3,970 matches
-
care va realiza adevărul lor întreg, real și definitiv 100. Această reprezentare ne ajută să înțelegem cum gândea Heliade Rădulescu și mai ales unde căuta "adevărata" poezie. Istoria antică și contemporană, evenimentele recente care au zguduit societatea, revoluțiile și acțiunile eroice mustesc de poeticitate. Totul poate deveni poezie printr-o procedură foarte simplă de dublare. E suficient ca un gest să se oglindească, să reverbereze, să lanseze o mișcare alegorică. Lectura poetică a unui fapt, a unei acțiuni sau a unui
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
duce și memnon (înțelept, legiuitor, sapient, conducător de popoli). Agamemnon însemnează capul capilor, ducele ducilor etc. Aci se vede o definiție mai mult decât un nume vag. Cine voiește să mai știe cum s-a chemat mai înainte acest martiriu eroic, de această victorie ce i-a consacrat numele adevărat ce se cuvenea să aibă. [...] Posteritatea nu-l cunoaște decât după faptele lui ce i se arată în numele ce i s-a dat de la nație. Este un erou drept, virtuos până la
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
science à l'imaginaire, Publications de l'Université de Saint-Etienne, Saint-Etienne, 2001. Peters, Francis E., Termenii filozofiei grecești, traducere de Dragan Stoianovici, Humanitas, București, 1993. Petersen, Julius, Generațiile literare, traducere de Sanda Ignat, Limes, Cluj-Napoca, 2013. Petrescu, Ioana Em., "Perspectivă eroică și perspectivă ironică în opera lui N. Bălcescu" (1972), în Configurații (1981), ediție îngrijită de Ioana Bot, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2015, pp. 101-106. Philippe, Gilles, Sujet, verbe, complément. Le moment grammatical de la littérature française 1890-1940, Gallimard, Paris, 2002
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
criticii literare românești, p. 339. 39 Nicolae Bălcescu, Românii supt Mihai-Voievod Viteazul, ediție îngrijită de Andrei Rusu, Minerva, București, 1970, pp. 13-14. 40 Ibidem, p. 14. 41 Un comentariu al raportului dintre Bălcescu și Fichte, mai exact între construcția vocației eroice și conceptul fichtean de "misie" se găsește la Ioana Em. Petrescu, "Perspectivă eroică și perspectivă ironică în opera lui N. Bălcescu" (1972), în Configurații (1981), ediție îngrijită de Ioana Bot, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2015, pp. 101-106. 42 J.G.
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
îngrijită de Andrei Rusu, Minerva, București, 1970, pp. 13-14. 40 Ibidem, p. 14. 41 Un comentariu al raportului dintre Bălcescu și Fichte, mai exact între construcția vocației eroice și conceptul fichtean de "misie" se găsește la Ioana Em. Petrescu, "Perspectivă eroică și perspectivă ironică în opera lui N. Bălcescu" (1972), în Configurații (1981), ediție îngrijită de Ioana Bot, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2015, pp. 101-106. 42 J.G. Fichte, Cuvântări către națiunea germană, traducere de Const. Lăzărescu, Editura Casei Școalelor, București
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
opus într-o măsură mai mică sau mai mare sau fie au suferit numai involuntar din cauza regimului comunist trebuie considerați eroi și nu victime. Și chiar dacă dramele lor sunt doar în aparență minore. Istoriile de viață expuse aici sunt totodată eroice, exemplare și din altă perspectivă, îmbucurătoare: cei cu care am vorbit au rezistat torturilor în anchete și nu i-au denunțat și pe alții, adică n-au cedat jocului făcut de anchetatori. Și nu este deloc puțin lucru. S-au
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
destul să vezi vagoanele de tren din Ungaria, care au o secțiune separată pentru biciclete, ca să înțelegi atâta lucru. În orașele mari din România, orice încercare de a circula cu bicicleta e un act de curaj, o provocare, o aventură eroică. Dacă vrei senzații tari, te urci pe velociped și o pornești pe un bulevard oarecare din Iași, Timișoara sau Cluj. Aici nici nu mai contează dacă orașul e construit pe șapte-opt coline, cum e Iașiul, sau e mai neted, precum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
militare), în vederea ralierii opiniei publice sau a anumitor grupări la un obiectiv propus 43. Timpul istoric al propagandei are două dimensiuni: un trecut mitic, glorios prin care națiunea își definește identitatea sa istorică și un viitor ce presupune aceeași încărcătură eroică. Propaganda își are originea într-o mitologie a eliberării și a mântuirii și folosește un limbaj alegoric, bogat în imagini, cu formule simple și imperative 44. Așa cum se poate identifica un "timp istoric" al propagandei, a fost conceput și un
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
vezi un servitor care oferă ospitalitate stăpânului său. Primirea este în același timp indubitabilă, dar fiind vorba despre cocioaba unui porcar, dicția este lipsită de emfaza tradițională, iar Homer recurge la un limbaj vernacular, adaptându-l dicției unui eveniment ne-eroic. Această scenă tipică de ospitalitate nu are loc în palatul unui rege, într-un cadru eroic, ci la un porcar care nu poate oferi măcar o baie oaspetelui (singurul element clasic absent aici). Eumeu se scuză de altfel încă din
