5,257 matches
-
fost Sandra acasă, deschizându-și poșeta ca să-și scoată țigările, i-a căzut pe dușumea, chiar la picioarele mele, un pachet cu prezervative. — Exact asta încerc să-ți spun. N-ai fost niciodată un model pentru fiicele tale. Din cauza aceasta habar n-au ce vor. Eu m-am străduit cât am putut. — Ascultă, hai să nu mai vorbim de Susan și Sandra. Sunt plecate la universitate. Avem noroc că nu știm ce învârtesc ele pe acolo. Când se vor sătura, își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
nu știm ce învârtesc ele pe acolo. Când se vor sătura, își vor găsi câte un biet nenorocit cu care să se mărite și totul va fi în regulă. — Și atunci ce fel de bunic ai de gând să fii? — Habar n-am. Lasă-mă în pace. Du-te și fă gimnastică sau du-te și fă o baie în cada cu valuri. Mie îmi place spectacolul de la televizor. — Cum poate să-ți placă dacă fețele nu au culoare? — Să n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
moarte! — Păzește-te de polițistul acela machiavelic. Dacă ajunge ceva la urechile lui suntem pierduți. Dacă n-aș fi atât de mulțumit să-l văd din nou bătând vechea stradă, aș telefona poliției ca să fie arestat pentru acostare. N-ai habar ce expresie minunată avea omul ăsta pe față când a sosit mașina poliției să-l ridice. Și cei care îl arestau! Era de-a dreptul irezistibil. Dar suntem mult prea fericiți să-l avem din nou printre noi. Nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
cu o sabie din plastic pe un homosexual. Vânzătorul își ieșise complet din fire. George se opri o clipă ca să privească eșarfa și cercelul care se clătinau și săltau în timp ce pederastul țipa. Se vede că vânzătorul acela ambulant n-avea habar în ce zi sau lună suntem și poate nici chiar ce an. Credea probabil că era Mardi Gras*. În ultima clipă, George îl văzu și pe agentul deghizat venind pe stradă în spatele marinarului. Arăta ca un beatnik. George se ascunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
să încerce să fie amabil cu el, să-i ofere chiar de la început câțiva dolari. Vânzătorii ambulanți de crenvurști erau probabil săraci. Va fi bucuros de câțiva gologani. Omul putea fi un excelent paravan. Și nici n-ar fi avut habar de ce se întâmplă. Părea totuși om cu carte. În cele din urmă, puțin după ora unu, un halat alb se rostogoli din troleibuz și dădu buzna în garaj. După câteva minute, ciudatul negustor își împingea căruciorul afară pe stradă. Tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
ei care își dădea aere. Era scârbită și obosită, nu o interesa nimic din ce ar fi putut spune Ignatius. Claude nu-i prea deștept. Recunosc. Tot timpul mă bate la cap cu comuniștii. Ei și? Poate că n-are habar de politică. Dar nu mă frământă pe mine politica. Nu doresc decât să mor cât de cât onorabil. Claude e de treabă și știe să se poarte bine cu omu’, iar asta-i mai mult decât știi tu, cu toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
colegii care se prăbușiseră în spații închise. — Asta a fost ieșirea lui dintr-o situație urâtă, zise Vasco. Mai târziu, în mașină, când se întorceau acasă, Dolly întrebă: — Și atunci, ce s-a întâmplat cu embrionii? Vasco clătină din cap. — Habar n-am. Băiatul ăsta nu i-a avut nici o clipă. — Crezi că i-a luat fata? Înainte să intre în camera lui? — Cineva i-a luat, spuse Vasco și oftă. Cei de la hotel nu o cunosc? — Au examinat casetele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Spitalului Long Beach Memorial, ridică privirea spre individul dolofan care intră în biroul lui. — Cum naiba s-a întâmplat asta? întrebă el, împingând un teanc de hârtii peste birou. Marty Roberts, șeful de la patologie, aruncă o privire rapidă prin document. — Habar n-am, zise el. — Soția decedatului, domnul John J. Weller, ne dă în judecată pentru eliberarea neautorizată de țesut către fiică. — Care este situația legală? întrebă Marty Roberts. — Neclară, spuse McCormick. Legea spune că fiica este un membru al familiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
