12,214 matches
-
Unul dintre cei mai mari teologi ruși, Pavel Evdochimov, a surprins, la vremea respectivă, în câteva cuvinte, esența necredinței: “Structura mental și afectiva a vremii noastre este specific atee...”. Cu toate acestea, desi “a crede că mai credem”, cum zicea filosoful Gianni Vattimo da o nuanță de necredința credinței, răspunsul poate fi aici și acum: “Cred, Doamne, ajută necredinței mele!” (Marcu 9, 24), sau pur și simplu, așa cum a mărturisit Apostolul Toma: „Domnul meu și Dumnezeul meu!”. Amin! Referință Bibliografica: “Domnul
“DOMNUL MEU ŞI DUMNEZEUL MEU!” de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347976_a_349305]
-
ceea ce nu e al lor și de ce nu se opresc niciodată ... Păreați atunci a le ști pe toate. Nu știați nimic, dar trăiați frumos și firesc. Azi știți totul. Dar nu mai lăsați impresia de atunci. Îndoiala îl face pe filosof să existe!). Azi scrieți despre orice ... unde este blândețea vocii de atunci, ce rar spuneați „eu”. Azi totul e la persoana I și ... cam de mult nu ați spus „te iubesc!” și n-ați mai vărsat o lacrimă ... Mă îndrept
NOSTALGII DE IARNĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347342_a_348671]
-
cântă de parcă-ar săruta, Femeia ce sărută de parcă vrea să râdă, Femeia care râde cu inima ei sfântă... LA MICUL ECRAN De unde așa aromă în trandafiri sălbatici, Și cine-i regizorul ce-a rânduit tulpini? Din palma lui Iisus coboară filosofii antici: Nu-n petale, în ghimpii dresați și arini. Vântul de-acasă, de la țară, cel de sub fereastră Mătură colbul de lângă Ștefan cel Mare. S-a înălțat în izbândă Pasărea măiastră A trupului tânăr, și-i fără ajutorare. Buzele de viscol
CUVINTELE MELE (POEME) de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/347376_a_348705]
-
fost acela marcat de domnia de fast princiar a fiului lui Papa din Brâncoveni postelnicul și al Stancăi din oligarhicul neam cantacuzinesc, a fost cel mai bine definit, în posteritate, nu de un istoric, ci de un poet și un filosof, și anume Lucian Blaga, acum mai bine de cincizeci de ani, în celebrul său „Spațiu mioritic”: „Domnia și opera lui Constantin Brâncoveanu, minunat amestec de renaștere și de bizantinism, de baroc și de orientalism, ne apar, cu cohorta lor artistică
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
câmpii ale pământului unde te-ai născut, care ți-au dăruit dragostea și te-au ajutat să înțelegi că darul dat de Puterea Divină e însăși voința ta, e dorința omului de a se crea pe sine însuși. Or, atâția filosofi ne-au adus dovada că Dumnezeu ne-a dat pe toți la fel, simpli indivizi... Și doar cei, care au voință și curajul de a se crea pe sine - anume acei și ajung să fi cetățenii de folos unei comunității
UN MARE POET ŞI ATÂT DE CUMINTE... de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347380_a_348709]
-
comprimă spațiul și timpul, ajunge până în zilele noastre prin cultul public ortodox, făcându-ne astfel părtași la Botezul și Epifania Domnului. Oricum, nimeni nu a exercitat asupra omenirii o influență atât de mare și de profundă ca Omul-Iisus. Dacă marii filosofi ai lumii, Aristotel și Platon, ne ridică în sfera eterată unde n-avem acces, Hristos ne urcă la cer și ne coboară pe pământ, zilnic. Mai mult, Iisus reușește să pătrundă în viața și în gândurile noastre transformându-ne de
TEOFANIA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347487_a_348816]
-
date, calea este inaugurată, începută cu o certitudine care s-a dezvăluit odată cu venirea lui Hristos în trup omenesc. Rațiunea are nevoie doar de a fundamenta acțiunile omului, de a le mobiliza. De fapt s-ar putea spune că întrebarea filosofilor se metamorfozează, se preschimbă în rugăciune. Întrebarea este rugăciunea iar răspunsul este Prezența (sau mai bine zis Atotprezența, dacă ar fi să considerăm unul dintre atributele lui Dumnezeu). Aceasta este noua dinamică, noua mișcare pe care Hristos a adus-o
METANOIA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346937_a_348266]
-
va avea niciodată aceeași vocație. Cu toate acestea, viața în trup a creștinilor o pregătește pe cea "în duh", ceea ce se traduce prin nevoia de participare a credincioșilor la realizarea binelui comun în viața de aici. Mai mult decât atât, filosoful francez Pierre Manent arată faptul că Biserica are dreptul de a controla tot ceea ce ține de această lume. Ea trebuie să vegheze cu cea mai vie atenție ca toți cei care conduc să nu ordone celor supuși să comită fapte
CÂTEVA PUNCTE DE VEDERE CU PRIVIRE LA RELAŢIA DINTRE STAT – BISERICĂ, ÎN ROMÂNIA, ÎN CADRUL DISCURSULUI SOCIAL – ISTORIC, CONTEMPORAN, PRECUM ŞI ÎN CONTEXTUL REVIZUIRII CONSTITUŢIEI... de STELIAN GOMB [Corola-blog/BlogPost/346230_a_347559]
-
o somitate, un savant în materie, cunoscător de limbă greacă și latină. Apoi, era Haralambie Rovența, profesorul de Noul Testament, care a publicat nenumărate cărți de comentarii la Noul Testament. Era un om de o bunătate sufletească și de o finețe deosebite. Filosoful Ioan G. Savin, alt om impecabil, pe care studenții îl aplaudau la curs. Mai era stâlpul Ortodoxiei, cum ziceam noi, Tudor M. Popescu, marele istoric, care era un om atât de modest ... venea și cânta la strană cu noi la
EDUCAŢIA MORAL-RELIGIOASĂ AR TREBUI SĂ FIE IMPERATIVUL VREMII NOASTRE!... – DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/346320_a_347649]
-
ar însemna că s-au închis porțile Bisericii, or porțile Bisericii numeni nu va putea să le închidă vreodată. Vor veni mereu generații și generații de duhovnici noi și aș aminti doar un nume cunoscut - pe Rafail Noica, fiul marelui filosof Constantin Noica, care a ales calea sihăstriei. Dar acesta este stilul bisericii noastre, să-l căutăm pe Avva (în limbă aramaică înseamnă „tată"). Ori Avva nu poate fi decât bătrân. Din pricina aceasta, avem impresia că sunt numai cei pe care
EDUCAŢIA MORAL-RELIGIOASĂ AR TREBUI SĂ FIE IMPERATIVUL VREMII NOASTRE!... – DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/346320_a_347649]
-
continuă. Dar ca în orice luptă unii cad, devenind martiri, alții merg mai departe continuând lupta devenind sau nu eroi. Zilele fiecăruia dintre noi se transformă în luni și ani. A ajunge bătrân înseamnă să-ți aduni averea de ani. Filosoful latin Seneca preciza; Bătrânețea este o bătălie câștigată în luptă cu viața. Fiecare an adăugat piramidei vieții este o victorie”. Chiar dacă; ,, Timpul se scurge încet și anii ne aduc bătrânețea” cum spunea poetul latin Ovidiu, cel pe care Tomisul nostru
VIAŢA ESTE O LUPTĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346471_a_347800]
-
DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Document > DAN CIACHIR - GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 643 din 04 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Filosoful și gânditorul creștin și orthodox Nae Ionescu - în concepția și viziunea scriitorului și publicistului Dan Ciachir, așa cum reiese el din cartea: Gânduri despre Nae Ionescu, publicată la Editura “Litera Ortodoxă” din București ... Introducere sau Prolog - Nae Ionescu, profesorul unei noi
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
lecția de deschidere a cursului său universitar, intitulat "Funcția epistemologică a iubirii", publicat postum în revista Isvoare de filosofie, I, 1942. Un alt text de referință, "Suferința rasei albe", va fi publicat în anul 1924. Ca gazetar, dar și ca filosof, atinge maturitatea în perioada anilor 1926-1933, perioadă legată de activitatea sa la ziarul Cuvântul, al cărui prim proprietar a fost industriașul Titus Enacovici, timp în care Nae Ionescu a fost redactor-șef (2). În anul 1928 ziarul devine proprietatea sa
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
nu ni-l impunea. Ne obliga să judecăm, noi, cu mijloacele noastre, să tragem singuri concluzia propriilor noastre eforturi. Ne învăța cum să citim un text filosofic și ne îndemna să mergem întotdeauna la izvoare: ne interzicea cărțile despre un filosof sau un sistem de filosofie. Nae Ionescu a fost cel dintâi profesor care, într-o vreme când pozitivismul și agnosticismul domneau încă în universitățile românești, a arătat validitatea metafizicii și a vorbit cu înțelegere despre mistică și despre experiența religioasă
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
apoi să ridic zăgazul realității, pentru ca, așezându-vă dumneavoastră în curgerea ei, să ajungeți la țărmul care vă este propriu" (8). Altfel spus, dimensiunea creștină (și chiar ortodoxă) a gândirii lui Nae Ionescu nu trebuie confundată cu rigoarea teologică. “Teologul”, “filosoful religios” și “metafizicianul” reprezintă tipuri deosebite de gânditori creștini. Teologul ramâne în afara “cercului vicios” al filosofiei; el subordonează rațiunea supraraționalului asumat prin credință, mișcându-se smerit în liniile de forță ale tradiției dogmatice, dincolo de orice “aventură” a gândului autonom. Filosoful
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
filosoful religios” și “metafizicianul” reprezintă tipuri deosebite de gânditori creștini. Teologul ramâne în afara “cercului vicios” al filosofiei; el subordonează rațiunea supraraționalului asumat prin credință, mișcându-se smerit în liniile de forță ale tradiției dogmatice, dincolo de orice “aventură” a gândului autonom. Filosoful religios, mult mai tributar rațiunii, simte și el nevoia de a se raporta la un absolut revelat, față de care se mișcă însă mai liber, permițându-și anumite interpretări “originale”. Metafizicianul, în fine, este un filosof radical, care se măsoară rațional
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
orice “aventură” a gândului autonom. Filosoful religios, mult mai tributar rațiunii, simte și el nevoia de a se raporta la un absolut revelat, față de care se mișcă însă mai liber, permițându-și anumite interpretări “originale”. Metafizicianul, în fine, este un filosof radical, care se măsoară rațional cu absolutul, având grijă, din scrupul sau din orgoliu, să se delimiteze de religie în demersurile sale, ba chiar să facă abstracție complet de ea. Altfel spus, teologul nu face altceva decât să “administreze” o
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
în demersurile sale, ba chiar să facă abstracție complet de ea. Altfel spus, teologul nu face altceva decât să “administreze” o sumă de adevăruri veșnice, îngăduindu-și cel mult o mai limpede formulare a lor sau o mai sistematică ordonare; filosoful religios reinterpretează personal, într-o oarecare măsură, adevarurile revelate sau presupusele consecințe filosofice ale acestora; în ce-l privește pe metafizician, acesta își proclamă în mod exclusivist propriile adevăruri. La noi, bunăoară, un Dumitru Stăniloae a reprezentat tipul teologului, un
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
într-o oarecare măsură, adevarurile revelate sau presupusele consecințe filosofice ale acestora; în ce-l privește pe metafizician, acesta își proclamă în mod exclusivist propriile adevăruri. La noi, bunăoară, un Dumitru Stăniloae a reprezentat tipul teologului, un Nae Ionescu - tipul filosofului religios, iar un Lucian Blaga - tipul metafizicianului. De aceea și trebuie judecați cu măsuri deosebite. Spre exemplu, dacă-l luăm pe Nae Ionescu drept “teolog” (ceea ce n-a fost și nici nu și-a propus să fie), atunci, pentru anumite
