoire de l
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Ludovic XIV (Le Siècle de Louis XIV, 1738), în Epistola dedicatorie la Zaïre (Epître dédicatoire de Zaïre, 1739), în Poliția spectacolelor (La Police des spectacles, 1745), în Lumea așa cum este (Le Monde comme il va, 1746). "Teatrul, scrie el în Epistolă dedicatorie la Orfanul din China (Epître dédicatoire de l'Orphelin de la Chine, 1758), este un puternic instrument de civilizație, marea școală a poporului și ceea ce spiritul uman a inventat vreodată mai nobil și mai util pentru a forma moravurile și
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]