stând acolo, în cușcă, ținându-și degetele de la picioare cu cele de la mâini. Știu că e un șoc, spuse Rovak. Gândește-te ce au simțit cei de aici, când au aflat. Veterinarul era gata să leșine. Nimeni n-a avut habar că ar fi diferit până când, din senin, a ieșit negativ la un test cu acid sialic. L-au repetat, crezând că fusese o eroare. Dar n-a fost nici o greșeală. Și apoi a început să vorbească, în urmă cu trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
dans la presse de Bruxelles comme les publications dispersées à Paris et à Bonn. Après 1989, l’enfant dont le nom était Gilles, est disparu de la vue publique . . . Dot.gks.fr/4577878/77676/0056/9923.shmtl - 36K - Cached - Similar pages — Habar nu aveam, spuse Tracy, privind lung ecranul. Au fost numai patru cazuri în toată istoria. Bietul copil! — Este foarte special, zise Henry. Sper că acum îl vei trata mai frumos. Puse o mână pe umărul fiicei lui și se uită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Penn, Universitatea din Minnesota ... instituții mari, care au fost prinse. Academicienii cred că ei sunt deasupra legii. Șase sute de morți! — Nu văd ce legătură are asta cu ..., zise Ellis. Știi cum ucide terapia genetică? În tot felul de moduri. Ei habar n-au ce se va întâmpla. Inserează gene în oameni și acestea se transformă în gene canceroase, iar oamenii mor de cancer. Sau au reacții alergice uriașe și mor. Nenorociții ăștia habar nu au ce fac. Sunt lipsiți de scrupule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
terapia genetică? În tot felul de moduri. Ei habar n-au ce se va întâmpla. Inserează gene în oameni și acestea se transformă în gene canceroase, iar oamenii mor de cancer. Sau au reacții alergice uriașe și mor. Nenorociții ăștia habar nu au ce fac. Sunt lipsiți de scrupule și nu respectă regulile. Iar noi o să le dăm la cap. Ellis se foi pe scaun. — Dar dacă Winkler spune adevărul? Dacă ne înșelăm? — Nu noi am încălcat regulile, ci ei, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
să stau la voi? — Uau! a exclamat Caricaturistul Alcoolic aruncând trei cuburi de gheață În paharul cu raki pe care Îl umpluse din nou. Spune și de ce dintre toate locurile din lumea asta vrea să vină aici? Doar ca turistă? — Habar n-am, a mormăit Asya, care stătea În genunchi pe jos, căutându-și una din șosete pe sub canapea. Dar având În vedere că e studentă, bag mâna-n foc că face niscaiva cercetări de genul „Islamul și oprimarea femeilor“ sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
un remake după Thelma și Louise, filmul care o făcuse pe Delphine să spună: „După ce l-ai văzut, Îți vine să-i Împuști pe bărbați“. Acum erau la Roma, unde aveau de gînd să stea vreo cincisprezece zile. După aceea, habar n-aveau. Vor improviza. Vor Încerca să dibuie mai spre sud o plajă care să nu fie poluată, dacă nu cumva vor da o raită prin Grecia, luînd feribotul de la Brindisi. Visul lui François era să-și fi isprăvit cartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Oamenii mă găsesc amuzant, rafinat, sensibil, simpatic, generos, vioi, surprinzător. Atunci, care e problema? Îi lipsea oare Delphine? Era fericit că e singur. CÎnd plecase, se simțise ușurat. Era mai comod pentru el să creadă că Delphine Îi lipsește, dar habar n-avea de acest lucru. CÎnd ea era acasă, o scotea din minți faptul că nu-l auzea practic niciodată bătînd la mașină: „Știu cum e cînd lucrezi din plin. Se aude mașina Întruna“. Se gîndise cît se poate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
trezești din somn, cunoscuse unele și mai bine aduse din condei, chiar dacă nu avea pretenția să fie legănat de triluri de privighetoare cînd se dădea jos din pat: nu era genul lui și, de altfel, privighetorile cîntă mai ales noaptea. Habar n-avea cît era ceasul. Își dădu seama că cea mai nefastă parte a creierului lui, oricare i-ar fi fost numele, scoarță sau cortex, lob, nucleu, labirint, hipocamp, tocmai se trezise Înainte de restul corpului, chiar dacă Într-un corp, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
redeschis caietul de lectură, cu siguranță că n-aș mai fi nimerit niciodată peste cuvîntul „etopee“. Dacă m-ar fi Întrebat cineva Într-una din zile: „Știi ce e aia o etopee?“, aș fi fost nevoit să-i spun că habar n-aveam. Băiatul de paisprezece ani care eram știa ce Înseamnă cuvîntul ăsta: „Etopee, figură de gîndire care constă În zugrăvirea din cîteva trăsături a caracterului unui personaj“. Să mă apuc acum să povestesc seara de neuitat pe care a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
trebuit să-și amestece aici faimoasele lui certitudini. În cea mai proastă dintre cărțile lui, vreau să zic În aceea pe care am luat-o cel mai În serios din pricina titlului: Scrisori către un tînăr creștin (Îmi plăcea titlul ăsta, habar n-aveam că era o imitație după Scrisori către un tînăr poet a lui Rilke și am fost extrem de dezamăgit cînd am aflat), Îi scrie corespondentului său: „Nu am a-ți oferi decît certitudinea mea. E o certitudine totală, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
lucru notat cu toată candoarea de către un băiat de douăzeci și patru de ani, care nu-și revenea din uluirea că atrăsese atenția și meritase mîngîierile a două dansatoare clasice deprinse cu alte musculaturi masculine decît a lui! Mă socoteam inteligent și habar n-aveam că eram frumos! Nici Maureen nu se Înșelase. Nu ca să-i vorbesc despre existența semenilor mei și despre solitudinea conștiinței individuale Îmi Înmînase ea un set de chei de la propriul ei apartament. (Și nu numai, dac-ați ști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
ca universul Întreg să se Înarmeze ca să-l strivească“: o semi-remorcă e de ajuns ca să-l ucidă. Dar dacă semiremorca l-ar strivi, omul ar fi Încă și mai nobil decît ceea ce Îl ucide, deoarece el știe că moare; semiremorca habar n-are. CÎnd se simțea ostenit, tata oprea mașina de 2 CP pe banda de refugiu a Autobahn-ului și dormeam În mașină. Eu mă instalam pe bancheta din spate. Nu aveam destui bani ca să mergem la hotel. În zori, primele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
gîndit tata despre fraza asta, care Îi făcea harcea-parcea o parte din operă. Căci fraza asta am reprodus-o, și Încă de două ori, În primul meu roman. O fi citit-o tata? O fi crezut că am născocit-o? Habar n-am, deoarece el a murit fără să fi vrut să-mi vorbească despre cartea mea. O carte la care lucrasem vreme de patru ani și jumătate! Am trimis-o fostului redactor-șef de la Cărți de astăzi, fostului director al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
a răspuns jucătorul de cărți. La spital, am fost debarcat Într-o curte, pe targă. Om namo Nârâyana! Cu lacrimi În ochi, am văzut cum pleacă ambulanța. Rămăsesem singur În curtea aia, mi-era frig, nimeni nu părea să aibă habar de venirea mea acolo, iar eu nici măcar nu știam unde mă aflu. Două namile s-au ivit din clădirea principală și m-au ridicat de parcă nu cîntăream mai mult decît un creion. Aici bolnavii nu erau tratați cu mănuși. Mantra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
el aștepta ca dialogul nostru să fie așa cum și-l Închipuise el: un tînăr cineast creștin ar pune În imagini universul ale cărui chei Îi fuseseră date de părintele lui. Nu vorbeam despre Delphine pentru bunul motiv că părinții mei habar n-aveau de existența ei. Bănuiau că atmosfera era Încărcată Între mine și Tina, dar ne credeau tot Împreună, iar eu aveam grijă să nu le spulber părerea. Inventasem că Tina era În Brazilia, la căpătîiul bunicii ei. A trebuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
facă pe curajoasa, spunînd că nu-i pasă dacă o ninge și are capul descoperit... iar eu o priveam deja simțind contaminarea farmecului ei inconștient... îmi venea să o iau în brațe pur și simplu, de aceea zîmbeam pentru că ea habar n-avea cît de mult mi-aș fi dorit asta în acel moment. Și dacă simțea ochii mei urmărind-o lejer sau insistent, ceva devenea de oțel în privirea ei, poate involuntar, ceea ce mă amuza mai mult... Ce bine îi
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
l-ați urmărit până la Stația Nicolaivski. ă Am stat în spatele lui în timp ce își cumpăra biletul de Tosno. L-am auzit spunând destinația. L-am văzut luând biletul. ă și erați așa de aproape și tot nu v-a recunoscut? ă Habar nu avea. Mi-am cumpărat și eu un bilet pentru Tosno. M-am urcat în tren. Nu am stat în același compartiment cu el, dar nu l-am scăpat din priviri. Era în tren. L-am văzut eu în tren
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]