6,255 matches
-
fiasco în ceva profitabil. — Desigur, șopti ea. Uite ce, e păcat să-ți pierzi seara c-un individ culcat pe stradă. Nu-i decât un fel de vagabond. Nu ți-ar prinde bine să te distrezi un pic? Păși în jurul grămezii mari și albe, care gâfâia și sforăia ca un vulcan. Undeva, într-o țară imaginară, Ignatius visa o Myrna Minkoff terorizată, judecată într-un tribunal al bunului-gust și decenței și declarată vinovată. Urma să se pronunțe o sentință îngrozitoare, una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
-a-ntâmplat prima dată cân’ a pus picioru-n scenă. Daca s-o duce să cate slujbă, o să-i arunce cu apă-n față. Vezi ce vrau să zic? Lași ’năuntru, pen’ sabotaj, p-unu’ ca mutra aia grasă, ș-o grămadă de oameni ca Darlene se trezesc regulați. Cum z’cea to’ timpu’ don’șoara Lee, țicnitu’ ăla gras strică ’nvestițiile tuturor. Darlene și cu vulturu’ se uită acu pro’abil unu la altu’ și zic: „Ăău, ce mai spectacol trăsnet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
cum să facă să o scape. Gloria era deștept. Mulțumesc Cerului că Gloria și-a adus aminte de scrisoarea aceasta magică! Spun tot ce doriți voi să spun. — Văd acum totul limpede, spuse vocea amară a doamnei Levy, de după o grămadă de ziare. Sunt șantajată cu scumpele mele fete. Sunt dată la o parte, ca tu s-o faci în continuare și mai mult pe băiatul de bani gata. Acum Levy Pants chiar că va fi dată la lada cu gunoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
să formeze un număr. Cum îl chema? Diehl. Vasco auzise câte ceva despre el. Pornise o companie cu banii soției, iar acum, probabil, ea era cocoșul în familia lor. Ceva de genul acesta. O puicuță bogată, familie veche, din est, o grămadă de bani. Tipele astea puteau să facă și pe bărbații, la nevoie. — Restaurant, spuse Dolly. Intră la Terrazo. Il Terrazo Antico era un restaurant cu două etaje și terase cu geam. Decorul era ca într-un bordel modern, cu auriu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
primate, din Maryland? — Da. — Și este adevărat că, atunci când ați venit la INS, în luna mai a acelui an, ați fost supus testelor uzuale pentru boli contagioase, pentru că urma să faceți cercetare pe primate? Da, spuse Henry. Îi făcuseră o grămadă de teste, de la HIV, până la hepatită și gripă. I se luase o grămadă de sânge. — Pot să vă întreb despre ce este vorba? Mă ocup doar de completarea unor formulare suplimentare pentru dr. Bellarmino, spuse ea. Henry simți un fior
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
în luna mai a acelui an, ați fost supus testelor uzuale pentru boli contagioase, pentru că urma să faceți cercetare pe primate? Da, spuse Henry. Îi făcuseră o grămadă de teste, de la HIV, până la hepatită și gripă. I se luase o grămadă de sânge. — Pot să vă întreb despre ce este vorba? Mă ocup doar de completarea unor formulare suplimentare pentru dr. Bellarmino, spuse ea. Henry simți un fior. Rob Bellarmino era șeful secției de genetică de la INS. Nu fusese acolo cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Asta e, zise ea. Știi că acum o să facă și ea un test? Și că vor fi niște procese? Pentru că tu o acuzi de infidelitate. Știi ceva, Tommy. Nici nu-mi pasă. E clar? Lise, cred că asta produce o grămadă de probleme inutile în jurul morții tatei. — A tatălui tău, zise ea. Nu al meu. Capitolul 9 Kevin McCormick, administratorul principal al Spitalului Long Beach Memorial, ridică privirea spre individul dolofan care intră în biroul lui. — Cum naiba s-a întâmplat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
nouă. Frații analizaseră finanțele, de față cu ei. Doar nu vorbești serios, îi spuse ea. — Ba da, zise el și o strânse de braț. — Ellis Jacob Levine, te porți necuviincios. — Mamă, tata și-a pierdut slujba. — Știu, dar avem o grămadă ... — Iar pensia lui e reținută. — Este doar ceva temporar. — Nu, mamă, nu este temporar. — Dar întotdeauna am avut o grămadă de... — Nu mai aveți. Gata. Nu mai aveți. Ea se încruntă. — Am discutat cu tatăl tău, după ce ați plecat voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
o strânse de braț. — Ellis Jacob Levine, te porți necuviincios. — Mamă, tata și-a pierdut slujba. — Știu, dar avem o grămadă ... — Iar pensia lui e reținută. — Este doar ceva temporar. — Nu, mamă, nu este temporar. — Dar întotdeauna am avut o grămadă de... — Nu mai aveți. Gata. Nu mai aveți. Ea se încruntă. — Am discutat cu tatăl tău, după ce ați plecat voi. El a spus că va fi bine. Toată chestia aia cu vânzarea casei și a Jaguarului. Era ridicolă. — A spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
