3,476 matches
-
deschis la gât și trei buzunare: unul sus și două mai jos, până deasupra genunchilor. Căputul era confecționat din pănură, sură sau neagră, țesută în casă. Unele haine aveau un cordon mic la spate, fiind decorate cu catifea neagră la guler și la manșete. Sub haină în funcție de anotimp se purtau flanele și laibăre. Flanelele-,sfetărele” erau confecționate din lână, cu sau fără mâneci, fiind purtate la muncă și la sărbători. Laibărele erau confecționate din pănură albă sau gri fiind lungi până la
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
albă sau sură. Iarna bunicii noștri purtau peste aceste haine,șube, niște tunici, țesute tot în casă, lungi până la glezne (ca un palton, cu aspect impunător, sculptural). Șuba albă (suman) de iarnă, specific regiunii Hunedoara era înfundată până la gât, fără guler (sau guler foarte îngust), cu un fir de motiv floral din fire negre. Aceste șube aveau prevăzute pe margini și la gât un șnur de întărire. În preajma celui de al II-lea război mondial șuba a dispărut din portul localnicilor
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
sură. Iarna bunicii noștri purtau peste aceste haine,șube, niște tunici, țesute tot în casă, lungi până la glezne (ca un palton, cu aspect impunător, sculptural). Șuba albă (suman) de iarnă, specific regiunii Hunedoara era înfundată până la gât, fără guler (sau guler foarte îngust), cu un fir de motiv floral din fire negre. Aceste șube aveau prevăzute pe margini și la gât un șnur de întărire. În preajma celui de al II-lea război mondial șuba a dispărut din portul localnicilor, odată cu dispariția
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
la sărbători, iar în zilele de lucru se purtau opinci. La portul femeilor mai în vârstă culorile erau alb și negru. Portul bărbătesc este alcătuit dintr-o "chimeșe" (cămașă), de obicei purtată peste pantalon, din pânză albă de cânepă cu guler strâns la gât, mâneci largi cu manșetă și broderie de culoare albă, albastră sau galbenă. Peste chimeșe se purta un "laibăr" (vestă) de lână "sură" (gri). "Cioarecii" (pantalonii) erau de culoare albă, din pânză de cânepă, sau suri, din lână
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
mult apreciată, cu două rânduri de peri, spicul și puful. Deși culoarea de bază este cea brun-cafenie, variațiile sunt deosebit de mari, de la urși roșcați la cei aproape negri. Unele exemplare prezintă pete albe la baza gâtului, formând uneori un adevărat guler, asemănător cu cel al ursului gulerat de Himalaya! Dentiția este tipică de omnivor, cu canini puternici și molări rotunjiți. În Europa (exceptând Rusia) există cca. 14.000 de urși bruni în zece țări. Se estimează că au mai rămas doar
Urs brun () [Corola-website/Science/299726_a_301055]
-
recepțiilor ținute de aristocrația capitalei. Tot în jurul acestei perioade începe să susțină concerte publice de caritate. Se spune că odată întrebat ce consideră că apreciază publicul cel mai tare în privința sa Chopin, în vârstă de șapte ani, ar fi răspuns: „Gulerul cămășii mele”. Prima apariție drept pianist are loc la vârsta de opt ani. Sub îndrumarea lui Wojciech Żywny, Chopin ia lecții profesioniste de pian în perioada 1816-1822. Chopin avea să vorbească cu admirație despre profesorul său, deși calitățile tânărului aveau
Frédéric Chopin () [Corola-website/Science/299123_a_300452]
-
cârpa de păr cumpărată din boldă și cea neagră de ibrișin, cu ciucuri, de influență mărgineană. În zona localității Apoldu de Jos, "ia" este confecționată din pânză țesută în casă, care din loc în loc are dungile roșii. Mânecile pornesc din guler și se termină cu "fodori împodoghiți cu cipcă", iar gura iei este așezată lateral. Ornamentația cămășii este plasată este plasată în două câmpuri principale: la guler și pe mâneci. Cromatica este sobră, preferința pentru culorile negru și roșu fiind evidentă
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
pânză țesută în casă, care din loc în loc are dungile roșii. Mânecile pornesc din guler și se termină cu "fodori împodoghiți cu cipcă", iar gura iei este așezată lateral. Ornamentația cămășii este plasată este plasată în două câmpuri principale: la guler și pe mâneci. Cromatica este sobră, preferința pentru culorile negru și roșu fiind evidentă. În ansamblu, ia din zona Ocna-Miercurea se impune printr-o se impune printr-o eleganță sobră, sporită de liniile clare ale ornamentației. Pieptarul, lucrat în piele
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
