5,715 matches
-
fost creat de spaniolul I. Cerda în 1867). 5 Lion Murard și Patrick Zylberman, Le petit travailleur infatigable. Villes-usines, habitat et intimités au XIXe siècle, Paris, Recherches, 1976, p. 23. 6 Această problematică a fost popularizată în anii 1950 de către Henri Lefebvre, care a văzut în ea caracteristica esențială a politicii marilor ansambluri. Vezi Henry Lefebvre, Le Droit à la ville, Paris, Seuil, 1968. 1 M. Perrot, op. cit., 1981, p. 29. 2 Alain Cottereau, "Vie quotidienne et résistance ouvrière à Paris
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
4. 68 Concepția potrivit căreia este posibil a transforma raporturile sociale modificând amenajarea și conținutul spațiului a fost de multe ori denunțată, mai ales de către sociologia urbană marxistă, în anii 1960-1970, ca forma cea mai semnificativă a ideologiei urbane. 69 Henri Bazire, citat de Jean Megret, Pierre Badin, Anthologie du catholicisme social en France, Lyon, Cronica socială a Franței, 1948, p. 183. 70 Émile Cheysson, citat de Christian Topalov: "Marché, solidarité, équité", în Le Courrier du CNRS, nr. 81, vara anului
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
se construiască unul de 3 000 [...]. Concentrarea unităților de locuit părea mai operativă decât dispersia lor" (François Parfait, art. citat, 1996, p. 31). 156 Daniel Pinson, Des banlieues et des villes. Dérive et euro-compétition, Paris, Les Éditions Ouvrières, 1992. 157 Henri Coing, Rénovation urbaine et changement social, Paris, Les Éditions Ouvrières, 1976, p.297. 158 Francis Godard, La rénovation urbaine à Paris: structure urbaine et logique de classe, Paris, Mouton, 1973. 159 Vezi intervenția lui Pierre Grémion, în timpul unei mese rotunde
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
p. 40. 186 P. Granet, op. cit., 1975, p. 73. * Marile revolte din 1968 (n. tr.). 2 Michel Ragon, Les erreurs monumentales, Paris, Hachette, 1971, p. 47. 187 Bernard Oudin, Plaidoyer pour la ville, Paris, Robert Laffont, 1972, p. 95. 188 Henri Lefebvre, Du rural à l'urbain, Paris, Anthropos, ediția a treia, 2001 (1970), p. 221. 189 B. Oudin, op. cit., 1972, p. 81. 190 Michel de Chalendar, Champ libre. Essai sur les maisons et les villes de demain, Paris, Editura Public-Réalisations
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
are numai dreptul, ci și datoria de a se asigura că aceste practici nu dobândesc putere legală" (Hannah Arendt, Penser l' événe-ment, Paris, Belin, 1989, pp. 242-244). 254 H. Théry, M. Garrigou-Lagrange, op. cit., 1966, p. 16. De remarcat faptul că Henri Théry va fi în 1970 raportorul comisiei "Animation" al celui de-al VI-lea Plan. 255 Ibid., p. 26. Pentru o tipologie exhaustivă a echipamentelor socioculturale și a funcțiilor acestora, ne putem raporta, în afara lucrării lui Théry și Garrigou, la
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
național este puternic, numeroși intelectuali sau oameni politici afirmă și dezvoltă ideea europeană, care venea oarecum în contradicție cu statul-națiune. De altminteri, în secolul al XIX-lea, proiectele despre unitatea europeană abundă în spiritualitatea continentului. Dintre acestea, proiectul reformatorului utopist Henri de Saint-Simon (1760-1825) a exercitat o mare influență în epocă, impunându-se ca o adevărată chartă-model a ideii europene în secolul naționalităților. Fiind un proiect al Statelor Unite ale Europei, el încorporează ideile liberalismului, pacifismului și utopismului într-o formulă federativă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
