3,561 matches
-
iubirea cu mâinile legate în panglici roz de mătase, împletite dur peste pieptul alb de marmură rece, cu sunetul măsurat și pur. Știam că peste cetate orologiul sună cu timbrul întunecat și de lună, că totul va trece ca pofta flămândă, ca ochii surmenați de-atâta stat la pândă. Mâinile au rămas legate ca atunci, Cu panglicile roz, dure și ferecate peste evantaiul timpului, să mai râvnească la lumina împărătească. Arinna era cea mai frumoasă, bogată la minte, în vechime purta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
învețe astfel: 3. Ferice de cei săraci în duh, căci a lor este Împărăția cerurilor! 4. Ferice de cei ce plîng, căci ei vor fi mîngîiați! 5. Ferice de cei blînzi, căci ei vor moșteni pămîntul! 6. Ferice de cei flămînzi și însetați după neprihănire, căci ei vor fi săturați! 7. Ferice de cei milostivi, căci ei vor avea parte de milă! 8. Ferice de cei cu inima curată, căci ei vor vedea pe Dumnezeu! 9. Ferice de cei împăciuitori, căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
Dumnezeul lui Israel. 32. Isus a chemat pe ucenicii Săi, și le-a zis: "Mi-este milă de gloata aceasta, căci iată că de trei zile așteaptă lîngă Mine, și n-au ce mînca. Nu vreau să le dau drumul flămînzi, ca nu cumva să leșine de foame pe drum." 33. Ucenicii I-au zis: "De unde să luăm în pustia aceasta atîtea pîini ca să săturăm atîta gloată?" 34. Cîte pîini aveți?" i-a întrebat Isus. "Șapte", I-au răspuns ei, "și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
33. și va pune oile la dreapta, iar caprele la stînga Lui. 34. Atunci Împăratul va zice celor de la dreapta Lui: "Veniți, binecuvîntații Tatălui Meu de moșteniți Împărăția, care v-a fost pregătită de la întemeierea lumii. 35. Căci am fost flămînd, și Mi-ați dat de mîncat; Mi-a fost sete, și Mi-ați dat de băut; am fost străin, și M-ați primit; 36. am fost gol, și M-ați îmbrăcat; am fost bolnav, și ați venit să Mă vedeți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
primit; 36. am fost gol, și M-ați îmbrăcat; am fost bolnav, și ați venit să Mă vedeți; am fost în temniță, și ați venit pe la Mine." 37. Atunci cei neprihăniți îi vor răspunde: "Doamne, cînd Te-am văzut noi flămînd, și Ți-am dat să mănînci? Sau fiindu-Ți sete, și Ți-am dat de ai băut? 38. Cînd Te-am văzut noi străin, și Te-am primit? Sau gol, și Te-am îmbrăcat? 39. Cînd Te-am văzut noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
acești foarte neînsemnați frați ai Mei, Mie mi le-ați făcut." 41. Apoi va zice celor de la stînga Lui: "Duceți-vă de la Mine, blestemaților, în focul cel veșnic, care a fost pregătit diavolului și îngerilor lui! 42. Căci am fost flămînd, și nu Mi-ați dat să mănînc; Mi-a fost sete, și nu Mi-ați dat să beau; 43. am fost străin, și nu M-ați primit; am fost gol, și nu M-ați îmbrăcat; am fost bolnav și în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
fost străin, și nu M-ați primit; am fost gol, și nu M-ați îmbrăcat; am fost bolnav și în temniță, și n-ați venit pe la Mine." 44. Atunci Îi vor răspunde și ei: "Doamne, cînd Te-am văzut noi flămînd, sau fiindu-Ți sete, sau străin, sau gol, sau bolnav, sau în temniță, și nu Ți-am slujit?" 45. Și El, drept răspuns, le va zice: "Adevărat vă spun că, oridecîteori n-ați făcut aceste lucruri unuia dintre acești foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
sfîrșit pauză, reclamă Coca-Cola, dau să mă ridic și să mă duc la bucătărie cînd văd că nu era o reclamă adevărată, adică era, Însă făcea parte din film, aia cu ursul polar, drace, Îmi zic, bună găselniță, o să rămîn flămînd, fiindcă-i pusă la zid și publicitatea, cum a făcut-o și Dos Passos inutil, așa cum unii-s born killers, alții-s born writers, iar publicitatea, de departe cel mai curat meșteșug de crucificare cerebrală-n masă, și părea atît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
să-ți spun, dragă ieșene, parcă ai dreptate. Da’ de unde până unde crezi tu că mi-ar fi atât de foame încât să cad pe brazdă? Dacă n-am fi fost împreună toată ziulica asta, treacă-meargă, dar așa... Și chiar flămând fiind, tot n-am putut să scot un cuvânt din cauza vorbăriei tale. Uite cum îți bați singur cuie în talpă, ca... infanteristul. Află, dragă ieșene, că mâine te pun să vorbești până ai să faci cobe precum gobăile. Știi că
