5,276 matches
-
și generează anumite expectanțe în legătură cu ceea ce urmează a se întîmpla în contextul dat. Recunoașterea și interpretarea emoțiilor este dependentă atît de cultură, cît și de cuvintele care aparțin vocabularului culturii respective. în acest sens, putem afirma că emoțiile fundamentale sînt experimentate chiar și în culturile în care nu există cuvinte pentru a le defini, aspect confirmat de antropologi (Ekman, 1992). Argumente în acest sens au fost aduse și de către Levy (1973, 1984, 1998), care a constatat că subiecții investigați din Tahiti
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
reproducea originalul) era mai "valoroasă", cu atît numărul celor care vedeau scena și îi înapoiau banii "neatentului" era mai redus. Rata globală de incorectitudine este descurajantă: aproape patru subiecți din zece "fură pe față" și peste jumătate din cei care experimentează o asemenea "șansă" decid să nu o rateze dacă "bancnota" e și foarte valoroasă (500 de lei). S-a ajuns chiar ca pentru "bancnotele de preț", "lupta" să fie uneori "pe viață și pe moarte": în patru cazuri pentru cea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
pedagogiei lui Makarenko, s-a dovedit a fi liceul fondat ca primă școală românească transilvăneană pentru învățători. Principiile educației prin colectiv și pentru colectiv, prin muncă și pentru muncă ne-au fost impuse ca și acelora pe care s-au experimentat. Deși pedagogia era o disciplină fundamentală a pregătirii noastre, știam puțin despre contextul producerii lor. Am fost tratați însă ca acei copii orfani ai răboiului civil din Rusia, adunați în colonia condusă de Makarenko. Ca să obțină rezultatele scontate, directorul Preparandiei
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
cu aceste personaje care-și începuseră periculos cariera prin aderența la un partid interzis, am făcut altă descoperire. Interlocutorii mei acceptau lungile convorbiri cu interes aproape egal cu al meu. Privați de libertatea de-a da interviuri și supravegheați continuu, experimentau, la rându-le, libertatea de expresie. Mi-a fost însă mai ușor, ca femeie, să inițiez dialoguri și să pun întrebări mai mult sau mai puțin dorite de intervievați. Nici o editură serioasă n-a vrut să publice convorbirile cu fostul
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
urmare, mi-a creat toate condițiile ca să citesc și să învăț. Spre deosebire de unele din colegele mele de clasă, care știau să gătească, își îngrijeau frații mai mici și își petreceau timpul cu tot felul de sarcini casnice, eu n-am experimentat un astfel de antrenament. Mama a văzut că sunt performantă la școală, pe de-o parte, iar pe de alta s-a gândit că am timp să învăț să devin gospodină și mai târziu, așa încât m-a lăsat să mă
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
mai bună îngrijire posibilă cât timp eu sunt implicată în sarcinile profesionale. În intervalele scurte în care mama venea să mă ajute, eram motivată, concentrată și încrezătoare, simțind că mă apropii de obiectivul propus cu eficiență. Soțul meu n-a experimentat astfel de anxietăți în parcursul său profesional, pentru că de copii aveam grijă eu. La fel ca el, cred că majoritatea covârșitoare a colegilor mei are avantajul de a opera cu mai mare ușurință clivajul dintre nevoile copiilor și propriile nevoi
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
stilul vedetelor rock, aer de "geniu neînțeles". În liceu mi-am cunoscut viitoarea soție (eram în vacanța dintre clasa a X-a și a XI-a, iar ea în cea dintre a IX-a și a X-a) și am experimentat "tensiunea" dintre stabilitatea unei relații și atracțiile pe care le socotesc de neevitat la acea vârstă. Ceea ce s-a întâmplat cu noi doi, de atunci și până azi, confirmă, probabil, că am pariat dintru început pe cartea stabilității, mai ales
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
mai pot amâna plonjarea în interior, de unde să mă pot proiecta? Sunt tentată de jocul deconstructivist despre care am auzit de la Derrida, iar acum că în sfârșit nu mi se cere un demers pur științific, mă ispitește dorința de a experimenta ceea ce au teoretizat "greii" pe care îi predau, despre care scriu și reflectez și pe care îi folosesc riguros în note de subsol cu titlul exact, volumul, ediția, anul apariției, editura și pagina. Acum pot să-l las pe Derrida
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
făcut să ne simțim aproape imediat "acasă". Ne gândeam că poate, dincolo de marota simplistă a "latinității" ce ne apropia, existau o serie întreagă de puncte comune între noi, ce făceau ca senzația depărtării să se atenueze: faptul că ambele societăți experimentaseră regimuri nedemocratice, apartenența comună la spațiul de contact cu lumea orientală, dar și marele număr de români ajunși acolo, aduși de valul migrației economice. Diana și cu mine aveam preocupări de cercetare complet diferite - ea cu o teză privind cetățenia
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
