6,098 matches
-
războiului Crimeii, întinzându-se pe durata unui an, din 1854 până în 1855. În septembrie 1854, trupele aliate (Regatul Unit, Franța și Regatul Sardiniei) au debarcat în Crimeea și au asediat orașul și fortăreața Sevastopol, sediul flotei Mării Negre a Imperiului Rus, flotă care părea că amenință Marea Mediterană. Înainte de a fi încercuite, forțele terestre ruse au reușit să se retragă. La începutul lunii octombrie, geniștii francezi și britanici, plecând de la baza de la Balaclava, au început să conducă lucrările de asediu de-a lungul
Asediul Sevastopolului (1854) () [Corola-website/Science/303155_a_304484]
-
un țel declarat al lui Napoléon al III-lea. Ocazia pentru ca Franța să se reafirme a venit cu Războiul Crimeii. Ca urmare a dorinței de a controla strâmtorile Bosfor și Dardanele, Rusia invadează Principatele Române pentru a avea acces cu flota din Marea Neagră spre Marea Mediterană. Această zonă se bucură de o importanță strategică deloc neglijabilă, mai ales pentru Regatul Unit. Franța se alătură Regatului Unit și declară război Rusiei pe 27 martie 1854, Împăratul francez cautând astfel să invalideze Sfânta Alianță
Al Doilea Imperiu Francez () [Corola-website/Science/303149_a_304478]
-
cap a flancului drept al rușilor ar fi trebuit să-i preocupe suficient de mult pe apărători pentru ca aceștia să nu remarce atacul britanic principal pe flancul stâng și în centru. Pe flancul drept, divizia generalului Bousquet, sprijinită de tunurile flotei franceze, a traversat râul și a escaladat zona stâncoasă, de unde a alungat infanteria și artileria rusă din zonă. Bousquet nu a reușit să mai înainteze fără întăriri, care nu puteau veni rapid. În stânga lui Bousquet, francezii comandați de generalul Canrobert
Bătălia de la Alma () [Corola-website/Science/303169_a_304498]
-
din vite. Fergus Lethderg, fiul lui Nemed a adunat o armată de 60 000 de oameni, a distrus Turnul lui Conand și l-a învins pe acesta. În lupta cu Morc, armata lui Fergus a avut de înfruntat o uriașă flotă inamică. Au existat mari pierderi pentru ambele tabere. Apa mării s-a ridicat atunci și a înecat mulți din supraviețuitorii războiului. Doar 30 de nemezi au reușit să supraviețuiască pe o singură corabie și s-au împrăștiat în diferite colțuri
Fomori () [Corola-website/Science/302225_a_303554]
-
a proclamat împărat, iar titulatura oficială a țării a fost schimbată în Imperiul Rus în 1721. Petru a reușit să cucerească noi teritorii și să transforme țaratul în Imperiul Rus printr-o serie de măsuri importante. El a pus bazele flotei militare ruse, a reorganizat armata terestră conform modelelelor occidentale, a reformat administrația imperială și a mobilizat pentru scopurile militare toate resursele financiare și umane ale Rusiei. În timpul domniei lui Petru, în armată au fost înrolați soldați profesioniști care efectuau servicul
Istoria Rusiei, 1682-1796 () [Corola-website/Science/302226_a_303555]
-
și 2012. "Tulsa-Bartlesville Combined Statistical Area" (CSA) s-a creat prin adăugarea orașului Bartlesvile, aparținând Comitatului Washington din nord-estul Oklahomei. În 2008, US Census Bureau estima 966.531 rezidenți pentru CSA Tulsa-Bartlesville. Rețeaua de transport a orașului este constituită din flota de autobuze cu 97 de vehicule și cele două aeroporturi principale, în vreme ce Tulsa Port of Catoosa asigură transportul bunurilor și mărfurilor prin intermediul rutelor comerciale internaționale. Deși transportul intern depinde în mare măsură de automobile, orașul se regăsește în mod constant
Tulsa, Oklahoma () [Corola-website/Science/302219_a_303548]
-
