5,266 matches
-
unei ființe umane. Vorbea încet, dar tonul nu admitea să fie contrazisă. - Preamărită stăpână, n-am avut nicio clipă intenția de a-l jigni pe regalul tău fiu, am zis cu voce dogită de emoție. - Nu te scuza fiindcă ai ghicit adevărul, ci doar că n-ai priceput ce se ascunde în spatele lui. Regele e răscolit de durere din cauza a ceea ce s-a întâmplat. De-atunci nu mai are somn. Am dat dovadă de o smerenie de care nu m-aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
avară, închiși într-un țarc de crăci asemenea caprelor și legați unul de celălalt. Când și când târau acolo încă un ostatic, și, după câte mi-am dat seama, toți erau longobarzi, tineri și de rang înalt. Era lesne să ghicim ce soartă avuseseră ceilalți. Chinul prin care trecea cugetul lui Rotari nu era mai prejos de mânia sa; a stat treaz în întunericul nopții, nădăjduind să prindă fie și cel mai mic semn privind prezența Gailei. Am încercat zadarnic să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
aducă lumina în casele întunecate, prin orice mijloc, dar numai Dumnezeu Cel Atotputernic poate să o aprindă. Vibana, așadar, deși era o femeie liberă, avea grijă de mine mai abitir ca pe vremea când era sclavă. Mereu gata să-mi ghicească nevoile, venea în întâmpinarea dorințelor mele, astfel că o lună întreagă m-am lăsat răsfățat ca un copil de mama sa, ajungând să-i las ei până și inițiativa în privința plăcerilor carnale. Într-o zi cosea ceva la fereastră, profitând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
M-am amuzat s-o fac, atrăgându-i atenția că părul îi era prea lung, depășind cu trei degete maxilarul. Mi-a mulțumit, spunându-mi că va avea grijă să-și scurteze părul chiar a doua zi. Deși discreți, am ghicit că Michele și Giuliano erau amanți. Încă de la sosire, Flaviano, cel mai vestit actor și scenograf al Bizanțului, mi s-a părut odios. Era un bărbat de circa treizeci de ani care se împopoțona și se machia ca o femeie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
un grup de figuranți, servitorii care trebuiau să mă ciomăgească, având în mână bâte făcute din cârpe, toate false, cu excepția uneia. Mi-am dat seama imediat după durerea pe care am simțit-o în urma loviturii încasate la umăr. L-am ghicit pe servitorul care o mânuia și am căutat pe cât mi-a fost cu putință să evit loviturile. Dar, din păcate, nu toate, încât nu mi-a fost deloc ușor. Toată lumea râdea și doar un gest al lui Heraclie a venit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
și o trase Încet În sus. Descoperi stupefiat că soția lui, respectabila lui soție, nu purta chiloți. Fir-ar. Își puse un deget, apoi două, apoi toată mâna pe linia părului ei pubian, pe pielea perfect rasă, Încercând să-i ghicească forma - n-o mai văzuse de luni de zile, poate n-o văzuse niciodată sau nu dăduse atenție faptului... I se păru dreptunghiulară - cu siguranță, meritul ultimelor descoperiri ale tehnicii: un tratament cu laser eliminase firele de păr care erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Pio. El nu și-ar fi permis-o niciodată. Câștiga un milion șapte sute de mii de lire net pe lună și cheltuia tot. Bârne vechi de lemn străbăteau tavanul. Pe rafturile vechi și Întunecate ale unui scrin Încă se mai ghiceau urmele unor fresce. Biblioteca - geometrie de pătrate perfecte protejate de o vitrină strălucitoare - se afla Într-o ordine impecabilă: toate volumele erau adunate În ediții, iar culorile erau combinate cu mult bun gust. Pe etajerele de pe pereți, CD-urile erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
nu este reprezentată de meseria pe care o face. Întrebată dacă Îi oferise lui Buonocore vreun motiv pentru gelozia lui violentă, răspunsese cu dispreț că ei reacționau exact ca soțul ei. Buonocore solicitase modificarea hotărârii judecătorești deoarece interveniseră noi elemente, ghiciți care? ea Își găsise un loc de muncă și nu mai avea grijă de copii și frecventa alți bărbați. Bine măcar că judecătorul nu-l crezuse. Mai mult, doamna Tempesta nu știu să explice dinamica acestei presupuse tentative de omor. Urcase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
În parcarea din strada Veneto. Dumneavoastră unde locuiți? o Întrebă. — Imaginați-vă una dintre acele periferii despre care vorbeați - destul de degradată, din punct de vedere cultural, bineînțeles, răspunse Emma sarcastică. Sasha o Încasă și pe asta. Nu reușea niciodată să ghicească starea de spirit a acestei femei istețe, agresivă și volubilă. Erau clipe În care Îi părea amuzantă și senină, iar apoi, pe neașteptate, fără un motiv plauzibil, se revolta cu furie, aproape cu ură. — Atunci vă Însoțesc până la stația de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
în drumul ăl mare, ne-am întâlnit cu alții, ca și noi, tot așa plecați în convoi de căruțe, și tot curgeau dintr-o parte și din alta, încât pe la apa Neajlovului ne făcusem convoi lung, de nu-i mai ghiceam capătul. Atunci l-am văzut pentru întâia oară și pe domnul nostru Vlad Dracula, călare pe un cal negru pe care îl ținea mai mult din pintenii strălucitori, bătuți cu o pulbere fină de pietre. S-a uitat spre noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
de hârtie. Și călugărul a simțit o fină atingere răcoroasă, ca o pală de vânt, și și-a făcut repede trei cruci. Mulți erau înfricoșați de mormântul lui și încercau să pășească fără să-l calce. Unii poate că îi ghiceau prezența, ca Giulia ori ca Andrei Ionescu, dar foarte mulți nu erau speriați decât de propriul gând, că mormântul unui om atât de sângeros e săpat în poarta mănăstirii. Încet, cu anii, s-a înrădăcinat credința că spiritul voievodului bântuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
de tine așa de dor! Școala mea Un loc e minunat pe lume: Locul unde-ai învățat să scrii, Să socotești, să ai prieteni și Să fii. Profesorii acolo te-nvață Multe lucruri valoroase Care-s necesare-n viață. Ați ghicit voi oare, Care-i locul minunat? Este școala cea de aur! Timp Rămâi pe loc, mai stai puțin, Aș vrea copil mereu să fiu, Să pot dormi, să pot cânta, Să fiu liber ca și-o păsărea. În zborul tău
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Pe care-l știam odată Cu ai mei colegi de faptă. Cum pe stradă ne-adunam Și "baza" noi ne jucam, Ochii mi-i acopeream Și palma o deschideam. Unul ușor mă ciupea, Altul doar mă atingea. Trebuia eu să-l ghicesc Și numele să îl rostesc. De ghiceam de prima dată, Eram fericită toată, Că pe altul îl puneau Și jocul din nou porneau. Amintiri Gândurile nu mă lasă Și umerii greu m-apasă, Căci copilăria mea A apus precum o
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
colegi de faptă. Cum pe stradă ne-adunam Și "baza" noi ne jucam, Ochii mi-i acopeream Și palma o deschideam. Unul ușor mă ciupea, Altul doar mă atingea. Trebuia eu să-l ghicesc Și numele să îl rostesc. De ghiceam de prima dată, Eram fericită toată, Că pe altul îl puneau Și jocul din nou porneau. Amintiri Gândurile nu mă lasă Și umerii greu m-apasă, Căci copilăria mea A apus precum o stea. A trecut și pe la tară Și-
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
merită încercat. Am căutat ore întregi acel tufiș până când m-am așezat lângă un copac să mă odihnesc. Un fluture minunat mi-a trecut prin față și vroiam să îi fac o fotografie pentru albumul meu așa că l-am urmărit. Ghiciți unde m-a dus fluturașul meu? Așa e, m-a dus la tufișul meu. Am început să îmi fac loc prin el, când am căzut într-o groapă și m-am lovit de ceva foarte tare. Când am ridicat privirea
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
nesimțite, venea primăvara. Dealurile își recăpătau vechea lor culoare, iar ghioceii își scoteau căpșoarele de sub zăpadă. Omul de zăpadă se simțea din ce în ce mai anemic. O boală fără nume îl rodea. Presimțea că nu va mai rezista multă vreme. Copiii i-au ghicit suferința și, în fiecare zi, îi reînnoiau veșmântul. Într-o după amiază, însă, nu au mai găsit din omul de zăpadă, decât o băltoacă în care pluteau o pălărie mare, neagră și un fular multicolor. Copiii au vărsat lacrimi amare
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
atinge umărul și o aud cum îmi șoptește: visează! Zâmbesc, închid ochii și visez vise aburite în clepsidra timpului. E seară. O seară de duminică. O gară. Și multe peroane unde visele aleargă printre oameni. Privesc oamenii, încercând să le ghicesc poveștile, trecutul, prezentul și viitorul. Privesc cu drag chipuri îmbrăcate în trecut, cu greutăți purtate în suflete de-a lungul timpului. Sunt oameni care au în ochi ani, viață și lacrimi. Privesc cu drag îndrăgostiții care își șoptesc iubirea, bunicii
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Și-a luat bagajele și s-a dus către hotel. La recepție a aflat că nu mai au camere, dar o doamnă e singură într-un apartament gigant și poate sta cu ea. Sherlock a acceptat cu greu această idee. Ghiciți cine era acea doamnă! Era chiar doamna Mary cu care discutase în avion. Doamna l-a primit cu mult drag. Avea dreptate recepționera! Chiar era un apartament gigant. Ba, pe deasupra, era și luxos. De clasa I, nu alta! Când a
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Dar Shalem n-a apărut, iar eu mi-am mușcat buzele ca să nu plâng în timp ce urcam dealurile înapoi spre casa tatălui meu. Nimeni nu știa! Mie mi se părea că se vede pe fața mea. Am crezut că Rahela o să ghicească secretul meu și o să încerce să scoată de la mine povestea pe drumul de întoarcere. Dar mătușa mea a vorbit numai despre Re-nefer, care o lăudase pentru priceperea ei și-i dăruise un colier din pietre de onix. Când am ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
torcea în timp ce celelalte care îl serveau pe Zafenat Paneh-ah găteau, cărau și făceau curățenie ziua întreagă. - Le-am spus surorilor mele că tu trebuie să fii doica celor doi fii ai vizirului, unchiul meu, a zis ea. Așa e? Am ghicit bine? Am zâmbit și am zis: - Ai ghicit bine, și am invitat-o să stea jos și să-mi povestească despre frații și surorile ei. Gera a acceptat invitația mea cu un zâmbet plin de satisfacție și a început să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Paneh-ah găteau, cărau și făceau curățenie ziua întreagă. - Le-am spus surorilor mele că tu trebuie să fii doica celor doi fii ai vizirului, unchiul meu, a zis ea. Așa e? Am ghicit bine? Am zâmbit și am zis: - Ai ghicit bine, și am invitat-o să stea jos și să-mi povestească despre frații și surorile ei. Gera a acceptat invitația mea cu un zâmbet plin de satisfacție și a început să-mi spună câte în lună și-n stele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
trăiești o viață în bezna veșnică și să vezi doar cu bastonul, pipăind, și tocmai când mă gândeam la asta, cineva din spatele meu mi-a acoperit ochii cu palmele. Am așteptat să mă întrebe, ghici cine-i, încercam deja să ghicesc, mi-a acoperit bine ochii, nu vedeam chiar nimic, avea o mână destul de mare, mi-am dat seama din prima, iar degetele-i miroseau a tutun, deci Janika nu putea fi, pentru că el nu fuma niciodată, nici Feri, pentru că el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
iar degetele-i miroseau a tutun, deci Janika nu putea fi, pentru că el nu fuma niciodată, nici Feri, pentru că el era plecat pentru o săptămână la bunici. E-n regulă, am zis, Laci, dă-mi drumul, vezi că te-am ghicit repede, însă palmele celuilalt mi-au rămas în continuare lipite de ochi, ba parcă mă apăsau și mai tare, bine, am zis, atunci nu ești Laci, dar nu trișa, că dacă nu întrebi, ghici cine-i, atunci după ce să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
vă mai aparține, a zis, tatăl meu l-a câștigat cinstit, nu trebuia să jucați table cu el, a zis, la care bătrânul a dat din mână a lehamite, mare scofală, să câștigi jucând cu un nevăzător, eu trebuia să ghicesc după sunet cât am aruncat cu zarurile, taică-tu a trișat cât a vrut, asta o știi și tu foarte bine, așa că dă-mi frumușel instrumentul înapoi, a spus, făcând un pas spre bancă, dar atunci Prodan l-a împuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
avea ceva în mână, n-am văzut ce anume, dar nu era boxul, și atunci și-a băgat pumnul sub nasul meu, avea o verighetă foarte lată, îmi vedeam fața oglindită în ea, și m-a întrebat dacă pot să ghicesc ce are el în mână, dar eu eram deja atât de speriat că nici dac-aș fi ghicit, n-aș fi îndrăznit să-mi deschid gura, și am dat numai din cap că nu, între timp m-am uitat iarăși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]