7,709 matches
-
30-35 secunde de la debutul injectării. Achiziția imaginilor în faza venos-portală se face la 60-70 secunde de la începerea injectării. Faza tardivă presupune achiziția imaginilor la 3-5 minute, sau chiar 10 minute după injectare. DIAGNOSTIC ȘI STADIALIZARE DIAGNOSTIC Din punct de vedere imagistic neoplasmul veziculei biliare se poate prezenta în principal sub 3 forme: fie ca o tumora masivă, care înlocuiește practic tot lumenul veziculei biliare, fie ca o îngroșare focală sau difuză a peretelui colecistului, fie ca o formațiune polipoidă endoluminală [11
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Corina Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92174_a_92669]
-
poate face diagnosticul diferențial între cancerul veziculei biliare și alte cauze de îngroșare a peretelui colecistului cu o sensibilitate de 82,5% și o specificitate de 75,9% [20]. Diagnosticul diferențial față de colecistita xantogranulomatoasă este uneori imposibil doar pe criterii imagistice [12,21-23]. Aspectul CT în cele două entități se suprapune în mare măsură: îngroșare perietală marcată, infiltrarea grăsimii din jur, afectarea parenchimului hepatic adiacent și limfadenopatii [12]. Litiaza biliară poate fi întâlnită în ambele situații, dar se asociază mai frecvent
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Corina Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92174_a_92669]
-
ei și ariile ganglionare pozitive sau elective care necesită iradiere. DEFINIREA VOLUMULUI ȚINTĂ ȘI ORGANELOR LA RISC La pacienții cu cancer de veziculă biliară, volumul țintă include tumora primară sau patul tumoral + margini de siguranță precum și ganglionii limfatici pozitivi (adenopatii imagistic cu axul scurt peste 10 mm) sau cei considerați ca posibil invadați. Pentru delimitarea volumului țintă clinic (CTV) postoperator, patul tumoral se conturează utilizând CT preoperator. Ganglionii aferenți care necesită iradiere sunt: porta hepatis, pericoledocieni, celiaci și pancreaticoduodenali. Definirea volumului
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Sorin Păun () [Corola-publishinghouse/Science/92180_a_92675]
-
depășește 5 mm este necesară ajustarea ei prin compresie abdominală sau sincronizarea respirației cu iradierea (iradierea doar într-o anumită fază a respirației, de exemplu în inspir blocat sau, din contră, în expir maxim, corespunzător testelor de simulare) și verificare imagistică tomografică iterativă a poziționării corecte, uneori înainte de fiecare fracțiune de iradiere (prin computertomograful atașat mașinii de iradiere). Organele la risc sunt: ficatul, duodenul, rinichii și măduva spinării. DOZĂ, FRACȚIONARE, ETALARE În cazurile operate radical, cu rezecție R0, se recomandă doza
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Sorin Păun () [Corola-publishinghouse/Science/92180_a_92675]
-
fiind agresiunea crescută a bolii și diagnosticul tardiv [5]. Cu toate acestea, PET-CT poate schimba semnificativ managementul pacienților cu cancer de pancreas, prevenind laparotomia nenecesară (50% pentru diagnosticul diferențial, 36% pentru stadializare și 53% pentru recurență) [6]. DETECȚIA ȘI DIAGNOSTICUL IMAGISTIC AL TUMORILOR PANCREATICE Sensibilitatea examinării PET/CT în diagnosticul adenocarcinoamelor pancreatice este de 67-97%, iar specificitatea de 61-97% [7-12]. Aceste performanțe nu sunt superioare ecografiei, CT (tabelul 128) sau IRM datorită hipoxiei intratumorale, dar și a proceselor inflamatoare focale pancreatice
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Liliana Chiorean, Lidia Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/92191_a_92686]
-
18, 19]. În practica clinică cel mai întâlnit scenariu ce impune recomandarea de PET/CT pentru detecție și diagnostic este dat de creșterea constantă a markerilor tumorali (CEA și mai ales C19-9) la pacienți fără modificări semnificative detectate prin metodele imagistice convenționale. Adenocarcinoamele pancreatice sunt în mare majoritate tumori hipercaptante FDG, potențialul diagnostic al PET/CT fiind considerabil. Capacitatea de detecție și evaluare a adenocarcinoamelor pancreatice este însă limitată de dimensiune, tumorile de sub 10 mm fiind de cele mai multe ori omise [14
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Liliana Chiorean, Lidia Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/92191_a_92686]
-
cele mai multe ori omise [14]. PET/CT este utilă și recomandată și pentru depistarea tumorii primitive oculte la pacienți cu determinări secundare hepatice. O primă considerație ar fi deci că examinarea PET/CT în cancerele pancreatice este doar complementară celorlalte metode imagistice, dacă acestea nu sunt concludente. STADIALIZAREA CANCERULUI PANCREATIC Prin extinderea examinării la întregul corp al pacientului, și prin informația metabolică adăugată, examinarea FDG-PET/CT devine superioară CT în stadializare, studii recente arătând că folosirea sa pentru detectarea metastazelor a dus
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Liliana Chiorean, Lidia Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/92191_a_92686]
-
TERAPIE Examinarea PET/CT este utilă în monitorizarea post-terapeutică a pacienților cu forme de cancer pancreatic nerezecabile. Pentru evaluarea răspunsului complet sau parțial la chimioterapie caracterizarea metabolică este indispensabilă (fig. 282, 283) [9]. LIMITELE EXAMINĂRII PET/CT Limitele acestei metode imagistice țin de aviditatea scăzută a tumorilor pancreatice mucinoase față de radiotrasorul utilizat - FDG. Tumorile pancreatice mucinoase și tumorile gastro-entero-pancreatice (GEPT) nu au activitate glicolitică, iar în tumorile neuroendocrine (PNET) captarea FDG este moderată și inconstantă (fig. 284). În concluzie, comparativ cu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Liliana Chiorean, Lidia Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/92191_a_92686]
-
aviditatea scăzută a tumorilor pancreatice mucinoase față de radiotrasorul utilizat - FDG. Tumorile pancreatice mucinoase și tumorile gastro-entero-pancreatice (GEPT) nu au activitate glicolitică, iar în tumorile neuroendocrine (PNET) captarea FDG este moderată și inconstantă (fig. 284). În concluzie, comparativ cu celelalte metode imagistice examinarea PET/CT cu FDG oferă o siguranță crescută în stadializarea adenocarcinomul pancreatic cu precizarea extensiei adenopatice și metastatice. Este, de asemenea, recomandată în evaluarea postterapeutică a pacienților având un potențial superior de vizualizare a recidivei locale sau metastatice. Performanța
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Liliana Chiorean, Lidia Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/92191_a_92686]
-
ediție - a VII-a a stadializării TNM) [4] descrie trei subtipuri morfologice ale CCI: tipul „mass-forming” (MF), tipul „periductal-infiltrating” (PI) și tipul „intraductal-growth” (IG) [4,5,7,13,33,61,62]. Aceste tipuri pot fi distinse între ele prin mijloacele imagistice utilizate pentru diagnostic [7]. Tipul „mass-forming” (60-80% din CCI, 14) se caracterizează prin frecvența ridicată a nodulilor sateliți - 26-58% [33,34,37,44,57,63] și de aceea se impune utilizarea ecografiei intraoperatorii atât pentru leziune și adiacent ei, cât
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/92163_a_92658]
-
deschisă către ideile relevante ale abordării filologice a limbajului figurat și orientată în sens cultural"49. Punctul de plecare al CFLT este indiscutabil de factură cognitivistă: Premisa de bază a acestei teorii - recunosc autorii înșiși - este că, în realitate, componenta imagistică, i.e., o structură conceptuală care mediază între structura lexicală și sensul efectiv al unității figurate, e un element relevant în planul conținutului său. Cu alte cuvinte, imaginea mentală care subîntinde sensul efectiv al unei anumite unități figurate convenționale nu este
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
motivaționale: conexiunile conceptuale dintre lectura literală și sensul actual constituie componenta imaginativă."50 Cu toate acestea, CFLT se îndepărtează de cognitivismul standard (acela susținut, de exemplu, de Școala de la Berkeley) într-un punct fundamental: pentru Dobrovol'skij și Piirainen, "componentele imagistice" nu (mai) sunt fundamentate (doar) în experiența biologică a indivizilor, ci (mai ales) în moștenirea lor culturală 51. O dovadă caracteristică în această privință o constituie UFC-urile construite pe baza simbolismului numeric: dacă, de exemplu, în culturile europene se
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
considerat "moarte". Or, nu numai că acestea sunt "vii" (pentru că le întâlnim mereu în viața de fiecare zi), dar ele sunt și structurate în jurul unor "metafore conceptuale" (de tipul VIAȚA ESTE O CĂLĂTORIE, TEORIILE SUNT CLĂDIRI etc.), care, datorită "schemelor imagistice" pe care le conțin, determină în egală măsură aplicarea, elaborarea, compunerea și limitele metaforelor "lingvistice" propriu-zise. În acest context, ideile celor doi autori vor conduce la o reevaluare nu doar a metaforelor, ci și a expresiilor idiomatice, care vor fi
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
care Mircea Borcilă insistă mai ales asupra identității moarte-nuntă din Miorița și asupra evanghelicei Eu sunt Calea, Adevărul și Viața) ne demonstrează că o asemenea "constrângere" nu există în realitate. De aceea, în loc să arate capacitatea cognitivismului de a sesiza "schemele imagistice" care determină și limitează gândirea umană, Principiul Invarianței indică, mai degrabă, incapacitatea acestei direcții de a justifica "puterea imaginației poetice de a transcende nivelul primar al 'structurării imagistice' și/sau 'conceptuale' și de a proiecta lumi virtual imposibile în conformitate cu propriul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în realitate. De aceea, în loc să arate capacitatea cognitivismului de a sesiza "schemele imagistice" care determină și limitează gândirea umană, Principiul Invarianței indică, mai degrabă, incapacitatea acestei direcții de a justifica "puterea imaginației poetice de a transcende nivelul primar al 'structurării imagistice' și/sau 'conceptuale' și de a proiecta lumi virtual imposibile în conformitate cu propriul ei Principiu creator"119. O consecință a acestui fapt este că, subliniind valoarea metaforică a textemelor, cognitiviștii riscă, în schimb, să reducă metaforele ("poetice") însele la texteme, anulând
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
la alta334; - "pierderea sau slăbirea motivației rezultă adesea din schimbări culturale. De cele mai multe ori, imaginea de fundal care motivează transferul figurat e un aspect al culturii materiale sau imateriale a unei comunități lingvistice - iar când cultura respectivă se schimbă, motivația imagistică poate să-și piardă forța"335; - "imaginea motivațională nu are nevoie să fie specifică expresiei în cauză; mai mult, imaginea motivațională poate să fie complexă"336. 3.2.3. Nu în ultimul rând, Geeraerts subliniază importanța procesului de reinterpretare a
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
limbii române. 4.1.1. Cu toate acestea, anumiți cercetători de orientare paremiologică și/sau cognitivistă au susținut adeseori că expresiile idiomatice (și proverbele cu atât mai mult) se construiesc în baza unui repertoriu limitat de metafore și de scheme imagistice comune. Există, altfel spus, numeroase texteme care se exprimă într-o manieră identică sau asemănătoare (cu mici variații lexico-gramaticale) în mai multe limbi, ceea ce ar îndreptăți tratarea lor drept "sinonime". De aici și ipoteza că majoritatea expresiilor și proverbelor au
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cu o strategie diaforică, menită să scoată în relief opoziția ireductibilă NEBUNIE (= "imanență") vs. MOARTE (= "transcendență"). Această dizanalogie este mediată apoi, în manieră endoforică, cu ajutorul celeilalte expresii, în cadrul căreia culturemul săltat deschide o nouă dimensiune, a "verticalității" ontologice, grație schemei imagistice a ASCENSIUNII. În sfârșit, strategia epiforică a construcției de sens, pe care suntem capabili să o sesizăm abia retrospectiv, pe măsură ce luăm contact cu adevărurile fundamentale expuse de Domnu Stamatin, constă în "depășirea" tensiunii NEBUNIE vs. MOARTE prin proiecția sensului pe
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și buricul pământului, acolo sunt livezi cu mere de aur și cântă pasărea măiastră la ferestre împodobite cu mărgăritare." (p. 71) