4,667 matches
-
de Înotătoare, În timp ce ne luptam În patul lui Frank. În adevăratul sens al cuvîntului, eu fusesem intrusul. În atîtea nopți Împreună, ea și Frank transformaseră acest pat oarecare În patul lor, iar eu mă băgasem nepoftit printre perne și printre fantomele lor. Nu se poate să-i urăști În halul ăsta pe localnici. La urma urmei, Frank Îi simpatiza. — Cred și eu. (Se Înfrînă și Își mușcă buza, jenată de propria-i limbă ascuțită.) A iubit Clubul Nautico și l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
păși cu prudență către primul dormitor. Am ajutat-o pe Paula să treacă peste lemnul care se sfărîma În bucăți și am sprijinit-o de cadrul ușii. În centrul camerei se aflau rămășițele unui pat cu patru stîlpi. În jur, fantomele carbonizate ale unui birou, unei măsuțe de toaletă și unui șifonier imens din stejar, În stil spaniol. Pe polița de piatră de deasupra căminului era un șir de fotografii Înrămate. Sticla se topise parțial de la căldură, dar o imagine scăpată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
aproape feminin, era capabil de atenție constantă, ceea ce se prea poate s-o fi calmat pe fata năucită de droguri și s-o fi convins să-l invite În patul ei. Mi-l imaginam făcînd dragoste nevăzut, neauzit, ca o fantomă. În același timp, era În el ceva evaziv, care mă făcea suspicios. Și el ar fi avut un motiv să dea foc casei Hollinger - fetusul din pîntecele lui Bibi. Descoperirea faptului că-și lăsase Însărcinată una dintre paciente ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Crawford se sculă În picioare și se sprijini de poliță, trecînd cu mîna peste pietre, apoi se așeză la măsuța de toaletă de lîngă fereastra deschisă. — Intră, Charles, strigă el. Îți aud gîndurile. Nu mai pluti pe-acolo ca o fantomă - deja sînt destule aici... — Crawford? (Am pășit Înăuntru și m-am strecurat pe lîngă bufetul masiv.) Credeam că s-ar putea să... — Dau foc la ceva? Nu azi, și nu aici. Vorbea În șoaptă și părea Într-o stare aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Unde vrei să mergem, la Clubul Nautico? — Nu, rămînem aici. Ia-o prin zonă, pe ce traseu dorești. Vreau să văd cum stau lucrurile. Am traversat piața, cu magazinele ei pustii, apoi am trecut pe lîngă port, cu flota lui fantomă de iahturi practic scoase din uz. Am cotit la Întîmplare pe una dintre străzile rezidențiale din sectorul estic al complexului. Peste tot, vile izolate În grădinile lor tăcute, Împrejmuite de palmieri pitici, leandri și covoare de belșițe ca un vast
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
și comunitatea de cetățeni plini de bun-simț, ea păstra promisiunea unei lumi libere și dezrădăcinate. Pentru prima dată Înțelegeam de ce Andersson și Crawford o prețuiseră atît de mult pe Bibi Jansen. — Ți s-a trezit interesul, Charles? mă Întrebă Crawford. Fantoma noastră de praf alb... — Cine e? — Laurie Fox - lucra la un club din Fuengirola pînă s-o găsească Sanger. Taică-său e medic la o clinică locală; după ce i-a murit nevasta Într-un accident de mașină, a luat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
boțit de mahorcă. De la mama, am moștenit pasiunea pentru ordine și pentru muzica aleasă, de la el setea de alcool, abisalul suflet artistic și înzestrarea vocală. Spre marea lui mirare, Melanie, glăsuind aproape în șoaptă, ca și cum se sfia de indiscreția unor fantome, care puteau să li se strecoare în preajmă, pe nesimțite, înșiră o cu totul altă legendă: Acolo, în lagărul de robotă, mama a avut norocul să i se facă milă de ea unei femei-comisar, fata unui comandant de submarin al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
convertirea s-a făcut mai degrabă pe cale erotică, prin intermediul Cristinei. Ceva-ceva se trezise În mine Încă de la Încercările cu literatura pentru copii (copiii ei și-ai lui Cătă). Îi tradusem Cristinei o carte de Lewis Carroll, un lung poem cu fantome, și am reușit s-o impresionez. Însă Îmi era, pe atunci, rușine să recunosc asemenea imbolduri, parcă prea semănau cu Încercările de cucerire descrise Într-o ars amandi arabă, În care, ca să ajungi În așternuturile unei văduve, trebuia ca mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
venit pe neașteptate îl trimitea în țară pentru instruirea recruților din noile unități pregătite pentru front. Revenea acasă, la București. Era ca și cum s-ar fi eliberat dintr-un coșmar permanent, unde chipurile celor din jurul său sfârșeau prin a deveni respingătoare fantome. Cu o ultimă smucitură, trenul lung și supraaglomerat cu permisionari oprește în Gara de Nord, furnicar uman pestriț de hamali, vânzători de semințe, ceferiști, precupeți, cerșetori, călători înfrigurați cu cearcăne adânci săpate de nesomnul nopții. Ușile vagoanelor se deschid cu zgomot și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