1901). Histoire de la littérature allemande. Paris: Hachette. Confino, Michael. (1969). Systèmes agraires et progrès agricole. L’assolement triennal en Russie aux XVIII-XIX siècles. Étude d’économie et de sociologie rurales. Paris, La Haye: Mouton et Co. Costaforu, Xenia și Stahl, Henri H. (1932). „Caracterul devălmaș al familiei nerejene”. Arhiva pentru știința și reforma socială. Organ al Institutului Social Român. București: Editura Institutului Social Român, anul X, 1-4, 447-462; Costaforu, Xenia. (1945). Cercetarea monografică a familiei. Contribuții metodologice. București: Institutul Social Român
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
1825-1855. Berkely, Los Angeles: University of California Press. Pamfile, Tudor. (1913). Agricultura la români. Studiu etnografic cu un adaus despre măsurătoarea pământului și glosar. București: Librăriile Socec & Comp., C. Sfetea și Librăria Națională; Leipzig: Otto Harrassowits; Viena: Gerold & Comp. Stahl, Henri H. (1998, ed. I: 1958). Contribuții la studiul satelor devălmașe românești. București: Editura Cartea Românească. Vol. I-III. Stahl, Paul H. (1978). The Domestic Group in the Traditional Balkan Societies. Zeitschrift für Balkanologie. Berlin, vol. XIV, 184-199. Stahl, Paul H.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
despre nevoile locuitorilor, despre practicile sociale din diverse medii urbane, despre culturile urbane. Dincolo de aceste studii adesea realizate de birouri de studii specializate, sociologia urbană a epocii este marcată de câțiva pionieri ai domeniului: Paul-Henry Chombart de Lauwe, Raymond Ledrut, Henri Lefebvre. Către sfârșitul anilor 1960, după cum remarcă Grafmayer, cercetările se orientează masiv către o reformulare critică a problemelor ridicate de comanda publică și au ca scop evidențierea determinanților economici și politici ai fenomenului urban. Spre sfârșitul anilor 1970, activitățile de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Études sur la situation intérieure..., vol.III, 133-134. Vezi H.H.Stahl, op. cit., vol.II, cap. „Organizarea internă a gospodăriilor familiale”, 101-142. A se vedea: Xenia Costaforu, Cercetarea monografică a familiei. Contribuții metodologice, Institutul Social Român, București, 1945; Xenia Costaforu și Henri H.Stahl, „Caracterul devălmaș al familiei nerejene” în Arhiva pentru știința și reforma socială. Organ al Institutului Social Român, Editura Institutului Social Român, București, anul X (1932), nr.1-4, 447-462; Paul H.Stahl, „The Domestic Group în the Traditional Balkan
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
atunci din emigrație. Mathieu de Montmorency, care a ajuns mai târziu un sfânt, Adrien ădevenit duce de Laval), mult mai târziu fiul lui Adrien, care era astfel în situația de a fi rivalul tatălui său, toți o iubeau cu patimă. Henri de Laval se întâlnea adesea la ea cu tatăl său, ducele de Laval; rezista și nu se dădea dus, ceea ce îl făcea pe bunul duce să turbeze și, cum era un om de spirit, îi scria Doamnei Récamier în chipul
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
conte de ăPont-à-Mousson, 1757-Paris, 1792). Deputat al nobilimii în Statele Generale. A votat în mod liberal pentru drepturile protestanților, ale evreilor, ale artiștilor, în general pentru abolirea privilegiilor. În 1770 înființează Jurnalul amicilor constituției monarhiste. -, -CONSTANT, BENJAMIN pe numele întreg HENRI BENJAMIN CONSTANT DE REBECQUE ăLausanne, 1767- Paris, 1830). Om politic, ziarist, critic literar, romancier. Provine dintr-o familie de protestanți francezi emigrați în Elveția. Urmează cursurile universităților din Erlangen, Bruxelles și Oxford. Întors la Paris, frecventează cercurile revoluționare. După 18
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
