3,545 matches
-
fete, Spartul horei, Pâinea cea de toate zilele, Țăran prânzind, La vatră, Secerători, Ciobănaș, Drum de țară, Fii pădurii, Nuntă în Moldova, La iarbă verde, Zi de sărbătoare, Ursarii" și o serie lungă de peisaje din Bucovina intitulate "Toamna" sau "Hore". În pictura religioasă a executat în plus față de cele enumerate pictura murală din Capela de la Olmutz și de la Biserica Preany Kattor din Iugoslavia. În pictura de șevalet a rămas din creația sa "Isus și samariteana, Isus potolind valurile, Sfântul Gheorghe
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
de adevărate caravane organizate cu ajutoare care cărau materialele necesare (pânze, umbrele de soare, vopsele, acareturi, șevalete, etc.) pe mai mulți kilometri spre locul ales cu mare atenție dinainte. Alături de caravană mergeau și o liotă imensă de oameni - modele ale "horelor" pe care urma să le realizeze. Anterior acestor deplasări Verona făcea numeroase studii pregătitoare precum și observații necesare la locul din natură care urma să fie imortalizat pe pânze. Cu toate acestea, pentru a enumera câteva exemple, nici "Plein-air" sau "Impresie
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
sau cărbune, destul de rar înviorate de accente de cretă. A înfățișat scene care s-au derulat în fața ochilor în mișcare sau repaus ca: grupuri de soldați, un sanitar cu doi răniți, trupe românești care treceau Dunărea la Corabia, soldați jucând hora în momente de răgaz sau o trăsură de campanie de origine rusească. Un caracter mai liber în opera lui Henția sunt lucrările în acuarelă, cea mai reușită dintre ele fiind cea intitulată "Întâlnirea" în care se poate vedea colegialitatea de
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
pentru porțile de lemn, bisericile de lemn, portul popular, tradiție și folclor. În Vișeu există un Muzeu De Istorie și Etnografie, unde sunt expuse variate valori istorice, culturale, de port din zona Vișeu de Sus. Un eveniment important îl reprezintă Hora la Prislop, organizată în fiecare an, în luna august, la pasul Prislop. În zonă se mai poate vizita: Complexul țărănesc de la Ieud - cuprinde moară, piuă, vâltoare, război de țesut Încercați și dumneavoastră să realizați un vas din lut...... Veți vedea
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
aici. Nu trebuie uitată contribuția deosebită a Liceului "Dragalina" din localitate prin corul de elevi cu o veche tradiție. Nicolae Lighezan, întâi învățător, apoi profesor de muzică la acest liceu, timp de 35 de ani a cules doine, cântece, melodii, hore strigături din Banat cuprinse în cele patru volume ale sale. "Izvorâtă dintr-o fierbinte dragoste pentru poporul nostru muncitor, sârguincioasa activitate a dascălului de muzică de la Oravița a fost animată de conștiința valorii deosebite a creației artistice populare și de
Oravița () [Corola-website/Science/297035_a_298364]
-
de mic copil preocupările legate de știință au început să se contureze. În timpul școlii primare își cioplește singur niște păpuși de lemn, le plasează pe un disc, punându-le în mișcare cu ajutorul roților dințate de la un ceas stricat. Numește lucrarea ”Hora păpușilor de lemn”. Principala ocupație era să construiască tractorașe, căsuțe din nisip, avioane din lemn, diferite mașinuțe cu motorașe de ceas și îi plăcea să stea de vorbă cu bătrâni și oameni marginalizați. Mai tarziu, fiind elev de liceu, în
Justin Capră () [Corola-website/Science/305011_a_306340]
-