naziste numite Gestapo 48 sau SS49, a uniformelor brune sau negre care adoră ca o icoană chipul Führer-ului. Mă îngrijorează prezența SS-istului aici la București. De ce? În ultimul timp, bântuie prin capitală tot felul de zvonuri, mai ceva decât fantomele într-un castel scoțian. Una dintre aceste "vești sigure" vehiculează ideea că Berlinul dorește dezarmarea armatei române și internarea ei în lagăr. Se pare că demersurile pe lângă reprezentanții occidentali ai emisarilor lui Ică50 au iritat la culme pe Hitler care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
el, să fie la îndemână. Se trage mai aproape de perete și așteaptă calm dimineața. Cu coada ochiului, înregistrează automat cum Romulus introduce o bandă nouă de cartușe la mitralieră. Uniforma lui este albă de la praful zidăriei distruse. "Seamănă cu o fantomă. De altfel, curând toți vom fi doar niște fantome." La răsăritul soarelui reușește să sape într-un crater un mormânt pentru Smaranda. Singurul loc unde lama lopeții lui de infanterie a putut să intre. Cu puțină zăpadă adunată în pumn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
perete și așteaptă calm dimineața. Cu coada ochiului, înregistrează automat cum Romulus introduce o bandă nouă de cartușe la mitralieră. Uniforma lui este albă de la praful zidăriei distruse. "Seamănă cu o fantomă. De altfel, curând toți vom fi doar niște fantome." La răsăritul soarelui reușește să sape într-un crater un mormânt pentru Smaranda. Singurul loc unde lama lopeții lui de infanterie a putut să intre. Cu puțină zăpadă adunată în pumn spală cu grijă fața fetei apoi îi aranjează părul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
o mare și dreaptă victorie a ceea ce a însemnat pentru noi Monica Lovinescu și un semn că încă mai putem spera. Citind textul lui Gabriel Liiceanu 3 în care evoca ultimii ei ani, cei în care bătrânețea, boala, singurătatea și fantomele trecutului căpătaseră o dureroasă materialitate, aproape insuportabilă pentru cei ce i-au stat în preajmă până la capăt, mi-am reamintit de statuia din copilărie. Reîntoarcerea mamei, devenită eternă, la patul fiicei, pentru a-i asista sfârșitul, mi s-a părut
Aici Radio Europa Liberă by Cristina Cioabă () [Corola-journal/Journalistic/8359_a_9684]
-
hoții evoluează pe scena romanului în chipul cel mai firesc. Fabulosul, miraculosul, supranaturalul interferează cu istoria mică, la firul ierbii, inclusiv în regimul diurn. La un Pitic atoateștiutor, un Ciung amenințător și un Om Negru ceva mai liniștit, să adăugăm fantomele, glolele și morgonii "cenușii, mototoliți și pânditori" care se deplasează fulgerător prin aer și stau ciorchine în jurul muritorilor. Cu toții sunt niște vampiri de sentimente, emoții, senzații omenești, receptacoli ai gândurilor ascunse și ai dorințelor noastre intime. Glolele, de pildă, apar
Un vampir de treabă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8377_a_9702]
-
nu mă mai recunosc.) Ordine-atât de firavă a geometriei nu-mi mai dărui atâtea consolări din inima ta de fier. În zilele astea, mă duc în culori și sunete-amestecate, și văd noaptea în luminile cele mai vii, lumea, monstruoasă fantomă, ziua asta cea mai goală din nopți. Un glas spune: "unde sunt? cine sunt?" Să fie vocea mea în pustiul ăsta? Suprafața fiecărui lucru e-ntinsă de noaptea care o umflă, - oh, noaptea asta în văluri de soare! - Da, acest
René Daumal by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/8664_a_9989]
-
pretenții de a fi considerate democratice, specialiștii în științe sociale au atașat termenului multe adjective care să facă diferența, cum ar fi: exclusivistă, oligarhică, fragilă, delegativă, neliberală, protejată și asediată. Unele etichetări sînt opace, altele, precum democrație simulată, pseudo-, cvasisau fantomă, sînt peiorative. Collier și Levitsky (1996: 1) descriu rezultatul ca "democrație cu adjective". Ei identifică mai mult de 550 de adjective folosite pentru a caracteriza sau diferenția democrațiile, de cel puțin cinci ori mai multe decît numărul de democrații existente
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
