3,450 matches
-
sistemului superintensiv de cultură, în vederea înființării de noi plantații cu maximă rentabilitate din punct de vedere economic; - elaborarea de tehnologii privind: metodologii de determinare a gradului de rezistență/toleranță la stresul biotic și abiotic al speciilor termofile și al arbuștilor fructiferi; metodologii (protocoale de aplicare) de diagnosticare rapidă a apariției stresului hidric, termic și trofic prin monitorizarea stării de vegetație a culturilor cu ajutorul indicilor derivați satelitari (NDVI, CWSI, NDWI) și ai parametrilor sol-- vegetație (LAI, FPAR, OJIP, NPQ); utilizarea unor metode
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
stabilirea eficienței economice a secvențelor tehnologice/metodologiilor propuse. Modul de aplicare al rezultatelor: - transferul rezultatelor către operatorii economici care desfășoară activități, atât de producere de material pentru plantare pomicol, cât și de producere de fructe de specii termofile și arbuști fructiferi; - diseminarea rezultatelor prin lucrări științifice, participare la simpozioane, congrese, etc.; - organizarea de întâlniri comune cu specialiști și utilizatori; - realizarea unei pagini web, cu rezultatele obținute, care să permită accesul rapid al potențialilor beneficiari la informații; - broșuri cu soiuri și portaltoi
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
simpozioane, congrese, etc.; - organizarea de întâlniri comune cu specialiști și utilizatori; - realizarea unei pagini web, cu rezultatele obținute, care să permită accesul rapid al potențialilor beneficiari la informații; - broșuri cu soiuri și portaltoi de specii termofile și soiuri de arbuști fructiferi adaptate condițiilor pedoclimatice din România, precum și cu metodologii multisenzoriale de diagnosticare timpurie a stresului hidric și termic. Proiectul ADER 3.3.4.: Elaborarea tehnologiilor inovative de cultivare a două specii valoroase de ciuperci - Pleurotus eryngii și Lentinus edodes, pe substraturi
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
din activități agricole, silvicultură și piscicultură Articolul 103 Definirea veniturilor (1) Veniturile din activități agricole cuprind veniturile obținute individual sau într-o formă de asociere, fără personalitate juridică, din: ... a) cultivarea produselor agricole vegetale; ... b) exploatarea plantațiilor viticole, pomicole, arbuștilor fructiferi și altele asemenea; ... c) creșterea și exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animală, în stare naturală. ... (2) Veniturile din silvicultură și piscicultură reprezintă veniturile obținute din recoltarea și valorificarea produselor specifice fondului forestier național, respectiv a produselor lemnoase
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279976_a_281305]
-
p) (*) Sfeclă Morcovi Țelină Hrean Anghinare de Ierusalim Păstârnac Pătrunjel rădăcină Ridichi Barba caprei Cartofi dulci Napi suedezi Napi Igname (Cartofi dulci) Altele (ii) LEGUME CU BULB 0,05 (p) (*) Usturoi Ceapă Ceapă verde Ceapă de primăvară Altele (iii) LEGUME FRUCTIFERE (a) Solanacee Roșii 2 (p) Ardei Vinete Altele 0,05 (p) (b) Cucurbitacee - cu coajă comestibilă 1 (p) Castraveți Castraveți cornișon Dovlecei Altele (c) Cucurbitacee - cu coajă necomestibilă 0,5 (p) Pepeni Dovlecei Pepeni verzi Altele (d) Porumb dulce 0
jrc4596as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89762_a_90549]
-
RĂDĂCINOASE ȘI CU TUBERCUL Sfeclă Morcovi Țelină Hrean Anghinare de Ierusalim Păstârnac Pătrunjel rădăcină Ridichi Barba caprei Cartofi dulci Napi suedezi Napi Igname (Cartofi dulci) Altele (ii) LEGUME CU BULB Usturoi Ceapă Ceapă verde Ceapă de primăvară Altele (iii) LEGUME FRUCTIFERE (a) Solanacee Roșii Ardei Vinete Altele (b) Cucurbitacee - cu coajă comestibilă Castraveți Castraveți cornișon Dovlecei Altele (c) Cucurbitacee - cu coajă necomestibilă Pepeni Dovlecei Pepeni verzi Altele (d) Porumb dulce (iv) LEGUME BRASSICACEE (a) Brassicacee pentru floare Broccoli Conopidă Altele (b
jrc4622as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89788_a_90575]
-
cu doar 607 mm de precipitații în année31. Regiunea Colmar trăiește, în medie, între 95 și 100 de zile de ploaie pe an, față de 170 asupra reliefului . Acest climat, cu însorită de vară este ideal pentru podgoria Alsacia și pomii fructiferi. Importantă acviferului alsacian, combinate cu apropierea de râuri importante Rin și din regiune, însă, evita posibilele consecințe ale secetei . Diversitatea de regiuni naturale și țări din Alsacia Climatice, tipul de sol, topografie formă peisajul. Cu toate acestea, acești factori variază
Alsacia () [Corola-website/Science/297331_a_298660]
-
(aromână: "Aminciu", neogreacă: Μέτσοβο, "Metsovo") este un oraș din nord-vestul Greciei (Munții Pindului) cu o populație majoritară aromână. Este un centru pastoral și fructifer prosper. Mai multe mânăstiri se ridică în împrejurimi. Este și unul din centrele culturale ale aromânilor. În anii 1941-1944, Aminciul a fost centrul „Principatului de la Pind și Meglen, Voivodie a Machedoniei”, un așa-zis „stat” autoproclamat de Alcibiade Diamandis sub
Mețovo () [Corola-website/Science/297367_a_298696]
-
a stat între 1736 și 1742 cu Doamna de Warens. Este un muzeu dedicat literaturii unde figura lui Rousseau este încă prezentă. Grădinile Charmettes sunt amenajate în stil francez și conțin o mare varietate de plante medicinale, legume și pomi fructiferi specifice secolului al XVIII-lea. Toate acestea amintesc de interesul manifestat de marele scriitor față de botanică. "Fântana Elefanților" - a fost realizată în 1838 de sculptorul Sappey, originar din Grenoble, pentru a aduce un omagiu generalului de Boigne (1751-1830) care și-
Chambéry () [Corola-website/Science/297713_a_299042]
-
au o lungime de 910 km. La exterior Munților Carpați se află un inel de dealuri — Subcarpații și Dealurile de Vest — locurile cele mai populate, datorită bogatelor resurse de subsol (petrol, cărbuni, sare) și condițiilor favorabile culturii viței-de-vie și pomilor fructiferi. În est și sud se extind trei mari podișuri (Moldovei, Dobrogei și Getic), dar și Podișul Mehedinți, în timp ce în sud și vest se întind două mari câmpii, Câmpia Română (îngustată spre est) și Câmpia de Vest. Delta Dunării este cea
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
soia și diverse legume. Este foarte răspândit dudul, ale cărui frunze sunt folosite la creșterea viermilor de mătase. Japonia, alături de China, este principalul producător de mătase naturală. În ultimii ani se înregistrează o creștere substanțială a suprafețelor plantate cu pomi fructiferi, caracteristici pentru zona temperată, și citruși. În sectorul zootehnic preponderent se cresc bovine și porcine. O îndeletnicire a japonezilor este pescuitul organizat în baza uneia dintre cele mai dezvoltate flote de pescuit din lume, cu un număr impresionant de porturi
Japonia () [Corola-website/Science/296602_a_297931]
-
lucrări folosindu-se mașini agricole aduse de la Viena și Praga. În anul 1852, Marghita ajunge domeniu al Abației de Mölk din Austria, care construiește aici un castel impunător. Noul proprietar a favorizat dezvoltarea localității, amplificând viticultura, cultura cerealelor și pomilor fructiferi. Localitatea număra atunci cam 5.000 de suflete. După primul război mondial, odată cu Unirea de la 1 decembrie 1918, când Transilvania s-a alipit țării mamă, Țara Crișurilor, inclusiv Marghita, ajunge parte integrantă din România Mare. La începutul secolului XX, Marghita
Marghita () [Corola-website/Science/296637_a_297966]
-
Un mare număr de bărbați muncesc în industria petrolului, la sondele și instalațiile din împrejurimile Marghitei. Rata șomajului este destul de mică, de numai circa 2%. Terenul agricol din jurul orașului și condițiile naturale favorizează cultivarea cerealelor, legumelor, viței de vie, pomilor fructiferi și creșterea animalelor. În imediata apropiere a orașului se află o pădure frumoasă. Speciile de vegetație cele mai răspândite sunt stejarul, gorunul, cerul și unele rășinoase. Activitatea comercială are vechi tradiții, Marghita fiind cunoscută încă din secolul XV ca un
Marghita () [Corola-website/Science/296637_a_297966]
-
să-și acopere capul purtând o cușmă și formau o clasă privilegiată. Ceilalți, care formau grosul armatei, erau țărani și meșteșugari și purtau părul lung ("capillati"). Una din armele lor era "sica". Ocupațiile principale erau agricultura (în special cereale, pomi fructiferi și viță-de-vie), creșterea vitelor și oilor și cunoșteau apicultura; caii erau folosiți mai ales ca animale de povară, dar caii crescuți de daci aveau și faima de a fi foarte buni în război. Ei făceau comerț cu cetățile grecești care
Dacia () [Corola-website/Science/296620_a_297949]
-
sunt ortodocși (90,99%), cu o minoritate de musulmani (5,45%). Pentru 3,18% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În principal activitatea localnicilor se bazează pe agricultură(creșterea animalelor, cultivarea cerealelor și viței de vie, livezi cu pomi fructiferi și pescuitul). Piscicultura și pomicultura sunt în continuare cele mai prospere ramuri. Industria e bazată în principal pe extracția de piatră (carieră cu puncte de lucru în Isaccea și Revărsarea) și exploatarea lemnului (cherestea și depozit pe malul Dunării). În
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
subcarpatică. Bacăul se află pe terase plane sau ușor înclinate cu o expoziție estică și sud-estică, în talazuri stabilizate, având un drenaj bun și o pânză freatică bogată. Luncile și terasele din apropiere sunt larg folosite pentru cultura de pomi fructiferi, viță de vie și cereale. Dacă în trecut modelarea reliefului se făcea de către cataclisme, după anii 50, omul a fost cel care ridicând baraje și diguri, între anii 1958-1966, l-a influențat, acționând astfel și asupra climei. Poziția și cadrul
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
lucrate până la mijlocul secolului al XIX-lea, de robii țigani.Mai târziu, în orânduirea capitalista, principala ramură a economiei era agricultură, pământul fiind lucrat de către clacași. Se cultivau grâul și porumbul, iar în jurul mănăstirii se aflau întinse livezi de pomi fructiferi și plantații de vii.În anul 1854, clăcașii din Segarcea s-au răsculat împotriva nedreptăților la care erau supuși de către administrația moșiei, amenințând cu spargerea satului.Prin reforma agrara din 1864, țăranii clacași din Segarcea sunt împroprietăriți și eliberați de
Segarcea () [Corola-website/Science/297092_a_298421]
-
Zona extravilană se remarcă prin absența copacilor de mari dimensiuni, existând un singur pâlc de salcâmi ("Robini pseudacacia") la intrarea în oraș. Altfel, în oraș se pot întâlni sălcii ("Salix babylonica"), plopi, frasini ("Fraxinus excelsior") și corcoduși ("Prunus cerasifera"), pomii fructiferi consacrați fiind mai rari. La capitolul legendar există afirmarea că Sulina ar fi existat încă din secolele VI - VII î.Hr., ca „meleag al vestiților traci cimerieni”. La capitolul istoriei verosimile, se știe că Grecii și Romanii antici traversau Delta Dunării
Sulina () [Corola-website/Science/297212_a_298541]
-
fiecare an. În Azerbaidjan se regăsesc aproape toate tipurile de climă. Când într-o parte a țării este prea cald, în altă parte poate să fie foarte frig. Clima este favorabilă pentru agricultură. Aici se cultivă diferite soiuri de pomi fructiferi. Amplasarea Azerbaidjanului în zona climaterică care cuprinde 9 din cele 11 zone climaterice ale globului pământesc, de la subtropice până la pajiștile alpine, existența pământurilor roditoare, a multor zăcăminte naturale, o lume bogată și variată de plante și animale - toate acestea au
Azerbaidjan () [Corola-website/Science/298073_a_299402]
-
efectuarea unor defrișări masive.Totuși aceste defrișări au loc, într-o mică măsură, pentru a furniza locuitorilor lemn pentru foc și pentru a crea teren arabil. Cea mai mare parte a populației lucrează pământul, cultivând orez, manioc, arahide și pomi fructiferi.RDC este extrem de bogată în resurse naturale și este una din principalele producătoare de cupru, cobalt și diamante.
Republica Congo () [Corola-website/Science/298089_a_299418]
-
efectuarea unor defrișări masive. Totuși aceste defrișări au loc, într-o mică măsură, pentru a furniza locuitorilor lemn pentru foc și pentru a crea teren arabil. Cea mai mare parte a populației lucrează pământul, cultivând orez, manioc, arahide și pomi fructiferi. RDC este extrem de bogată în resurse naturale și este una din principalele producătoare de cupru, cobalt și diamante. Țara este împărțită în 10 provincii și un oraș-provincie: Provinciile sunt subdivizate în districte ce la rândul lor sunt împărțite în teritorii
Republica Democrată Congo () [Corola-website/Science/298088_a_299417]
-
moment, fetele își scoteau mărțișorul și-l atârnau de creanga unui copac, iar moneda o dădeau pe caș. Aceste „ritualuri” asigurau un an productiv. În prezent, mărțișorul este purtat întreaga lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că aceasta va aduce belșug în casele oamenilor. Se zice că dacă cineva își pune o dorință în timp ce atârnă mărțișorul de pom, aceasta se va împlini numaidecât. La începutul lui aprilie, într-o mare parte a satelor României
Mărțișor () [Corola-website/Science/298167_a_299496]
-
în regiunea oborului de vite, s-a păstrat parcelarea veche, cu străzile inițiale, cu un contur neregulat. În Bălți erau puține spații verzi, remarcându-se doar grădina conacului Catargiu din centru, în care erau plantați peste 2000 mii de pomi fructiferi și decorativi. Abia în 1856 este amenajată prima grădină publică, care ocupă un sector în apropierea conacului lor, denumită inițial în onoarea împărătesei Maria Alexandrovna. Ulterior este cunoscută sub numele „grădina Bodescu”, în perioada interbelică «Regina Maria», iar în prezent
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
ogrăzi. Firme mari, aparținând proprietarului Saradjiev încep, în 1901, producerea coniacului, la Chișinău și Călărași. Contele Matei Derojinschi fondează în 1905 un atelier de altoire a viței de vie pe portaltoi american, creează o mare pepinieră de butași și pomi fructiferi. Gazeta „Drug” din 17 decembrie 1906 anunță că la Călărași sunt puși în vânzare butași de soiuri europene, nuci altoiți și copăcei de caiși. Pînă la anul 1925, conform “Dicționarul Statistic al Basarabiei Chișinău, 1923 ” Călărași era reședință de plasă
Călărași, Moldova () [Corola-website/Science/297486_a_298815]
-
mamut” secular - sequoia dendron giganteum - din curtea Muzeului Memorial „Paul Constantinescu” (str. Nicolae Bălcescu nr. 15), smochini, dar și câteva exemplare de stejari seculari, amintind de Codrii Vlăsiei. În vechile cartiere, cu case „pe pământ”, locuitorii continuă să planteze pomi fructiferi (vișinul, cireșul, mărul, nucul etc.) și să cultive legume și flori. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Ploiești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]