4,454 matches
-
impresia că participă la un fel de distracție cu substrat religios, încă două figuri. Doamna de mare pio șenie : femeie în jur de 55-60 de ani, poartă maramă neagră pe coafură savant aranjată. Machiate cu grijă, nu strident, dar vizibil. Fustă lungă până în pământ, condiție pelerină asumată pe deplin. Atunci când se roagă, simt nevoia să o arate celor din jur, înalță bărbia, pentru a face loc mâinilor cu degete împreunate, par niște madone coborâte direct de pe etamina brodată. Pelerina dezvoltare personală
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
este plasat un afiș de mari dimensiuni, în limbile română și engleză. „Vă rugăm : seriozitate, bunăcuviință, decență în locașul lui Dumnezeu.” Imaginea centrală a afișului prezintă niște tineri îmbrăcați corect, simplu și sever, aș spune : cămașă albă, pantaloni negri sau fustă lungă, ghete solide, femei cu capul acoperit. Plus o tânără femeie în costum național, undeva la marginea cadrului fotografului, ținând de mână o fetiță de cinci-șase ani, cu maramă și ea. Pe marginile afișului sunt lipite cu scotch alte interdicții
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
grup de patru bărbăți, care se folosesc chiar și de un par de lemn smuls dintr-un gard din apropiere. V.A. încearcă să filmeze și el pe aleea mănăstirii un grup de femei îmbrăcate foarte strict, cu batic și fuste lungi. Acestea refuză, ba mai mult, îl și apostrofează pe V.A. Trebuie spus că el utilizează o cameră video de mici dimensiuni, asemănătoare cu un telefon mobil. Experiența lui de teren cu ajutorul aparatului de filmat este mult mai mare
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
gigant multinațional care a instalat acolo ceea ce se numește în limbajul marketingului un „dispozitiv de activare a mărcii”. Fete de la „sampling”, studente și ele, la fel ca și cele îmbrăcate în costume naționale din fruntea cortegiului, trag în jos de fustele lor prea scurte, mov, culoarea dominantă a locului, și se uită uimite și tăcute la vârtejul uman ce mătură acum întregul bulevard, în sunet de toacă și cântări bisericești. Tăcute sunt în acest moment și boxele de mari dimensiuni, de la
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
care-i lungește capul, la fel ca al micilor monștri din celebrul film SF a lui Tim Burton, Mars Attack. Vestă matlasată, lungă. Poșetă încăpătoare. Un sac de voiaj de mărime medie sau un rucsac mic-mijlociu, de 35 de litri. Fusta este lungă, neagră sau de altă culoare sobră. Este încălțată cu cizme, uneori bocanci, oricum o încălțăminte călduroasă, contra frigului și a umezelii. Se mai întâmplă să aibă și o mică sacoșă de plastic, pentru alimente consumate rapid. Un procent
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și grea între ora 16.00 și până acum. „Multe oficialități, nu a mers rândul, parcă abia acum și-a mai dat drumul.” Traversez Bulevardul Regina Maria și mă apropii de o vânzătoare de semințe. Are cam 60 de ani, fuste largi, un tulpan colorat pe cap, este chiar vânzătoare de semințe tipică pentru orașul București. Femeia stă rezemată pe bordura lată a zidului unei case de secol XIX din zonă, lăsată intenționat să se ruineze și să se distrugă, așa cum
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și ei în logica pelerină a darului dezinteresat. Primesc un pahar de ceai, este foarte dulce, mulțumesc și mă așez cu grijă pe o bordură din apropiere. O cerșetoare se apropie de mine, cam 25 de ani, îmbrăcată cu o fustă violet cu paiete argintii, mă întreabă vorbind gutural, căznit, de unde am ceai. După ce răspund, se repede la jandarmi, ia un ceai și revine lângă mine, bucuroasă să stea de vorbă cu cineva. Femeia este originară din comuna Vădeni, județul Brăila
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
influență în mediul bisericesc, vorbește cu un alt preot, foarte tânăr, la început de carieră. Protejatul său, fără nicio îndoială. Tânărul este grăsuț, roșu la față, poartă o barbă blondă și rară, însoțit fiind de o soție „cuminte”, îmbrăcată regulamentar, fustă lungă, batic de culoare închisă și un copilaș de patru-cinci ani sugrumat într-un costum miniatural, făcut la comandă. „Hai să-ți fac un bine, finule, acum cât pot”, spune purtătorul de brâu roșu. Finul mimează smerenia, zicând zdrobit „dacă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
valahul din mine se simte proiectat în alt spațiu, central- european. Opresc mașina pentru a lua „la ocazie” o femeie de circa 50-55 de ani, venită în pelerinaj, fără îndoială, îmbrăcată cu pantaloni negri peste care a tras și o fustă de lână, vestă lungă matlasată, batic pe cap, în fine, echipamentul standard al femeii-pelerin de astăzi. Este originară din Sinaia, lucrează ca economist. Vede în faptul că am oprit pentru a o ajuta să ajungă mai repede la mănăstire un
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de așteptare. Femeia, căreia îi văd doar spatele, poartă un superb rucsac Samsonite negru, în bandulieră are o husă roșie pentru aparate de fotografiat, marca Delsey, utilă și foarte plăcută privirii, o geacă lungă, din piele neagră, fină și moale, fustă până la glezne, cizme elegante. Dar pe cap poartă o neaoșă pălărie de tip ciupercă, matlasată și călduroasă, așa cum sunt cele propuse la vânzare în piețele populare. Rucsacul din spate este închis cu un lacăt miniatural, iar de încuietoarea acestuia este
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
al ASCOR Iași, este însoțit la sărbătoarea hramului de soție și de cei trei copii ai lor, cu vârste cuprinse între doi și șase ani. Cel mai mic este urcat pe umeri, ceilalți doi se țin cuminți, la propriu, de fustele mamei, fostă membră ASCOR și ea, îmbrăcată decent, sobru. Remarc rapid faptul că anul acesta a fost prezentă mai puțină lume la Iași decât în 2009 și 2010, chiar dacă mass-media și cei intervievați au tendința de a afirma contrariul. Dan
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
aici la Suceava este prezența grupurilor compacte de pelerini din Maramureș, majoritatea compuse din femei, le recunoști ușor după resturile de „port tradițional”, care încă mai fac parte din garderoba lor. Microgrupuri de familie, bunică-mamă- fiică (nepoată). Bunica afișează basma, fuste (poale) și zadii, zgardă (colier din corali). Mama mai poartă doar basma, dar are șosete lungi, albe ca neaua, cu inconfundabilul logo „Nike” la capăt. Fiica-nepoată are blugi strâmți, la modă, dar asortați cu o cămașă tradițională cu decolteu dreptunghiular
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
spune el cu vizibilă satisfacție. După ce cumpăr două pietre, oare de ce nu am luat mai multe, mă întâlnesc iarăși cu memoria mocnită a comunismului. „Sub Ceaușescu veneau mai mulți oameni din Maramureș ca acum, pe ei îi recunoșteai imediat, după fustele lor colorate, tăiate scurt, sub genunchi. Dar veneau și de la Cacica, din toată partea aia. Aveau oamenii de lucru, era transportul ieftin și des, nu ca acum.” Omul se oprește brusc, simte că a vorbit prea mult cu mine, un
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
lui cele mai bune, adică o geacă de piele turcească, neagră și rigidă ca o anvelopă second-hand, pe care apa se scurge în mici șiroaie fine, alunecoase. Mama și cele două bunici sunt îmbrăcate „ca la țară”, poartă basmale înflorate, fuste, au un fel de sacoșe mari de pânză pe umăr, confecționate în casă, fără nicio îndoială. Unul dintre copilași mușcă cu poftă dintr-un corn cu mac pe care-l ține într-o mână, în cealaltă are un buchet mic
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
păzesc rândul, pelerinajul ca generator de legături sociale și amoroase. Chiar în spatele locului unde mă găsesc încadrat în rând se desfășoară o discuție aprinsă la care participă o femeie de vârstă mijlocie, înaltă și uscată de post, cu ochelari severi, fustă lungă și basma neagră. O persoană cu o privire stranie, care nu a încetat să citească tot timpul de-a lungul așteptării, cu gesturi mecanice, acatiste și diverse vieți ale sfinților. Ba mai mult, cred că se simțea investită cu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
octombrie 2011, „noaptea dintre Sfinții Dimitrie”. Semnele de recunoaștere propuse de către orga ni zatori sunt „semnele de recunoaștere a ascultării de Dumnezeu, Chipurile Divine pe care le purtăm cu smerenie și nu le aruncăm la gunoi prin bărbierit, respectiv dezbrăcarea fustei/îmbrăcarea hainelor bărbătești - pantaloni”. Invitația se încheia cu un mic ghid de comportament destinat pelerinilor-model așteptați să răspundă acestei chemări : „Pentru cele circa 15 ore consecutive de nevoință nocturnă, în picioare, cântat în surdină și/sau tăcerea Rugăciunii, vă așteptăm
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
trecere de pietoni. Asist la debarcarea proprietarilor, au venit în grup organizat la București, la fel după cum cred că merg la Viena, la shopping, sau la Sinaia la munte. Bunicile sunt îmbrăcate simplu, fără extravaganță, soțiile sunt foarte „ortodoxe”, cu fuste lungi, negre, bluze cuviincioase, copiii au numai straie de firmă, mărci renumite. Ei, bărbații, au o ținută lejeră, de condus, treninguri, obligatoriu de firmă, adidași, sunt rași în cap, cu urechile grase - cu alte cuvinte, niște „biznismeni patrioți”. Tot grupul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Din mașină coboară o femeie ușor trecută de 40 de ani. Fină, cu aerobic și ore de sală cu sutele, se vede acest lucru pe trupul și în atitudinea sa, dar cu o ținută „ortodoxă” strictă : bocăncei de piele fină, fustă lungă până la călcâie, baticul negru de mătase pe cap, înnodat însă cu o anumită doză de cochetărie. O urmează fără prea mare entuziasm cele două fiice ale sale, ce bat timid la poarta adolescenței, după cum mama lor o încearcă pe
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
fi mulaje de plastic, importate fiind din Franța sau Chile. Femeia îi oferă fiului meu o pară, spune că a înghețat stând acolo și că îi este frică să nu-i înghețe și marfa. Sunt frapat de portul ei hibrid : fustă neagră, „tradițională”, cizme negre din piele cumpărate din comerț, dar „îmbunătățite” cu blană de iepure, basma înflorată, iar în locul vechilor desagi de purtat pe umăr, sacoșe din pânză groasă, rezistentă, pe care scria ceva în limba germană. Puțin mai departe
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Se închină cu gesturi largi, didactice, cu cele trei degete de la mâna dreaptă strânse corect, simbolic scoase în evidență. Poartă un rucsac de mici dimensiuni din considerente practice. În fine, este îmbrăcată cu haine de culori sobre, obligatoriu cu o fustă lungă care ascunde glezna, iar pe cap are un voal străveziu, ce nu este însă purtat tot timpul, ci doar atunci când proximitatea unui loc sacru o impune (Trușcă, 2009). Pentru o analiză erudită a raportului dintre religie și corp, a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în grupuri compacte, familii întregi, toate vârstele fiind reprezentate, de la bunici la nepoți. Sunt îmbrăcați cu toții în cele mai bune haine de sărbătoare, bărbații, cu costum, cravată, tinerii, cu pantaloni negri, cămașă albă strălucitoare. Femeile în vârstă încă mai poartă fustele plisate tradiționale, cele mai tinere par să fi renunțat la ele, dar afișează în continuare variante „moderne”, adaptate ale portului tradițional, la fel de stricte în ceea ce privește lungimea lor (stofa ascunde în întregime piciorul și glezna). Cu toate că este dificilă o estimare exactă a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