excedentare unde se asigură cazarea turiștilor, în plus turiști vor beneficia de produse alimentare obținute chiar în acea gospodărie sau în împrejurimi, iar agrementul îmbracă forme distincte de cele obișnuite precum: vânătoarea, pescuitul, participarea la evenimente importante din viața satului (hore, șezători, nunți, boteze). Dacă turiștii doresc pe parcursul șederii lor pot iniția în practicarea unor meșteșuguri precum: țesut, olărit, încondeiatul ouălelor, sculptura etc. Din punct de vedere al resurselor naturale și al resurselor turistice antropice, România este foarte bine reprezentată, principalele
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
muzică și de dans cu participarea formațiilor artistice din regiune și din țară cu genericul „Cartoful - a doua pâine”, concurs al bucatelor din cartofi (cu degustare), concurs al standurilor cu legume, , concert cu participarea interpreților de muzică populară și ușoară, horă a satului și altele. Festivalul este organizat de Agenția de Dezvoltare Regională Nord și Primăria Corjeuți, în parteneriat cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor și Consiliul Raional Briceni. În 2001 a fost câștigat un grant
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
ziua de Crăciun și încă 2 zile se merge cu steaua, în ajun de Sfântul Vasiles se merge cu plugușorul iar seara cu uratul, și în ziua de sfântul Vasile cu semănatul. De ziua hramului la 21 septembrie este organizată hora satului și competiții sportive. Este promovat cântecul popular moldovenesc prin ansamblul de artiști amatori „Zăicănenii” în frunte cu conducătorul artistic profesorul Mihail Grati, care la numeroase concursuri și festivale atât în țară cât și peste hotare ne-au reprezentat și
Zăicana, Criuleni () [Corola-website/Science/305158_a_306487]
-
somnul trecea pe lîngă ei. Cînd se zorea, stăteau la masă, mîncau mălăieș, sarale, cartofi. Iar cînd vroiau să plece, erau serviți cu 2-3 pahare de vin ca să mai rămînă. În afară de baluri, la Paști și la Crăciun, se organizau și horele, care se făceau acolo unde se găsea un spațiu mai larg. Un astfel de loc era cel de pe vale, unde pînă în 1940, erau așezate case. Remarcăm că horele erau pe seama flăcăilor satului: ei plăteau muzicanții. Cînd în Alcedar se
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
rămînă. În afară de baluri, la Paști și la Crăciun, se organizau și horele, care se făceau acolo unde se găsea un spațiu mai larg. Un astfel de loc era cel de pe vale, unde pînă în 1940, erau așezate case. Remarcăm că horele erau pe seama flăcăilor satului: ei plăteau muzicanții. Cînd în Alcedar se făceau două hore, fetele nu știu la care să se ducă. Este interesant că, atunci cînd un flăcău invita o fată la dans și ea îl refuză, flăcăii boicotau
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
făceau acolo unde se găsea un spațiu mai larg. Un astfel de loc era cel de pe vale, unde pînă în 1940, erau așezate case. Remarcăm că horele erau pe seama flăcăilor satului: ei plăteau muzicanții. Cînd în Alcedar se făceau două hore, fetele nu știu la care să se ducă. Este interesant că, atunci cînd un flăcău invita o fată la dans și ea îl refuză, flăcăii boicotau această fată. Cu alte cuvinte, dacă fata nu dorea să danseze cu cel care
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
invita o fată la dans și ea îl refuză, flăcăii boicotau această fată. Cu alte cuvinte, dacă fata nu dorea să danseze cu cel care o invită, n-o mai luau nimeni la joc. Uneori chiar o dădeau afară de la horă. O luau de mînă și dansau vre-o 2-3 pași și o scoteau din joc. Biata fată se ruga să fie luată la dans, trimetea pe cineva să vorbească cu flăcăul, recunoștea că a greșit, îl ruga să o ierte