crescătorii de fazani, puii eclozând în incubatoare. Fazanul comun Este originar de pe malul estic al Mării Negre, find adus în Europa de greci și români. Este mai mic la corp decît fazanul gulerat și cel mongolic și spre deosebire de aceștia, nu are guler alb. Culoarea generală este mai închisă - pe cap și gît - verde metalic, bătînd în albastru, în rest fondul este roșu închis și aripile brune - verzui. Coadă prezintă dungi transversale închise. Fazanul comun este mai puțin prolific decît celelate 2 subspecii
Fazan () [Corola-website/Science/308521_a_309850]
-
2 subspecii, dar este cu mult mai rezistent, necesitînd îngrijiri reduse din partea omului. Fazanul gulerat Este originar din extremitatea de est a Chinei, fiind adus în Europa în prima jumătate a secolului 19. Cum arată și numele, fazanul are un guler alb, care la spate este mai îngust și în fața de regulă întrerupt. Spatele este brun deschis, supracodalele albăstrui, iar coadă mai deschisă - galbenă cenușie. Caracteristică îi este culoarea în general mai deschisă. Fazanul gulerat este mai mare la corp, ouă
Fazan () [Corola-website/Science/308521_a_309850]
-
fazan din România, cocosul atingînd 1,5 kg sau și mai mult.. Capul și gîtul îi șunt de culoare verde - bronz, pieptul bronzat. Culoarea generală îi este mai închisă decît la cel gulerat și mai deschisă decît la cel comun. Gulerul alb nu este continuu ci în formă de semiluna pe fiecare latura a gîtului. Se caracterizează printr-o mare rezistență la excesele climaterice, fiind originar dintr-o regiune cu climă excesiv continentală. Destul de prolific. O subspecie des întîlnită în România
Fazan () [Corola-website/Science/308521_a_309850]
-
Versurile lui Guță pun toate acestea în seama inteligenței și abilității sale, sugerând în repetate rânduri aplicarea unei „rețete secrete” pentru reușita sa. Guță poate fi văzut adesea în imagini îmbrăcat într-o ținută lejeră (cămașă de polo descheiată la guler), uneori și în costum cu cămașă și cravată asortată. Cântărețul poartă părul scurt. Pentru mulți ani, un element definitoriu al imaginii lui Nicolae Guță a fost mustața lată, pe care o îngrijea de la 17 ani, fără să o radă vreodată
Nicolae Guță () [Corola-website/Science/308540_a_309869]
-
să contribuie la distrugerile și pierderile masive din ultimul secol. Una din trăsăturile cele mai caracteristice, interesante și mai învăluite în mister ale bisericilor de lemn din România este limbajul sculptat al portalelor de la intrări. Portalele, la fel ca și gulerele și mânecile cămeșilor țărănești, au fost cel mai adesea locuri de trecere în plan atât fizic cât și simbolic. De aceea ele au fost protejate și investite cu multă atenție. Portalele bisericilor de lemn din România prezintă o mare varietate
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
cu fruntea lată și cu sprâncene stufoase. El are ochii pătrunzători, aproape negri și mustăți groase și lungi, răsucite în sus, cu un nas acvilin senzual și cărnos evidențiat de obrajii plini și buzele rotunjite. Un contrast deosebit îl dă gulerul cămășii, impecabil de alb pe fundalul întunecat. Anterior acestui autoportret, pictorul a mai făcut unul din profil, probabil în ultimul an al studenției, unde s-a înfățișat cu ochii visători și chip mai subțiratic. În anul 1909, artistul a făcut
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
dar sunt vii și energice, cel din anul 1940 având un aer mai meditativ. Ele au fost făcute pe tonuri roșcate și gălbui, acest fapt distanțându-le de sobrietatea "Autoportretului cu paletă" din 1920 sau de cel de la München cu guler răscroit. Autoportretul din 1920 a fost publicat în Revista "Arta și Arheologia" din anul 1930 împreună cu un text semnat de C. Săteanu și alte imagini după picturile lui Octav Băncilă. Naturile moarte, florile și nudurile au fost realizate de către Octav
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
demis la finalul sezonului 2015-2016, în locul său fiind adus olandezul Ronald Koeman de la Southampton FC. Culorile tradiționale ale clubului sunt alb și albastru. În sezonul 2014-2015, echipamentul portarului a fost galben. Actualul echipament de rezervă este de culoare neagră, cu guler portocaliu, iar echipamentul de rezervă este de culoare galben cu imprimeu albastru. Deși stema clubului a suferit mai multe modificări pe parcursul anilor, mai mereu pe aceasta s-a regăsit Turnul Prințului Rupert, simbol al districtului Everton. Fondat în 1878, clubul
Everton FC () [Corola-website/Science/306701_a_308030]
-
scurt, asemănător cu cel al unui mareșal. Prima reprezentare a unui Domn român, însoțit de simbolurile autorității supreme, apare pe monedele lui Mircea cel Bătrân. Aceasta era reprezentat purtând o coroană princiară deschisă, îmbrăcat cu o mantie până la glezne, cu guler de hermină. În mână dreaptă domnul avea un buzdugan (uneori o spadă sau suliță), iar în stânga un glob crucifer. Domnii care l-au urmat, atât cei moldoveni cât și cei munteni, au purtat o mantie asemănătoare cu cea a lui
Însemnele regalității române () [Corola-website/Science/306723_a_308052]
-
a fost folosită pentru prima dată la încoronare de către Ferdinand I, Carol I fiind încoronat în uniformă de general. Mantia regală folosită de Ferdinand I era dintr-o țesătură de mătase roșie ornamentată cu fir de aur (brocat), cu un guler de hermină și îi ajungea acestuia până la glezne. Cifra regală, folosită pentru însemnarea obiectelor care parțineau regelui și casei regale, aplicată pe scrisorile și cărțile acestuia, sau ca semn distinctiv pe drapele și uniforme, era formată din inițiala numelui regelui
Însemnele regalității române () [Corola-website/Science/306723_a_308052]
-
mizuage, sau uneori după vârsta de 18 ani, coafura gheișei este schimbată pentru a dovedi tuturor că fata a devenit acum o femeie matură. Un alt riț de confirmare a maturității este erikae, ce are mai mult o valoare simbolică. Gulerul chimonoului gheișei, care până atunci era roșu este acum schimbat cu unul alb, pentru a arăta că gheișa nu mai este maiko, ci a devenit geiko. "Sân sân kudo" este totodată și ritualul prin care gheișa este legată de un
Gheișă () [Corola-website/Science/303153_a_304482]
-
lână, trăistuța, cojocul din piele de oaie cu "prim" negru din piele de miel. PORTUL BĂRBĂTESC este alcătuit din: opinci, ițari (pantaloni) albi din pînză, cioareci (pantaloni albi din lână), cămașă albă cu "pui" (flori) albi sau negri cu "ciupag" (guler) înflorat, "curea" (chimir), bunda cu "prim", cușma sau pălărie, sumanul negru scurt din lână, cojocul din piele de oaie cu "prim" negru. Acest costum se poate vedea în zilele de sărbătoare la biserică. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei
Comuna Straja, Suceava () [Corola-website/Science/302000_a_303329]
-
dinozauri). Pentru a se proteja de speciile carnivore, ierbivorele au trebuit să se adapteze. Astfel sauropodele au atins dimensiuni considerabile. Alte specii au optat pentru deplasarea în grup sau pentru "arme" naturale împotriva carnivorelor. Un exemplu este Triceratops avea un guler osos în jurul gâtului și 3 coarne pe acesta cu care reușea să-l descurajeze chiar și pe celebrul T-Rex. Stegozaurul avea 3 spini la capătul cozii cu care se apăra împotriva atacatorilor. Hrana era o problemă în timpul dinozaurilor doar pentru
Dinozaur () [Corola-website/Science/302210_a_303539]
-
majoritatea zilei mâncând, ceea ce îi lăsa puțin timp pentru alte activități ca de exemplu împerecherea. Ca și multe specii actuale probabil că și dinozaurii aveau diverse ritualuri de împerechere, deși oamenii de știință nu sunt ferm convinși de acest lucru. Gulerul osos și cele 3 coarne ale triceratopsului puteau fi folosite și pentru atragerea unei partenere, iar platoșele osoase de pe spatele stegozaurului puteau fi vascularizate pentru a deveni un punct de atracție pentru femele. Aceste reptile de mult dispărute, care continuă
Dinozaur () [Corola-website/Science/302210_a_303539]
-
5515 12 30 5515 91 90 5513 29 00 5514 29 00 5515 12 90 5515 92 19 GRUPA I B (1) (2) (3) (4) 4 Cămăși, tricouri, rulou tricotat subțire pentru sportivi de categorie ușoară, bluze și pulovere cu guler colant (altele decât din lână sau păr de animale), maiouri și altele similare, tricotate sau croșetate 6105 10 00 6105 90 10 6109 90 10 6110 20 10 6105 20 10 6109 90 30 6110 30 10 6105 20 90
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/89394_a_90181]
-
are figurați în stil decorativ zece nasturi mari pe cele două părți ale ei. O mulțime de alți nasturi mici, cu rol funcțional, se pot vedea pe mesada hainei care este desfăcută pentru a se putea vedea pântecele și pieptul. Gulerul cămășii este larg răsfrânt cu lavalieră neagră, ea fiind înnodată în stil romantic spre partea stângă. Personajul poartă un chimir lat, un fel șerpar din piele ce are patru catarame și buzunare dispuse în patru etaje, totul fiind înconjurat cu
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
fiind înconjurat cu împletituri ornamentale negre pe fond castaniu, albastre sau portocalii. La brâu se văd înfipte două pistoale de mari dimensiuni. Accentele de lumină apar pe figura eroului din partea dreaptă, de sus, din restul imaginii profilându-se cu predilecție gulerul răsfrânt, care este singura pată albă a tabloului, și patul pistolului din stânga corpului de deasupra șerparului care a fost pictat cu reflexe metalice. Reflexele nasturilor nu au justificări de natură figurativă, astfel, ele fiind dispuse pe stânga, altele pe dreapta
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]