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
vorba despre cocioaba unui porcar, dicția este lipsită de emfaza tradițională, iar Homer recurge la un limbaj vernacular, adaptându-l dicției unui eveniment ne-eroic. Această scenă tipică de ospitalitate nu are loc în palatul unui rege, într-un cadru eroic, ci la un porcar care nu poate oferi măcar o baie oaspetelui (singurul element clasic absent aici). Eumeu se scuză de altfel încă din urarea de întâmpinare de modestia primirii. De fapt, Ulise n-a mai întâlnit un cadru atât
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
editorul legendei în 1839, semnalând că deja în epoca lui Jacques de Voragine, adevărul istoric era metamorfozat de către legendă, că realismul se retrăgea spre profitul supranaturalului și al miraculosului: "Exercițiile ascetice, penitențele și macerațiile sfinților, caritatea lor ardentă, abnegația lor eroică, nu ar fi captivat singure un auditoriu van și ușuratic, care nu respira decât bătălii, iubiri, blazoane, turniruri și aventuri; de aceea adevărul istoric nu domnea întotdeauna în aceste povestiri pioase și cucernica fraudă a povestitorului, care pentru a face
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
exemplu epitomizează relația dintre timp și istorie în viziunea protocronistă a permanenței etnice: “în opera acestui romantic, înverșunat dușman și descompunător al timpului obiectiv, singurul timp consistent, coerent, viu este acela al istoriei naționale, durată în care viața se ipostaziază eroic, cerând implicație și jertfă, și de departe de a mai fi «vis al morții eterne»”. 4. Narațiunea Cea de-a treia semnificație dată istoriei este narațiunea/povestea ori nararea/povestirea trecutului, semnificația cea mai diseminată și mai practicată de cultura
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
justificare morală” pentru o astfel de atitudine, ba, dimpotrivă, există o vină a intelectualilor în general pentru că ei mai puteau opta pentru alte trei atitudini, păstrându-și astfel demnitatea. E vorba despre tăcere, împotrivire sau exil, toate trei fiind forme eroice de rezistență. Personal, sunt întru totul de acord cu regretatul M. Nițescu, inclusiv cu părerea sa despre lipsa de valoare autentică în cazul autocenzurării reflexe, precum și cu cea în legătură cu răspunderea majoră ce revine „intelectualilor de prestigiu care aveau și au
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
înseamnă că presiunea politică nu era resimțită, ba dimpotrivă. Deseori participau la ședințe membri ai Guvernului Groza și chiar reprezentanții militari și diplomatici sovietici aflați la București. Aveau loc și vizite reciproce între Academiile din București și Moscova. în mod eroic s-a comportat, tot în ciuda vârstei, N. Bănescu, renumitul bizantinist, director al Institutului de Studii Sud-Est-Europene, al Revistei Istorice și secretar al secției istorice a Academiei - calitate în care edita Bulletin de la Section Historique (Histoire-Géographie-Sciences Sociales) -, publicații cărora nu li
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
anihileze orice rezistență la comunizare, atât internă, cât și externă. Istoricii „rezistenți”, îndeosebi cei rămași în interior și închiși, urmăriți, persecutați, o vor resimți din plin. 4. Concluzii După cum am putut vedea, istoricii, intelectualii în genere, au adoptat trei atitudini „eroice”: eroismul tăcerii (refuzul colaborării), eroismul autoexilării (opoziție din emigrație în speranța revenirii la normal) și eroismul martiriului (înfruntarea puterii cu orice risc). Am observat că numărul acestor „eroi” este foarte redus (cca 20-30 maximum), în timp ce marea masă a colegilor lor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
XE "Transilvaniei" și s-a oprit În special asupra crimelor Ungariei XE "Ungariei" , și astfel a ajuns la pogromul de la Iași. Cu discursurile lui Ceaușescu XE "Ceaușescu, Nicolae" În mână, a analizat situația politică din România În ajunul pogromului, lupta eroică a Partidului Comunist Român Împotriva dictaturii lui Antonescu XE "Antonescu, Ion" și Înțelepciunea de care a dat dovadă partidulatunci și după aceea. El a stabilit că legionarii (fasciști sprijinitori ai Germaniei XE "Germaniei" ) sunt cei care „au adoptat măsuri discriminatorii
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
ceeace a făcut ca actele de anarhie să se răspândească cu repeziciune în întreaga Rusie. Atunci când România a intrat în război de partea Antantei, deci alături de Rusia și atunci când frontul s-a mutat în Moldova, soldații basarabeni s-au comportat eroic, alături de trupele române, contribuind la salvarea frontului, în luptele de la Mărășești, Mărăști, Oituz sau Cașin. După izbucnirea revoluției democrate ruse din februarie 1917 și detronarea Țarului Nicolae al II-lea, marea majoritate a soldaților basarabeni au rămas fideli românilor, atunci când
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
volum de Ottmar Trașcă relevă, într-o manieră lipsită de echivoc, răspunderea armatei române cu privire la soarta populației evreiești din România în perioada 1941-1944. Ele ne invită, în același timp, să ne întrebăm: de ce această armată, care a contribuit în mod eroic la înfăptuirea României Mari, a adăpostit sentimente anti-evreiești în perioada interbelică, și de ce comandantul ei, Ion Antonescu, a deportat în anii 1941-1942 printre sutele de mii de evrei pe militarii evrei, unii decorați cu ordinul Mihai Viteazul în timpul primului război
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
mult ca niciodată. Cum e posibil așa ceva? Nu am învățat nimic din fascism, care îi declara pe ruși ca fiind suboameni și a cărui consecință a fost uciderea a milioane de evrei europeni? Naziștii au afirmat despre arieni că sunt eroici și aristocrați, iar despre celelalte popoare că sunt decadente și „degenerate“. Prin descătușarea rasismului și a antisemitismului au reușit să mobilizeze masele și să le angajeze întrțo misiune culturală a arienilor în vederea dominației lumii. Poate că în 1945 fascismul a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
culpabilizarea trecutului "burghezo-moșieresc" care va merge mână în mână cu glorificarea trecutului legendar al României în etapa întoarcerii spre național, culpabilizarea istoriei potrivnice României și victimizarea acesteia ca "insulă de latinitate într-o mare slavă", urmate sau împreună cu mitizarea faptelor eroice ale românilor ca salvatori ai Europei, neatârnarea și independența patriei, tema păcii, a neamestecului în treburile interne ale statelor, dezarmarea etc., reflectând tranziția dinspre internaționalismul marxist-leninist înspre naționalism, care a durat între 1964 și 1974. Criza ofensivei socialiste a Uniunii
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
fapte de excepție, demne de mitografiere, Cotruș s-a fixat asupra lui Horia, imagine simbolică a trecutului național. S-a simțit martir și profet printr-o extrapolare a propriilor sale afecte asupra Craiului neîncoronat al Apusenilor, dar și receptînd vibrațiile eroice ale figurii acestuia, transfigurate de folclor. Vorbind despre Horia, vorbea, grație unui transfer simpatetic, despre sine însuși: "de jos,/ te-ai ridicat drept, pietros, viforos, pentru moți,/ pentru cei săraci și goi, pentru toți.../ și-ai despicat în două istoria
Metalirismul lui Aron Cotruș (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12535_a_13860]
-
săracă,/ cu trupul sîngerînd și gol...". Incontestabil însă, opțiunea lui Aron Cotruș a fost pentru dreapta. Fără a fi înregimentat în Legiune, s-a arătat, precum Cioran, fascinat de viziunea unei istorii convulsive, lustrale, care să acrediteze un destin românesc eroic, un destin de latini, santinele ale civilizațiilor europene la fruntariile sale din Est. Analizînd legăturile poetului cu mișcara legionară, se cuvine să subliniem că Aron Cotruș a fost evident un naționalist atras de proiectul revoluției morale pe care legionarii o
Metalirismul lui Aron Cotruș (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12535_a_13860]
-
în această țară vede lumina tiparului romanul Mă numesc Alzheimer, subiectul abordat, terifianta boală omonimă, fiind o premieră, cel puțin în literatura de limbă română. Protagonist multiplu în acest peisaj israelian este femeia, cu pliurile sufletului ei fragil și deopotrivă eroic, resemnat și clocotitor de afectivitate, grevat uneori de frustrare, gelozie și nesăbuință, bucuros de minuni revelatoare, neînfricat în fața incurabilului și a morții. Peisajul israelian nu înseamnă doar Mediterana, grădini răsărite-n deșert, șosele fără cusur, cocotieri, palmieri și portocali, Beer-Sava
Portrete în mișcare by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12532_a_13857]
-
din buletinul statistic anual ce rămânea neocupată era aceea a numărului de automobile, în anul acela, din surse discrete, circa optzeci de mii, v-o spune un fost normator-autor. O mașină pentru omul de rând, anonim constructor al socialismului - dar eroic în deciziile sale sacrificiale - o mașină cu patru roți, motor și volan, din cât mai puțin făcută - consumul de benzină nu conta - fusese în vederile conducătorului. El supraveghease fazele construcției, cerând mereu și mereu alte economii, încât obiectul rezultat pretindea
LĂSTUN, LOGAN, LAMBORGHINI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12553_a_13878]
-
deplasarea accentului de pe act pe ceremonial, adică de pe maternitate ca scop, pe maternitate ca mijloc, în vreme ce substituția se referă la un act al înfierii sui generis, adică la înlocuirea produsului biologic cu unul cultural. Și, în consecință, în loc să nască exemplare eroice, Monica înfiază, seară de seară, cu o voluptate mută și monumentală, o umanitate eșuată, undeva la intersecția tragicului cu grotescul, prin orfelinatele invizibile și difuze ale României de astăzi. Față de acestă lume, cutremurătoare fi fascinantă în felul ei, Monica își
Între Venus din Willendorf și Fata babei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12586_a_13911]