frumoasă sufragerie... da, da, frumoasă casă... da, plăcută, odihnitoare... Nu e nevoie să stai într-un palat ca să te simți bine... Da, dimpotrivă, eu ași avea senzația, oricum neplăcută, că din camerele goale ar putea să intre peste mine niște fantome... adică nu fantome, dar golul din ele, vidul... Ba da, și un palat, dar mic, fără camere multe și fără etaj, cum e Mon plaisir al lui Petru Cel Mare, de lângă Leningrad... Ați fost la Leningrad? Da, într-o delegație
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
da, frumoasă casă... da, plăcută, odihnitoare... Nu e nevoie să stai într-un palat ca să te simți bine... Da, dimpotrivă, eu ași avea senzația, oricum neplăcută, că din camerele goale ar putea să intre peste mine niște fantome... adică nu fantome, dar golul din ele, vidul... Ba da, și un palat, dar mic, fără camere multe și fără etaj, cum e Mon plaisir al lui Petru Cel Mare, de lângă Leningrad... Ați fost la Leningrad? Da, într-o delegație, să vedem și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cu pudră. Intrai în dormitor și luai de pe masa ei de toaletă o cutie și dădui cu pernița aceea mică. La început mi se păru că ține, dar pudra se deslipi la prima grimasă, arătam și mai rău, ca o fantomă, sau ca un vampir. Pe urmă îmi veni altă idee: ceva care se putea lipi foarte bine era fondul de ten. Desfăcui o sticluță și începui să dau cu lopățica aceea înșurubată în dop. Era perfect. Nu se mai cunoștea
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
se bucură că mă vede? S-a întîmplat ceva cu el după acea convorbire telefonică în care surpriza îl făcuse lamentabil? Când se arătase mirat că sânt liber? Mirat, adică, fiindcă îmi auzea glasul, ca și cum ar fi auzit cum o fantomă a cuiva demult dispărut îi vorbea în receptor? Curiozitatea e cea din urmă care ne părăsește, ba chiar nu ne părăsește deloc, ne însoțește până în ultimele clipe ale vieții, când sîntem curioși să vedem: ei, cum murim...?! Ce ni se
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Apoi rămăsei în urmă. Ce mai puteam afla?! Dădui din umeri: vrusese să mă lovească, dar mă simțeam liniștit... Bine, n-o să mai am nevoie de chei pe acest pămînt! Ei și? Chiar te bucuri atât de tare? întrebai umbra, fantoma a ceea ce fusese odată Matilda. Bucură-te, dacă alte bucurii nu ți-au mai rămas!..." Și în timp ce eram încă în spital și fără glas, Matilda divorța așa cum spusese, în două săptămâni, și părăsi orașul. Citația mi-o aduse mama la
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ne învăluie sufletul și îl apără de groaza morții. De aceea după o credință populară mor greu ticăloșii, adică cei care n-au trăit decât pentru ei, sau au făcut rău altora (Shakespeare le aduce în acele clipe înaintea ochilor fantomele victimelor lor), dar nu numai marii scelerați au coșmarul sfârșitului, ci și egoiștii de toate nuanțele, de la cei care au trăit pe spinarea altora, până la cei care n-au iubit pe nimeni. Cât de apropiată, de familiară e moartea, cât
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
fețele celorlalți membri ai comisiei de anchetă. Erau opt cu toții și niciunul nu-i arăta nici un pic de simpatie. Directori. Administratori. Conciliatori. Cum să-i convingă? Nu avea în față niște ființe umane. Toți arborau expresii de dezaprobare birocratică. Niște fantome. Ea era obișnuită să înfrunte realitatea. Meandrele manevrelor politico-corporative o depășeau. ― Nu este chiar atât de simplu cum ai crede, îi zise el calm. Privește din punctul nostru de vedere. Ai recunoscut că ai provocat deliberat explozia unui cargou interstelar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
vopsea fosforescentă. Tomescu punea câinele pe tine dacă nu-i cumpărai tot pachetul (de la el mă alesesem cu câteva zeci de dubluri, numai ca să fac rost de două-trei numere rare). Popa, în schimb, vindea doar paginile în care apărea Arthur, fantoma în formă de prezervativ; le decupa și le lipea frumos în mape de carton: „O să vezi tu ce valoare or să aibă peste cincizeci de ani!“. Nimic mai simplu decât să te imaginezi peste cincizeci de ani: la datorie amândoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
mușchii zvâcneau rar, necontrolat, puteai să mă piști de degete și n-aș fi simțit. Cu nervii era mai greu, jumate încremeniseră, jumate transmiteau în continuare semnale electrice. Porneam micul meu electromotor neuro-economic, care mă ajuta să trec ca o fantomă prin corpul amorțit. Șaizeci și cinci de kilograme moțăiau (doar v-am spus că sunt slăbănog!), păzite de câțiva microni de informație. Puterea se împărțea corporatist, departe de ochii lumii, în centrele de interes ale emisferelor: se duceau lupte, aveau loc tranzacții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]