sănătate (bolile cronice și problemele cu coloana vertebrală). Nu a renunțat și cu ajutorul tatălui său, care i-a falsificat fișa medicală, și fără să treacă examenul medical, a fost acceptat la Centrul de Informații navale din Washington, care urmărea mișcările flotelor inamice. După scandalul unei iubiri periculoase cu o femeie măritată, Inga Arvad (care scria pentru ziarul Times Herald), despre care se presupunea că ar fi fost spion nazist și care era urmărită în permanență de FBI, tatăl său și-a
John Fitzgerald Kennedy () [Corola-website/Science/302305_a_303634]
-
timp de aproape patru ani, din 1918 până în 1922. Pe 28 ianuarie 1918, Vladimir Ilici Lenin a decretat înfiintarea Armatei Roșii, prin unirea a aproximativ 20.000 de luptători ai Gărzilor Roșii cu cei aproximativ 200.000 de marinari ai Flotei Mării Baltice și cu o mână de soldați simpatizanți comuniști din garnizoana Petrogradului. Lev Troțki a fost primul Comisar al Poporului pentru Război. La începuturi, Armata Roșie era egalitară și indisciplinată. Bolșevicii considerau gradele militare și salutul militar obiceiuri burgheze și
Istoria militară a Uniunii Sovietice () [Corola-website/Science/302292_a_303621]
-
de tone metrice (750 tone net) de provizii pe zi, o sarcină care Luftwaffe sărăcit, nu a fost în stare să efectueze. În plus, reînviat Red Air Force a fost o amenințare pentru aeronavele germane. Deși până în decembrie Luftwaffe adunase o flotă de aproximativ 500 de avioane, acest lucru a fost insuficient pentru furnizarea celei de-a șasea armată și celei de-a patra armată Panzer cu provizii necesare. În prima jumătate a lunii decembrie, Armata a șasea a primit mai puțin
Operațiunea Uranus () [Corola-website/Science/302345_a_303674]
-
presiunii germane, Bulgaria s-a implicat în invazia pe care Germania a înteprins-o împotriva Uniunii Sovietice și nu a declarat războiul acestei țari. Totuși, în ciuda lipsei declaraței de război, Marina bulgară a fost implicată într-un număr de ciocniri cu Flota Sovietică a Mării Negre, care a atacat nave de transport bulgare. Guvernul bulgar a declarat războiul aliaților occidentali. Cu toate acestea, aceasta a însemnat dezastru pentru civilii din Sofia precum și din alte orașe mari din Bulgaria, care au fost puternic bombardate
Puterile Axei () [Corola-website/Science/302070_a_303399]
-
participat 60 de state. La începutul conferinței, a fost propus un moratoriu de un an asupra extinderii armamentelor iar apoi prelungit cu câteva luni. Comisia de Dezarmare obținuse, inițial, acordul Franței, Italiei, Japoniei și a Marii Britanii de a-și reduce flotele marine. Pactul Kellogg-Briand emis de comisie în 1928, nu reușise să scoată războiul în afara legii. În cele din urmă, Comisia eșuase să oprească reconstruirea militară a Germaniei, Italiei și a Japoniei în anii 1930. În timpul evenimentelor importante care au dus
Societatea Națiunilor () [Corola-website/Science/302049_a_303378]
-
și Dercilide și, din 396 î.Hr., care acționează în Asia Mică, Artaxerxes al II-lea subvenționează și încurajează rezistența antispartană a cetăților grecești, Teba, Atena, Argos, declanșînd războiul corintic (395 - 387 î.Hr.). De asemenea, Artaxerxes al II-lea sprijină reconstrucția flotei ateniene care obține în 394 î.Hr. victoria de la Cnidos asupra celei spartane. Sprijină încheierea, la Susa, a păcii lui Antalcidas (387/386 î.Hr.), numită și "pacea regelui", care punea capăt luptelor din Grecia și confirma suzeranitatea Imperiului Persan asupra orașelor
Imperiul Persan () [Corola-website/Science/302127_a_303456]
-