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
1984-1985 este beneficiarul unei burse la Colegiul Colorado Springs din Statele Unite. Din anul 1991 este membru al Academiei Limbii Ebraice. Au fost realizate trei ecranizări după romanele lui Amos Oz: "Michael Sheli" (după "Soțul meu, Michael") în 1976, "Kufsa Sh'hora" (după "Cutia Neagră") în 1994 și "The Little Traitor" (după "Pantera din subterane") în 2007. În limba română i-au apărut traducerile a șapte romane: "Soțul meu, Michael" (Polirom, 2005), "Cutia neagră" (Univers, 2002), "Să cunoști o femeie" (Polirom, 2004
Amos Oz () [Corola-website/Science/304750_a_306079]
-
în unanimitate pentru Unirea Principatelor. A doua zi, seara, peste 5-6000 de oameni din toate clasele societății se adunasera la flacăra torțelor și ovaționau . Participînd la această istorică manifestație, pictorul Theodor Aman avea s-o imortalizeze în celebrul său tablou: Hora Unirii la Craiova. În preajma Unirii, Craiova număra circa 25 000 de locuitori, situându-se din acest punct de vedere imediat după capitala Țării Românești, Bucureștiul. În Craiova existau 4633 clădiri, dintre care 3220 case, 26 biserici, 11 școli, 60 fabrici-ateliere
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
în ambele sensuri. Alternanța fazelor se face în concordanță cu fraza muzicală. Partenerii se prind de mână și, în cea de-a doua fază, se poziționează ca la [[polcă]]. Hodoroaga (cunoscută și sub numele de Șchioapa, Papainoaga, Leasa) este o horă mixtă, răspândită pe arie largă în centrul și sudul României, ce se joacă în cerc, dansatorii fiind dispuși în lanț de brațe îndoite. Ritmul e asimetric (5/8) și mișcarea e vioaie. [[Categorie:Etnografie românească]] [[Categorie:Țara Bârsei]]
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
românesc" sau "Ella Fitzgerald a României". În cariera sa a susținut un număr mare de concerte, a realizat numeroase înregistrări discografice și a participat la un număr mare de emisiuni de radio și TV. Încă din copilărie, a cântat la hore, nunți, petreceri boierești etc. La 13 ani fratele artistei, Ioniță Borcan, îi cumpără o chitară și o învață să se acompanieze. În 1928 se căsătorește cu vioristul Mihai (zis Tică) Lătărețu din comuna Lelești și cântă împreună în mai toate
Maria Lătărețu () [Corola-website/Science/306376_a_307705]
-
1939 se lansează o emisiune românească pentru America, ca mijloc de propagandă pentru participarea României la "Expoziția Universală de la New York". În program: "Poema română" de George Enescu, o melodie populară în interpretarea Mariei Tănase, orchestra lui Grigoraș Dinicu interpretând o horă caracteristică, arii populare românești, cu concursul Valentinei Crețoiu Tassian și a lui G. Folescu. Pe 2 noiembrie 1941 se deschide o altă stație regională Radio Moldova la Iași. Tot în 1941 se înființează și Corul Radio. Numărul de abonați la
Societatea Română de Radiodifuziune () [Corola-website/Science/305968_a_307297]
-
transmis către auditoriu pe un canal al subconștientului cu ajutorul melosului. În preistorie, cuvântul însoțit de muzică și dans a fost un protector miraculos al omului „în fața necunoscutului, în fața forțelor înfricoșătoare ale naturii” (George Nițu, 1988), care trebuiau îmbunate. „În fruntea horelor maramureșene se cere așezată, fără nici un dubiu, horea lungă - horea frunzei” (Mihai Pop, 1980). Ea a fost semnalată de etnomuzicologul de talie mondială, Bela Bartok (1923), în Maramureșul istoric, dar ea persistă în prezent doar în Țara Lăpușului. Melodia nu
Arta interpretativă vocală () [Corola-website/Science/314170_a_315499]