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
Dan Ciachir”, Ed. Timpul, Iași, 2011. După toate cele spuse mai sus - în Introducere sau Prolog - vom remarca și reține fapul că Nae Ionescu a avut un destin strraniu și, de-a dreptul, ciudat. Acest profesor interbelic a fost un filosof fără operă academică, altfel umplând amfiteatrul la fel cum o facea maestrul său Nicolae Iorga sau cum va face mai tarziu George Calinescu, stârnind și provocând studenților o fanatică admirație; un veritabil boier al epocii, îmbrăcat mereu cu o eleganță
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
ce avea să cunoască exilul sau Gulagul românesc. Un personaj stupefiant de contradictoriu și incomod, cel puțin la prima vedere. Unii îl expediază rapid în seria de epitete, deschisă de "fascist" și continuată de "cabotin, antisemit, doctrinar legionar, farsor, corupt, filosof fără operă, ortodoxist fanatic, plagiator dovedit". Atunci, în epocă, s-a vorbit și de "filosemitism" sau "sovietism". Alții perpetuează legenda aurită a Profesorului, geniului, o legitimare perpetuă a legionarismului și naționalismului românesc, cea mai interesantă minte a Vârstei de Aur
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
declarat al lui Nae Ionescu, Domnul Dan Ciachir evită tentația hagiografică. Gânduri despre Nae Ionescu (carte ajunsă acum la a treia ediție) nu este o biografie edulcorată, ci reține, subliniază și selectează acele momente ale vieții, care îl definesc pe filosof, este o succintă și pasionantă încercare de a descifra enigma, taina și misterul Nae Ionescu. De ce acest om a fost detestat și adulat în același timp și într-o asemenea măsură? Care este misterul său, și dacă acest mister a
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
și concluziile. La prima citire și chiar la următoarele s-ar putea să fii dezamagit. Ulterior, obișnuindu-te și începând să înțelegi, s-ar putea să nu mai scapi de stilul și felul de a fi a lui Nae Ionescu. Filosof cu un doctorat în Germania (doctorat despre care mulți au spus atunci și acum că nu a existat, chiar daca teza a fost până la urmă, postum, publicată în România), neliniștit și reluându-și cu o trăire intensă ideile, repetând și regândind
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
trăi în cei care l-au ascultat, l-au iubit și l-au înțeles. Cu alte cuvinte, Nae Ionescu și-a fundamentat întregul sistem filosofic pe adevărurile creștine, propunând un curent bazat pe valorile naționale și pe religia ortodoxă. Acest filosof modern, școlit la universitățile europene și căruia îi plăcea să surprindă în toate prin avangardismul său, face din teologia ortodoxă răsăriteană, un cadru general pe care se încumetă să fundamenteze o metafizică sistematică, predabilă într-o universitate modernă. Adică alege
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
mântuiască prin trăirea sfințeniei. Astfel, ca teolog, propune imaginea creștinismului metafizic. El afirmă: „nu văd vreun interes al speculației metafizice, în afară de necesitatea aceasta de a ne găsi noi un loc în existență”. Iată că Nae Ionescu are atitudinea caracteristică adevăraților filosofi (presocraticii, Socrate, Platon), pentru care înțelepciunea trebuia să se transpună într-un mod de viață armonic și echilibrat, mod de viață care se găsește în plenitudinea lui, pe deplin concretizat în Ortodoxie. Fiind atașat de Ortodoxie, Nae Ionescu caută să
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]