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
vorbit Gheorghe Amnar, bucuros că a priceput unde băteau cei doi bătrâni. Să știți voi că din această clipă nu mai pun în gură decât apă. Mâncare și băutură? Mâine seară! Si atâta vă trebuie: să mă lăsați însetat și flămând, că aveți să aflați voi cine-i Pâcu. Să nu duci grijă, moș Pâcule. Suntem oameni gospodari și nu ne-om face de rușine pentru atâta lucru... Acum, mergeți frumușel acasă și pregătiți carele pentru mâine. In zori, pornim - a
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
le dai boilor de mâncare și apă cât le trebuie, că altfel mâine ne lasă în drum și pace. Nici o grijă, moș Dumitre - a răspuns scurt Vasile Hliboceanu. Apa caldă a făcut minuni... Acum arătau și ei a oameni. Costache! Flămânzi și însetați ca în astă seară parcă nu am mai fost niciodată. Ai grijă de noi, că altfel ne pierzi de mușterii. Nu duce grijă, Dumitre! Așezați-vă colea la masa voastră, că îndată vine mâncărica și udătura. De ați
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Ion Cotman, stârnind un râs zgribulit în rândul celor din jur. Măi Ioane, tu vorbești rar da’ bine - l-a lăudat Pâcu. Cel lăudat s-a mulțumit să-și facă de lucru cu căciula și să plece privirea în pământ. Flămânzi și înfrigurați cum erau, nu au mai așteptat alt îndemn. Si-a ocupat fiecare locul știut. Costache le-a pus repejor rachiul cald în față, iar Măriuța s-a grăbit să le aducă de mâncare. In timpul mesei, nimeni nu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ajutat de albine sau furnici. Tovarășii năzdrăvani, corespunzători lui Gerilă, Flămânzilă, Setilă, Ochilă, Păsări-Lăți Lungilă, se întâlnesc, dupa cercetarea lui Lazăr Săineanu, în basme răspândite pe o arie geografică mai largă. Chiar în Țugulea..., cules de Petre Ispirescu, se întâlnesc Flămândul, Setosul, Gerosul, Ochilă și Păsărilă. Într-un basm ceh, personaje sunt Lungul, Largul si Agerul Ochilor; într-o poveste bretonă, Les compagnons..., personajelor din Povestea lui Harap-Alb le corespund le Mangeur (Mange-Tout), le Buveur (Boit-Tout), le Coureur (Attrape-Tout), le Tireur
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
S-o cred pe doamna, să n-o cred? Continuă pe un ton mai blând: - Indiferent de naționalitate, și-n Basarabia este nevoie de învățători. Dacă vrei, vino în primărie să mănânci ceva. Ești tras la față, cred că și flămând, ai nevoie de odihnă. Mai târziu, vom găsi și-o mașină să te ducă acasă. Judeca rapid: “Comandanții m-au lăsat de izbeliște, ostașii mei s-au dus pe la casele lor, tunurile le-am abandonat de nevoie. Aici aș putea-
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
puternice. Imaginează-ți că se vor revedea după atâția ani pe care i-au trăit fără să și imagineze că se vor putea reîntâlni cândva... ― Cum se vede treaba, ne-am luat cu vorba și am uitat că tu ești flămând și obosit. Pregătește te pentru masă, iubitule. Pe urmă, să facem nani, fiindcă Tudor doarme și nu ai cu cine sta la „un pahar de vorbă” - cum se spune. ― Dar diseară... După ce au stat la masă și s au asigurat
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
chiar lângă trotuarul unde s au oprit ei. ― Atunci, să urcăm - a hotărât Gruia, cu inima venită la loc... Când i-a văzut așezați, birjarul a Îndemnat calul la drum. ― Hai, flăcăule, că ne apucă noaptea și dumnealor or fi flămânzi, venind atâta drum! - a vorbit birjarul privind spre cercetaș și mama Maranda, care, la auzul acestei remarci, au zâmbit. Odată ajunși, birjarul a anunțat: ― Toată călătoria vă costă doar cincisprezece lei, boierule... Gruia a achitat costul drumului și a sărit
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Închide În cămăruța mea și... Acasă am un stăpân discreționar asupra timpului și liniștii mele. Îl am pe Tudorel... ― Te Înțeleg. Nu ai nici-o Împotrivire din partea mea. Spor la studiu! ― Mulțumesc. ― Vezi cum faci totuși cu masa. Să nu stai flămând, fiindcă efortul intelectual este mare consumator de energie. ― Voi avea grijă. Să trăiți, domnule profesor. În drum spre cabinet, profesorul l-a făcut atent pe nenea Mitru, care tocmai se Întorcea cu o brancardă goală de la sala de operații, să