târziu de data de 31 decembrie 2000. ÎI. Descrierea uniformei, a echipamentului de protecție și a însemnelor distinctive A. Uniformă Uniformă pentru pompieri este de culoare bleumarin închis (bleu Rembrandt) și se compune din: veston, pantalon pentru bărbați, pantalon și fustă pentru femei, cămașă cu mânecă lungă, camasa-bluza, bluzon, scurtă, cravată, pantofi și ghete pentru bărbați, pantofi și cizme pentru femei, fular, pulover, căciulă, șapca, mănuși și curea. 1. Veston (planșele nr. 1 și 2) Vestonul se confecționează din stofă, adaptată
HOTĂRÂRE nr. 443 din 3 iunie 1999 pentru aprobarea Regulamentului privind portul, condi��iile de acordare şi descrierea uniformei, echipamentului de protecţie şi însemnelor distinctive ale pompierilor civili. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124476_a_125805]
-
lățimea variază între 210 mm și 270 mm, în raport cu talia. Pantalonul este prevăzut cu două buzunare laterale și un buzunar la spate, închis prin clapeta cu un nasture de format mic. Modelul pantalonului este similar pentru bărbați și femei. 3. Fustă (planșa nr. 2) Fustă se confecționează pentru femei, în varianta vara-iarna, din același material că și vestonul. Croiala fustei este dreapta, lărgimea acesteia se stabilește în raport cu talia, iar lungimea este de cel putin 50 mm sub rotula genunchiului. Vestonul împreună cu
HOTĂRÂRE nr. 443 din 3 iunie 1999 pentru aprobarea Regulamentului privind portul, condi��iile de acordare şi descrierea uniformei, echipamentului de protecţie şi însemnelor distinctive ale pompierilor civili. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124476_a_125805]
-
mm și 270 mm, în raport cu talia. Pantalonul este prevăzut cu două buzunare laterale și un buzunar la spate, închis prin clapeta cu un nasture de format mic. Modelul pantalonului este similar pentru bărbați și femei. 3. Fustă (planșa nr. 2) Fustă se confecționează pentru femei, în varianta vara-iarna, din același material că și vestonul. Croiala fustei este dreapta, lărgimea acesteia se stabilește în raport cu talia, iar lungimea este de cel putin 50 mm sub rotula genunchiului. Vestonul împreună cu pantalonul, la bărbați, si
HOTĂRÂRE nr. 443 din 3 iunie 1999 pentru aprobarea Regulamentului privind portul, condi��iile de acordare şi descrierea uniformei, echipamentului de protecţie şi însemnelor distinctive ale pompierilor civili. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124476_a_125805]
-
buzunar la spate, închis prin clapeta cu un nasture de format mic. Modelul pantalonului este similar pentru bărbați și femei. 3. Fustă (planșa nr. 2) Fustă se confecționează pentru femei, în varianta vara-iarna, din același material că și vestonul. Croiala fustei este dreapta, lărgimea acesteia se stabilește în raport cu talia, iar lungimea este de cel putin 50 mm sub rotula genunchiului. Vestonul împreună cu pantalonul, la bărbați, si vestonul împreună cu fustă sau cu pantalonul, la femei, se poartă numai cu cămașă și cravată
HOTĂRÂRE nr. 443 din 3 iunie 1999 pentru aprobarea Regulamentului privind portul, condi��iile de acordare şi descrierea uniformei, echipamentului de protecţie şi însemnelor distinctive ale pompierilor civili. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124476_a_125805]