preprovincial este montat în ținutul dintre Dunăre și Marea Neagră, românii rezervându-și dreptul de a-și exercita autoritatea asupra țărmului pontic, încredințând supravegherea militară unui perfect orae maritimae. Este atestata ripa Thraciae pe malul Dunării , aflat sub autoritatea română. O flotă română circulă pe Dunăre pentru că P. Vittelius să depresureze cetatea Aegyssus. În regiunile muntoase stăpânite de Rhoemetalces al II-lea, izbucnește o revoltă anti-română în anul 26 datorită recrutărilor forțate pentru trupele auxiliare. Este înăbușita cu greu de rege, colaborând
Moesia () [Corola-website/Science/302121_a_303450]
-
Viminacium, iar din orient revine, în castrul de la Oescus, legiunea V Macedonica, iar din Germania sunt aduse legiunile V Alaudae și I Itlica. În 86, în contextul războiului cu dacii, este adusă din Dalmatia legiunea III Flavia Felix. Este înființată flotă dunăreană-classis Flavia Moesica. Conform inscripției de la Efes, împăratul Domitian l-a decorat pentru curaj pe M. Arruntius Claudianus, fiind numit perfect al Moesiei. Organismul militar încetează atunci cand limesul este reorganizat sub Traian, iar legiunile înaintează în sectorul dobrogean al Dunării
Moesia () [Corola-website/Science/302121_a_303450]
-
nucleul armatei Daciei Inferioare, stabilite în sectorul dobrogean al Dunării. Au fost clădite castre la Sucidava, Altinium, Flaviana, Axiopolis, Capidava, Sacidava, Cariusm, Ciuș , Beroe, Troesmis, Arrubium, Dinogetia, Noviodonum, Aegyssus, Salsovia, Troesmis. De asemenea, provincia era sub rază de acțiune a flotei classis Flavia Moesica, legiunile Moesiei Inferior având la dispoziție și escadre navale proprii. După 238 , Moesia a fost adesea invadată de către carpi și goți, care au invadat Moesia în 250. Presați de huni, goții au trecut din nou Dunărea în timpul
Moesia () [Corola-website/Science/302121_a_303450]
-
doilea război medic, ar urma să afecteze, chiar vital, existența Spartei. Excelent pregătiți pentru lupta terestră și cu posibilități de a rezista pe o linie de apărare pe Istmul Corint, spartanii și-au dat seama că nu ar putea împiedica flota persană să opereze oricând o debarcare în Pelopones, în spatele liniei lor de apărare. In plus, apariția perșilor în Lacedemonia putea da aripi unei răscoale a hiloților, supușii atât de sălbatic exploatați și de ostili stăpânilor spartani. Invazia inamică și răscoala
Leonidas () [Corola-website/Science/302140_a_303469]
-
In plus, apariția perșilor în Lacedemonia putea da aripi unei răscoale a hiloților, supușii atât de sălbatic exploatați și de ostili stăpânilor spartani. Invazia inamică și răscoala supușilor ar fi spulberat întregul sistem politic spartan, învechit și sălbatic. Numai puternica flotă ateniană era în stare să apere Sparta dinspre mare, lăsând-o să manevreze liber pe uscat. Deși ajutorul Atenei era indispensabil, Sparta dorea să nu mai piardă din mână onoarea de a conduce ostilitățile cu invadatorii, așa cum o făcuse, cu
Leonidas () [Corola-website/Science/302140_a_303469]
-
primăvara anului următor, 480 î.Hr.. Atunci s-a dezbătut planul general de luptă. Conform propunerii atenianului Temistocle, s-a hotărât ca operațiunile decisive să se desfășoare pe mare, începând de la capul Artemision, din nordul insulei Eubeea. Pentru a apăra spatele flotei, respetiv porturile ei de retragere și realimentare, oștirea ligii panelene trebuia să împiedice pătrunderea pe uscat a forțelor persane, forțe ce se prelingeau dinspre nord, dinspre Macedonia și Tessalia. Trebuia stabilită o poziție de rezistență pe uscat, un aliniament unde
Leonidas () [Corola-website/Science/302140_a_303469]
-
Mijlocii și din țările supuse, mai mult de 300.000 de luptători divers înarmați, divers pregătiți, cu o mai mare sau mai mică motivare să lupte. Grație contribuției forțate a orașelor grecești din Ionia (Asia Mică), regele persan adunase o flotă de circa 1200 de nave de luptă și 3000 de transport. Trecând Helespontul în Europa, imensa masă umană a pătruns în Tracia de sud, în Macedonia și Epir, scurgându-se spre Grecia centrală, spre Atica și, mai departe, spre Pelopones. Conform
Leonidas () [Corola-website/Science/302140_a_303469]
-
Europa, imensa masă umană a pătruns în Tracia de sud, în Macedonia și Epir, scurgându-se spre Grecia centrală, spre Atica și, mai departe, spre Pelopones. Conform planurilor stabilite în consiliul ligii panelenice, când s-au apropiat trupele persane de Termopile, flota greacă a ieșit în larg, la capul Artemision, în apele insulei Eubeea, pentu a înfrunta flota inamică de invazie. Pe uscat, inteligenta dispunere a forțelor grecești și coordonarea detașamantelor ce angajau lupta, i-au dat posibilitatea lui Leonidas să respingă
Leonidas () [Corola-website/Science/302140_a_303469]
-
spre Grecia centrală, spre Atica și, mai departe, spre Pelopones. Conform planurilor stabilite în consiliul ligii panelenice, când s-au apropiat trupele persane de Termopile, flota greacă a ieșit în larg, la capul Artemision, în apele insulei Eubeea, pentu a înfrunta flota inamică de invazie. Pe uscat, inteligenta dispunere a forțelor grecești și coordonarea detașamantelor ce angajau lupta, i-au dat posibilitatea lui Leonidas să respingă glorios atacurile puhoaielor dușmane. Din păcate, trădarea unui localnic grec le-a desoperit perșilor o potecă
Leonidas () [Corola-website/Science/302140_a_303469]
-
său asupra văii Indusului, apoi generalul său a supus Tracia și Macedonia, care au devenit tributare Marelui Regat persan. În anul 501 î.Hr. ionienii se răscoală, sprijiniți de Atena. Darius hotărăște să pedepsească Atena, iar în 490 î.Hr. trimite o flotă puternică sub comanda lui Datis și a lui Artaferne. Atenienii tocmai restabiliseră democrația prin reformele lui Clistene, dar aristocrații și partizanii Pisistrazilor, nemulțumiți, s-au aliat cu perșii și, după ce aceștia au părăsit Eubeea, tiranul răsturnat Hipias i-a condus
Războaiele Medice () [Corola-website/Science/302124_a_303453]
-
hopliții greci asupra perșilor, în celebra Bătălie de la Maraton. Perșii au fost înfrânți și aruncați în mare. Ei au încercat atunci să surprindă Atena, lipsită de apărători, dar era prea târziu, căci învingătorii se întorseseră, în fugă, la cetatea lor. Flota barbară și-a ridicat pânzele, umilită pentru prima dată. Darius s-a decis apoi să dea o lovitură puternică Atenei. Timp de trei ani, el a făcut pregătiri pentru o nouă expediție de anvergură, dar a renunțat la planul său
Războaiele Medice () [Corola-website/Science/302124_a_303453]
-
care Ctesias, care a fost medic la curtea urmașilor lui Xerxes, a redus-o la 800000 de oameni. El a pornit la drum în primăvara anului 480 î.Hr., a traversat Hellespontul pe un pod de vase și, sprijinit de o flotă puternică, a coborât spre Grecia prin Tracia și prin Macedonia. Grecii au încercat zadarnic să-l oprească pe invadator la intrarea în Tessalia. Ei au renunțat la acest plan și s-au retras în spatele Termopilelor, unde l-au lăsat pe
Războaiele Medice () [Corola-website/Science/302124_a_303453]
-
zadarnic să-l oprească pe invadator la intrarea în Tessalia. Ei au renunțat la acest plan și s-au retras în spatele Termopilelor, unde l-au lăsat pe regele Leonidas în fruntea unei trupe mici, care a rezistat eroic invadatorilor. Puternica flotă persană a înaintat în golful de la Salamina, în timp ce infanteria persană ocupa Atica și incendia Atena, părăsită cu totul de locuitorii săi. Flota a fost însă în cele din urmă distrusă, iar Xerxes a fugit la Sardes pentru a scăpa cu
Războaiele Medice () [Corola-website/Science/302124_a_303453]