a fost una care mi-a adus mult echilibru. A fost relația cea mai apropiată de o relație partenerială, fiind iubitul, prietenul cel mai bun și partenerul meu în luarea deciziilor importante în acea perioadă. Feminismul învățat la școală și experimentat în viața mea de familie, m-a ajutat în relațiile în care predominau dezamăgirile, relațiile de putere și lipsa respectului uneori. Feminismul mi-a dat puterea să ies din acele relații bolnăvicioase care aveau tendința de a mă determina să
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
expunerii mele va fi Occidentul medieval. 1. Istoria corpului constituie un subiect care aparține antropologiei istorice sau, mai corect, al unei istorii explorate din unghi antropologic. Această disciplină, aflată la noi, În România abia la Început (de fapt, doar vag experimentată prin câteva teme recente) este, În Europa, foarte veche. Ea a luat naștere, mai Întâi, În Franța anilor ’60 prin Întâlnirea dintre tipul de istorie practicat de membrii școlii de la „Annales” (din a doua ei generație, condusă de Jacques Le
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
semnifică o vibrație elevată a gândului, a sentimentului și a emoției: gândul fără atașament față de un anumit rezultat, sentimentul lipsit de distorsiunea părtinirii determinate de viața persoanei respective și emoție fără a judeca dualitatea. Știința compasiunii ne permite să observăm/experimentăm un anumit eveniment fără a judeca dual justețea sau injustețea acelui eveniment. CRONIC: afecțiuni, dezechilibe ce prezintă o evoluție lentă, care au un caracter de durată ce se prelungește multă vreme și nu mai poate fi ușor înlăturat. - Din fr.
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
în proporție de 60% din cazuri, restul accidentelor vasculare cerebrale sunt prin hemoragie cerebrală propriu-zisă (30%), hemoragie subarahnoidiană (7%) sau hematom intracerebral î3%). (195, 362) I.1.2. Tehnici de explorare electrofiziologică a limbajului Electroencefalografia (EEG) Tehnica EEG a fost experimentată la om încă din 1920 de către Hans Berger (1873-1941), fiind dezvoltată de Adrian Franklin Offner î1911-1999) prin introducerea inscriptoarelor piezoelectrice, iar mai apoi în anii 1950 de către William Grey Walter care introduce tehnica de mapping EEG folosită ca instrument de
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
unei interfețe de stimulare psihoverbală programabile și atașabilă la aparatura de potențiale evocate existente la ora actuală în țara noastră. Principalele avantajele ale invenției în raport cu stadiul actual al tehnicii, avantaje generate de soluționarea problemei tehnice sunt următoarele: Imposibilitatea de a experimenta procesele neurocognitive la animalul de laborator, și în primul rând cele care implică limbajul verbal, face ca dispozitivul inventat să confere o tehnică de noutate în cercetarea neurocognitivă a acestor procese la om. 1) Invenția aduce în Romania primul instrument
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
neoadjuvante în boala în stadiu inițial este necunoscut. Într-un studiu s-a administrat tratamentul neoadjuvant la un stadiu mai incipient al neoplaziei (stadiu II), rezultatele obținute pe 75 pacienți fiind foarte bune comparativ cu datele raportate de alte centre experimentate în această patologie, 63% dintre rezecții fiind cu margini negative [21]. CHIMIOTERAPIA NEOADJUVANTĂ ÎN COLANGIOCARCINOM Administrarea chimioterapiei ca și tratament neoadjuvant nu este lipsită de controverse legate, la fel ca și pentru radiochimioterapie, de eficiența ei în micșorarea volumului tumoral
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Bartoş, Cornel Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/92165_a_92660]
-
kantiană asupra operei lui Georg Simmel, prin apelul la conceptul de "formă". În lumina acestor considerente, desprindem înțelesul afirmației că moda reprezintă "o formă socială cu o finalitate demnă de admirat" (G. Simmel, 1911/1998, 50), prin intermediul căreia omul poate experimenta simultan legătura cu comunitatea, cu grupul din care face parte, dar și libertatea individuală, tendința de diferențiere. Adoptarea modei de către individ reflectă particularitatea normei pe care aceasta o generează. "Femeile, bărbații, indivizii nehotărâți, demodații, sclavii modei" pentru a recurge doar
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
P. Bourdieu, 1979/1984, 173). Aceste gusturi sunt ilustrate în retorica cotidiană prin "afirmații ale unei inevitabile diferențe, fiind formulate pur negativ, prin refuzul gusturilor altora" (idem, 56). Din acest motiv alegerea unei ținute vestimentare este o oportunitate de a experimenta sau de a afirma poziția socială a celui care o adoptă pentru a-și susține rangul, dar, în același timp, pentru a menține distanța în ierarhia socială față de alte grupuri, susține Pierre Bourdieu (1979/1984, 57). Pornind de la aceste argumente
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