o bancă, Josh. La o bancă. — Și ce face el acolo? — Nu știu, e casier sau ceva de genul ăsta. — Asta-i grozav, mamă. — E mai mult decât grozav, zise mama lui. Acest spray al tău ar putea aduce o grămadă de bani, Josh. Este medicamentul pe care-l vrea toată lumea. Ai putea, în sfârșit, să faci și tu ceva bun. — Mulțumesc, mamă. Știi ce-am vrut să spun. Spray-ul ar putea fi grozav. Mama lui făcu o pauză și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
din SUA. Ai grijă să le vizitezi pe primele trei. — Iisuse. Ohio ... Indiana ... Texas ... — Nu vreau să aud, spuse Johnson. Te așteaptă douăzeci de ani de pușcărie, prietene, în compania unor tipi solizi, cu tatuaje, care o să-ți facă o grămadă de lucruri mai rele decât leziunile anale. Așa că fă cum îți zic eu. Și pleacă din oraș chiar azi. Întors în apartamentul lui din Sherman Oaks, Brad începu să-și facă bagajul. Gândul la tipul solid, cu tatuaje, îl preocupă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
așternuturilor mototolite, CD-uri zgâriate, pe podea, cutii de Cola rostogolite sub pat, alături de o perie de păr murdară, un fier de ondulat și un tub gol de crem autobronzantă. Georgia deschise sertarele măsuței de lângă pat și dădu peste o grămadă de ambalaje de gumă de mestecat, chiloți făcuți ghemotoc, bomboane de mentă pentru respirație, rimeluri, fotografii de la balul de anul trecut, chibrituri, un calculator, șosete murdare, numere vechi din Teen Vogue și People. Și un pachet de țigări, ceea ce nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Pe trapă se vedeau urme de degete murdare. Georgia se duse să aducă scărița. Împinse trapa într-o parte și mai multe ace și seringi căzură pe podea. Dumnezeule, își spuse. Întinse mâna în spațiul podului, pipăind împrejur. Atinse o grămadă de tuburi de carton, ca de pastă de dinți. Le scoase. Toate aveau etichete medicale: lupron, gonal-f, follestim. Medicamente de fertilitate. Ce făcea oare fata ei? Decise să nu-și sune soțul. S-ar fi enervat prea tare. În schimb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
masă, spuse Aaron. — El are doi copii la școală. — Cum merg lucrurile acasă? zise Aaron. — Du-te dracului. Hai să rămânem la subiect, spuse Aaron. Poate că mama o ia razna sau poate nu. Dar vom avea nevoie de o grămadă de bani, dacă o ducem la azil. Nu sunt sigur că ne putem permite. — Și atunci, ce propui? — Vreau să aflu mai multe despre BioGen și despre spray-ul acela pe care ni l-au trimis. Mult mai multe. — Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
că cel mai mic preda karate la Wyoming State și câștigase niște campionate la un turneu Bruce Lee pentru arte marțiale, în Hong Kong. Kickboxing cu cizme de cowboy cu vârfuri metalice. Brad rezistase treizeci de secunde. Și își pierduse o grămadă de dinți. Stătea întins de trei ore în pat, în blestemata aia de infirmerie, în timp ce încercau să-i împingă dinții la loc. Îl tot sunau pe un dentist, dar acesta nu răspundea, posibil pentru că era la vânătoare în timpul week-end-ului, după cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
la adresa mediului, referitor la țestoasele pieloase. Sanger nu înțelegea. Nu amenințase niciodată pe nimeni. Voise să ajute, asta era tot. Iar adevărul era că, atunci când se întorsese în apartamentul lui, fusese incapabil să-și ducă la îndeplinire planurile. Cumpărase o grămadă de cărți despre genetică, dar toată chestia aia era prea complicată. Deschisese textele cele mai scurte și se uitase la unele dintre explicațiile pozelor: „O plasmidă care găzduiește un LoxP normal are puține șanse să rămână integrată într-un genom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