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
acasă. ― Da, domnule profesor. Am fost aseară. Tata Toader m-a Întrebat: „Da’ așa stai tu la șpital? Cu zilele?” „Ei, nici chiar așa. Acum am de lucru pentru un examen foarte greu” - i-am răspuns. „Numai să nu stai flămând și ci-i mai Însamnat să nu stai Însatat. Asta am Îvațat-o acolo pi front...” ― Așa-s părinții... Grijulii. Și unde mai pui că aici ai de-a face cu un cercetaș get-beget. Știi tu cine mă aștepta la intrarea
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
salvez prin carte m-a ținut în picioare. Dansînd cu cărțile†††††††† nu-i o metaforă. Scriind, respiram, respir. Respir și după ce Iordan a trecut în "al cincilea anotimp", cum spune Poetul. Aurel Dumitrașcu. Sar la fereastră. Cristoase, l-am lăsat flămînd pe Tănucă. E Dunăre pe mine. De ce nu faci o selecție atitudinală, Iordanco? Mă crezi idiot, să stau să-ți păzesc destoinic sălașul și tu să umbli pînă-n mama huciului? Cineva care ne iubește s-a transmis din cîine-n cîine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
cum o să-i explice nevesti-si ce căuta în Tătărași? Nu mă mai judeca, Iordanco. De ce nu-mi apreciezi devotamentul? Dacă nu-l muști tu, las' pe mine, că-l mușc io. Mai bine i-ai da niște biscuiți unui cîine flămînd. "Dragostea-i un biscuit în formă de steaaa", încerc eu să fluier a pagubă. Găsim noi o soluție. În cel mai rău caz, aplicăm metodologia fugii sănătoase. Un' să fugim de-acasă? Io pot face față unui taur, dar lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
cu o cartolină: "Bădișor depărtișor, ce-mi trimiți atîta dor", ci cu mult mai grav. Era inevitabil să plec atunci? "Fiara soarelui", așa se numește ultimul tablou de Rusalin Pop. Floarea cuminte, "sărăsoarea" s-a transformat într-un ochi rău. Flămînd nu de soare, ci de sînge. Un bărbat încearcă să strîngă recolta de aur, dar aurul se lichefiază, clocotește, îl înghite. Sîngele uman se cunună cu șuvoiul de lavă. "Cu dragoste pentru Ana, femeia mea de vară", așa stă scris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
pot înlocui cu altă mâncare, deoarece, mai bună ca a ei mâncare nu poate să fie. Ea mă învață și, în același timp, mă mustră că nu mă trag la gătit și, când e vorba să gătesc, mai bine stau flămândă, decât mâncare să fac. Ea mă știe mai bine, decât m-aș ști eu. Uneori, încerc să-i spun o minciună, cu scopul de a ieși la plimbare cu fetele, dar ea mă cunoaște că nu zis adevărul. De aceea
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
până la pământ stăpânirilor”. „Și tu” e un sarcastic și vitriolant pamflet împotriva celor ce au spoliat o țară rotunjindu-și averile amintindu-le: „Și tu vei muri și o să-ți amintești pe câți i-ai furat, vei auzi plânsul copiilor flămânzi, blestemele mamelor... și în urma ta vei auzi numai ocări și blesteme, asemeni lui Duca Vodă cel lacom de avere”. în „Ardealul” afirmă cu căldura inimii și sufletului că „tu, (Ardealul) ești vatra nepieritoare a neamului meu românesc” și că „Pot
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Se-mbuibă în salarii și pensii uriașe vechii activiști comuniști și hoții cei noi, iar voi, frați ai mei, dacă n-ați murit, cerșiți la porțile legii”. În „Baronii”: „Lăcuste ivite pe trupul și la sânul țării, căpușe hămesite, mereu flămânde și agresive, fără obraz și fără principii morale... Prinși nu pot suporta pușcăria... Dacă altădată pădurile erau ticsite de hoți și tâlhari, aceștia stau acum în orașe și operează la umbra legilor”. Cu cât sarcasm îi stigmatizează pe acești monștri
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
zile, la fel și bătrâni bolnavi (pag. 137). Doar pentru a fi exterminați au fost ridicați din tihna căminelor lor, în care prin muncă și-au făurit bunăstarea. Oamenii erau exploatați ca niște robi, silindu-i să muncească până la epuizare, flămânzi, înghețați, sumar îmbrăcați, măcinați de boli, fără nici cel mai elementar tratament medical chiar și pentru cei care lucrau în mediu toxic, și conchide autoarea: „Ieftină era viața deportaților în surghiun”. Unii recurgeau la sinucidere, pentru a pune capăt chinurilor
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]