-
cu extindere și la unele facultăți. S-au organizat și cateva Gale "Folk fără vârstă", la acestea participând majoritatea folkiștilor din garda veche, dar și din cea nouă. Proiectul a fost organizat cu sprijinul nemijlocit al fabricii de instrumente muzicale, Hora Reghin. Maria Gheorghiu a făcut parte din juriul a numeroase festivaluri de muzică folk, de multe ori fiind desemnată președintă a juriului: "Tatiana Stepa" - Mizil, "Toamna Baladelor", "Flori de gheață" și "MiniStar Cireșar" - București, "Acustic Live Festival" - Reghin, "Dor de
Maria Gheorghiu () [Corola-website/Science/314307_a_315636]
-
Emblema oficială pentru JO de vară din 2016 a fost concepută de agenția braziliană Tatíl Design și lansată pe 31 decembrie 2010. Sigla reprezintă trei ființe, în culorile steagului brazilian - galben, verde și albastru - ținându-se de mână într-o horă, în forma stâncii Păo de Açúcar. Emblema s-a bazat pe patru concepte: energie „contagioasă”, diversitate armonioasă, natură exuberantă și spirit olimpic. Logo-ul evocă tabloul "Dans" al pictorului francez Henri Matisse. Au existat acuzații de plagiat din partea Fundației Telluride
Jocurile Olimpice de vară din 2016 () [Corola-website/Science/314401_a_315730]
-
temă sculpturi de animale în spațiu liber (de exemplu "CowParade" din New York), ideea și filozofia expoziției sunt mult mai ample. Misiunea acestui proiect este de a milita pentru toleranța și înțelegerea dintre diferitele popoare, culturi și religii. Creațiile Buddy Bears (hora urșilor) sunt pictate și modelate de artiști plastici din întreaga lume. Sub mottoul "The Art of Tolerance" acestea reprezintă cca 150 dintre țările lumii recunoscute de ONU. Intrarea la expoziție este în general gratuită. Este posibil ca în orele de
United Buddy Bears () [Corola-website/Science/313405_a_314734]
-
Santiago de Chile și Penang. Vor urma multe alte orașe. Prin altele sunt planificate expoziții în București, Madrid, Los Angeles, Shanghai și Zürich. Mâinile ridicate ale urșilor înalți de 2 m și expuși adesea în cerc, simbolizează prietenia și optimismul. Hora urșilor așezați unul lângă altul și stând în mod simbolic "mână în mână" întăresc idea că oamenii de peste tot ar trebui să încerce să se cunoască mai bine pentru a putea trăi împreună în pace și armonie. Pentru realizarea acestui
United Buddy Bears () [Corola-website/Science/313405_a_314734]
-
neobosit creația muzicii de fanfară. Atras de operele înaintașilor săi în domeniul fanfarei, compune și orchestrează mai multe piese pentru fanfară contribuind astfel la îmbogățirea repertoriului de fanfară. A reorchestrat și aranjat circa 100 de piese mici ca: jocuri, cântece, hore, sârbe, etc., constituind un album scris de mână pe care l-a folosit ani de zile Muzica Reprezentativă a Armatei. A orchestrat de asemeni: marșuri, suite și rapsodii pentru fanfară. În domeniul creației a fost solicitat la cel de-al
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
cor; versuri Gh. Sîrghie; B.S.M.M.& B.U.C.M.R. [1994]); Marș sportiv (B.S.M.M.); Uniți pe-același drum (B.U.C.M.R.).<br> Muzică ușoară: Dansați cu noi - suită de muzică ușoară pe teme proprii (B.S.M.M.& B.U.C.M.R.).<br> Aranjamente - orchestrații - prelucrări: Hora de la Răzoare (joc popular, B.S.M.M. [1965]); Cântec mândru-n țară-auzi (cântec -sârbă, cules de Ludovic Paceag, B.S.M.M. [1965]); Bate maica la portiță (cântec - sârbă, B.S.M.M. [1965]); Aoleu, frate peline cântec moldovenesc - horă, B.S.M.M. [1965]); Dragu-mii în sat să joc (cântec
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]