americani, care au devenit, prin guvernul lor, niște investitori excepțional de generoși. Contribuabilii finanțează cercetarea, dar atunci când aceasta dă rezultate, cercetătorii vând descoperirea pentru profitul lor instituțional și personal, după care medicamentul este vândut înapoi contribuabililor. Astfel, consumatorii plătesc o grămadă de bani pentru medicamente pe care le-au finanțat tot ei. În mod obișnuit, atunci când un capitalist investește în cercetare, se așteaptă la un profit semnificativ al acelei investiții. Contribuabilul american nu obține nici un fel de profit. Legislația Bayh-Dole a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Întotdeauna facem la fel. Totuși În clipa aia continua să plouă, iar Zeliha avea În suflet prea puțină Îngăduință pentru el, dacă nu chiar deloc. Nu avea umbrelă, fiindcă Își jurase că, dacă era atât de proastă ca să arunce o grămadă de bani Încă unui vânzător ambulant ca să cumpere Încă o umbrelă, doar ca s-o uite pe undeva de Îndată ce ieșea soarele, atunci merita să fie murată până la piele. În afară de asta, era oricum prea târziu. Era deja udă leoarcă. Acela era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
sale voia să ilustreze clișeul conform căruia oamenii grași erau mult mai veseli decât ceilalți, Îi citau numele. Doar că astăzi unchiul Dikran părea a nu fi cel dintotdeauna. — Unde e Barsam? a Întrebat unchiul Dikran luând o köfte din grămada de pe platou. Știe ce pune nevastă-sa la cale? Fosta nevastă! l-a corectat mătușa Zarouhi. Ca proaspătă profesoară de școală elementară care se lupta toată ziua cu puști neascultători nu se putea abține să nu corecteze orice greșeală pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
ei veneau din tot orașul, fecioare și văduve, fetișcane și bunicuțe fără dinți, bogați și săraci, fiecare măcinat de propriile Îndoieli, fiecare murind de curiozitate să afle ce le pregătise Fortuna, forța aceea feminină și capricioasă. Veneau acolo cu o grămadă de Întrebări pe buze și plecau cu altele În plus. Unii plăteau sume mari de bani pentru a-și exprima recunoștința sau Închipuindu-și că o puteau mitui pe Fortuna, dar erau și alții care nu scoteau un ban din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
un fel de săritură joasă, pirueta și glisada. Știi, chestia asta e ca și cum ai omorî doi iepuri dintr-o lovitură, a remarcat mătușa Feride. Îi plătim orele de balet și Învață În același timp și baletul și franceza. Economisim o grămadă de bani! Toată lumea a dat aprobator din cap - toată lumea În afară de mătușa Zeliha. Cu o lucire sceptică În adâncul ochilor ei verzi ca jadul, și-a apropiat fața de cea a fiică-sii și a zis cu o voce abia auzită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Armanoush a clipit, fără să-și dea seama cât de frumoasă părea În lumina palidă a soarelui la asfințit. Și-a așezat rucsacul pe fotoliul bunicii și s-a apucat să-l golească asemeni unui copil nerăbdător să vadă o grămadă de jucării noi. Cărțile curgeau una după alta: El Aleph și Alte Povestiri, Conjurația imbecililor, Un Joc Numai Al Său, Administrarea Durerii, Opere Complete de Borges, Narcis și Gură-de-Aur, Regii Mambo Cântă Cântece de Dragoste, Peisaj Pictat În Ceai, Femeia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Întunecosă cu dulapuri laminate, portocaliu deschis cărora plănuia să le schimbe fețele dar nu avusese niciodată banii sau timpul necesar, cu părul strâns Într-un coc lejer, telefonul fără fir lipit de ureche, o spatulă În mâna cealaltă, făcând o grămadă de clătite de parcă În casă ar fi fost o armată de copii, doar ca să le mănânce de una singură la sfârșitul zilei. Și-l putea de asemenea imagina pe tatăl ei vitreg, Mustafa Kazanci, stând la masa din bucătărie, mestecând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
națională și de fabricanți de steaguri ca să Împodobească Întreaga țară cu steagul turcesc, Însă cu siguranță nu avea nevoie de cazangii. Așa a intrat Riza Selim În afacerea fabricării de steaguri. În ciuda faptului că din această nouă afacere câștiga o grămadă de bani și de prieteni influenți, când și-a ales un nume de familie În 1925, după ce Legea Numelor de Familie i-a obligat pe toți cetățenii turci să poarte un nume de familie, Riza Selim și-a dorit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
trecut, mult prea multe, ca și când s-ar fi răzbunat pe bărbați, Însă n-ar fi putut spune Încă pentru ce anume se răzbuna. Avusese mulți prieteni, succesiv și uneori chiar simultan, relații poligamice care se terminaseră Întotdeauna trist, adunând o grămadă de secrete pe care le ținuse cu iscusință departe de granițele casei familiei Kazanci. Putea oare să-i divulge toate astea? Ar Înțelege Armanoush fără să o judece, ar fi putut Într-adevăr să vadă În adâncul sufletului ei de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]