și de poliție. Plecând de la postulatele teoriei normei emergente, Benigno E. Aguirre, Enrico L. Quarantelli și Jorge L. Mendoza (1988, 569) au testat ipoteza potrivit cărei probabilitatea apariției unor teribilisme în colegiile americane crește proporțional cu prestigiul campusului vecin care experimentase inițial teribilismul, cu numărul sancțiunilor aplicate, cu acuratețea cu care mass-media prezenta incidentele anterioare și cu nivelul complexității teribilismelor din alte universități. Metodologia cercetării a cuprins un chestionar aplicat unui eșantion alcătuit din 1.000 de studenți din aproximativ 1
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în teribilisme are explicații care țin de dinamica statusului și a vârstei. În cadrul interviurilor realizate, tinerii declarau că "se simțeau foarte plictisiți, iar stațiunea și activitățile erau un bun prilej de a se elibera de autoritatea părinților și de a experimenta comportamente interzise în cultura de origine, cum ar fi consumarea băuturilor alcoolice sau expunerea în public fără haine" (idem, 178). Asemenea comportamente erau considerate normale de majoritatea celor intervievați și, contrar predicțiilor, cei care le experimentau proveneau din categoriile socio-economice
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
părinților și de a experimenta comportamente interzise în cultura de origine, cum ar fi consumarea băuturilor alcoolice sau expunerea în public fără haine" (idem, 178). Asemenea comportamente erau considerate normale de majoritatea celor intervievați și, contrar predicțiilor, cei care le experimentau proveneau din categoriile socio-economice superioare. Unele cercetări (E. Katz și R. Meyersohn, 1957, 596; D.L. Miller, 1981, 150) corelează implicarea în teribilisme cu variabile care țin de climatul relațional. Participarea adolescenților la unele isterii ale modei nu se explică doar
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
achiziționez haine noi 116 18 Nu acord mare atenție tendințelor modei decât dacă are loc o schimbare majoră a acestora 202 9 Nu sunt deloc interesat 45 4 Îndrăzneala în testarea noilor stiluri vestimentare Îmi place să testez și să experimentez articole vestimentare când ies în oraș 76 76 Înainte să achiziționez haine, prefer să aștept până când noile articole vestimentare sunt mediatizate și să vad daca acestea devin acceptate de majoritatea publicului 292 29 Prefer să cumpăr haine care sunt clasice
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
interpersonale de comunicare privind domeniul modei vestimentare. 3. Dependente social, persoanele care sunt preocupate să caute informația despre modă, dar care nu au tendința de a vorbi despre aceste subiecte în contexte formale sau informale. 4. Izolate social, persoanele care experimentează mai puțin sau chiar deloc comunicarea interpersonală și cu un interes scăzut în domeniul modei vestimentare. Dintre acestea, doar două categorii persoanele integrate social și dependente social au caracteristicile liderilor de opinie în domeniul modei vestimentare, consideră Fred D. Reynolds
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
307). Majoritatea subiecților declarau că stilurile de vestimentație reflectă personalitatea, în special atitudinile și sentimentele cu privire la școală, familie și politică, tocmai de aceea sloganurile imprimate pe hainele tăiate și decolorate erau destinate a semnaliza starea socială pe care aceștia o experimentează, iar culorile închise și cămășile de muncă, nivelul scăzut de trai. De asemenea, subiecții obișnuiau să preia articole din moda vestimentară dominantă, să le personalizeze, să le modifice "definiția" pentru a fi potrivite stilului subculturii. De exemplu, geaca de blugi
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
cunoscut o evoluție constantă, progresivă, atît din punct de vedere economic (devenind una dintre cele mai bogate țări din Europa, cu un PIB de 41 000 de dolari/locuitor), cît și politic, prin stingerea războiului civil din Irlanda de Nord, România a experimentat una dintre ultimele dictaturi de esență stalinista din Europa de Răsărit, căci "obligați să aleagă între URSS și Stalin, Gheorghiu-Dej și Ceaușescu l-au ales de bunăvoie pe cel de al doilea." Zelul stalinist al lui Ceaușecu a condamnat probabil
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
alegem simbolurile timpului nostru, arată că raportarea noastră la timp este una predominant afectivă. * Preluând ideea că totul în Univers ar putea să fie conștiință David Chalmers lansează un alt gând: ar trebui să diferențiem între ceea ce este și ceea ce experimentăm. Prin intermediul a ceea ce experimentăm ajungem să dăm un anume gen de ființă lucrurilor. Exemplul autorului: consacrăm o realitate materială pentru toate lucrurile din jurul nostru, însă în momentul în care ele sunt cercetate cu atenție, spre exemplu de fizică, constatăm că
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]