ani o puternică influență mistică, dar și politică, sugerându-i termenii de încheiere a pactului numit Sfânta Alianță între Rusia, Prusia și Austria. După ce relațiile cu țarul se răcesc, își continuă prelegerile cu același mare succes de public. LACORDAIRE, JEAN-BAPTISTE HENRI DOMINIQUE ăCôte d’Or, 1802-Sorèze, 1861). Cleric și orator religios. Disci pol al lui Lamennais, cu care a înființat, în 1830, ziarul L’Avenir ăViitorul ), de orientare creștin-liberală, favorabil separării bisericii de stat; nu și-a urmat maestrul în ruptura
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Charles Louis Montesquieu (1689-1755), naturalistul Maine de Biran (1766-1824), enciclopediștii Jean le Rond D'Alembert (1717-183) sau Denis Diderot (1713-1784), abatele Étienne de Candillac (1714-178), medicul naturalist Georges Cabanis (1757-1808) ș.a., un șir încoronat la capăt de filosoful și eseistul Henri Bergson (1859-1941). Creațiile lor se constituie ca părți ale unei psihologii metafizice, îndreptate spre descoperirea "interioarelor" universului spiritualității oamenilor, a imenselor energii care se pot ascunde în spatele problematicilor legate de experiența acestora, a conștientizării propriei lor acțiuni, a dinamicii "eu
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
sale a fost condus de necesitatea găsirii bazelor ce definesc obiectiv nivelul superior inteligent de adaptare la mediu. În 1894, a fost numit directorul primului laborator de " psihologie fiziologică " la Sorbona, cu orientare experimentalistă declarată. În 1896 îi reproșează lui Henri Pieron orientarea cercetărilor sale spre studiul vieții psihice la animalele inferioare. Ideile lui Binet vor găsi aplicabilitate practică în pedagogie. Astfel, în 1905 a primit încredințare din partea Ministerului Francez al educației să elaboreze și să prelucreze pentru copiii cu retard
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
megalomanie naționalistă fără seamăn, întreaga putere a divinității cultivată de creștinism a fost abuziv însușită de dictatorii de diferite feluri, aflați în fruntea statelor, pentru ca în locul credinței să ajungă oficializate ideologii ale urii interetnice, revanșarde. Celelalte încercări filosofice, ale lui Henri Bergson (1859-1941) sau Friedrich Nietzsche (1844-1900) aveau prea puține șanse să fie însușite, să mai servească drept soluție rațională cu acceptare largă. Alte izvoare au fost căutate în fenomenologie, în pragmatism, în materialismul dialectic. În acea vreme a intrat pe
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
rezemate la rândul lor de munte, Vrancea mea misterioasă, cu vechea ei lume trăind încă, în anii ’30, în mod arhaic, neschimbată încă din adâncul vremilor neolitice. Mult mai târziu, la Paris, am citit studiul consacrat regiunii Vrancea de către sociologul Henri Stahl. În ajunul războiului care trebuia să ducă la catastrofa împărțirii Europei, Vrancea era încă o lume unde existau sate, tradiții și obiceiuri milenare, un adevărat muzeu viu. Într-un anumit fel mitic, mă simt legată de aceste comunități, de
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
că, în conformitate cu legea descongestionării marilor orașe, circa 200 000 de persoane dintr-un milion și jumătate aveau să fie expulzate și obligate să se stabilească în micile orașe sau în satele situate la peste 100 de kilometri de Capitală. Francezul Henri Prost (Destinul României: 1918-1954, Berger Levrault Paris) descrie astfel modalitățile de aplicare a acestui decret: „Pentru a instala surplusul de mână de lucru industrială cerută de planul cincinal, pentru a face loc și rușilor, care sosesc tot mai numeroși, pentru
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
Valentineanu, I.G. / 227 Vatamaniuc, D. / 96-97, 103-104, 106, 108-109, 111-112, 114-115, 117, 120, 123, 125, 140, 150, 163, 190, 213, 242-245, 294 Vazaca, Mariana / 107, 152, 243, 294 Vermont, B.V. / 228 Vlahuță, Al. / 228 Vulcan, Iosif / 108, 137 W Wald, Henri / 53-54, 294 Wittgenstein, Ludwig / 44, 53, 295 Z Zafiu, Rodica / 33, 46, 50, 91, 295 Zamfirescu, Duiliu / 228 Abstract The current paper, resulted from the research developed in the context of a joint PhD of the Faculty of Philosophy and
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
său, Henric al III-lea, urcă pe tron. El este inteligent, cultivat, conștient de îndatoririle sale. Dar prelungirea conflictului face ca soluționarea sa să fie din ce în ce mai dificilă, în măsura în care ea întărește pozițiile și ambițiile grupărilor în conflict. Așa se face că Henri de Guise, zis "le Balafré" (însemnat cu cicatrice mare pe obraz), fiu al lui François și șef al catolicilor intransigenți, visează să înlocuiască familia de Valois cu familia sa pe tronul Franței. Religia servește drept paravan ambiției politice. De asemenea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de mama sa, îl numește pe Coligny în Consiliu. Acesta preconizează o politică antispaniolă și o intervenție în Țările-de-Jos, revoltate împotriva lui Filip al II-lea. Caterina di Medici, care este favorabilă unei înțelegeri cu Spania, se apropie de tînărul Henri de Guise, nerăbdător să răzbune moartea tatălui său. Or, la 22 august 1572, Coligny scapă unui atentat pus la cale, fără îndoială, de Henri de Guise. Regina mamă, fie că se va fi temut de o reacție violentă a hughenoților
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
II-lea. Caterina di Medici, care este favorabilă unei înțelegeri cu Spania, se apropie de tînărul Henri de Guise, nerăbdător să răzbune moartea tatălui său. Or, la 22 august 1572, Coligny scapă unui atentat pus la cale, fără îndoială, de Henri de Guise. Regina mamă, fie că se va fi temut de o reacție violentă a hughenoților, fie că va fi vrut să o ia înaintea unei revolte a populației pariziene violent antiprotestantă și excitată de familia de Guise, îi smulge
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
hughenoților, fie că va fi vrut să o ia înaintea unei revolte a populației pariziene violent antiprotestantă și excitată de familia de Guise, îi smulge fiului său ordinul de executare a principalilor șefi protestanți veniți la Paris pentru căsătoria lui Henri de Bourbon-Navarre, fiul lui Antoine de Bourbon și al lui Jeanne d'Albret, cu Marguerite, sora regelui. Masacrul din noaptea Sfîntului Bartolomeu, 24 august, face 3000 de victime la Paris, printre care și Coligny și este urmat de masacre asemănătoare
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Albret, cu Marguerite, sora regelui. Masacrul din noaptea Sfîntului Bartolomeu, 24 august, face 3000 de victime la Paris, printre care și Coligny și este urmat de masacre asemănătoare în mai multe orașe mari. Această crimă, dorită de Caterina și de Henri de Guise și aprobată de Carol al IX-lea, nu rezolvă nimic, dimpotrivă: protestanții, înfuriați de pierderea șefilor lor, hotărăsc să organizeze solid gruparea hughenotă în jurul lui Henric de Navarra. Uniunea calvinistă și Liga Sfîntă. Henric al III-lea (1574-1589
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
indecis, edictul de la Beaulieu (1576), care le dă libertatea cultului și sporește la opt numărul fortărețelor lor. Catolicii, considerînd că regele nu susține îndeajuns cauza lor, se organizează curînd într-o Uniune Sfîntă a catolicilor sau Ligă Sfîntă, din care Henri de Guise caută să facă un instrument al ambițiilor sale personale. Între cele două, "politicii" sau "malcontents" îi grupează pe catolicii moderați, mai ales ofițeri care doresc ca regalitatea să se plaseze deasupra grupărilor. Ei sînt susținuți de ultimul fiu
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]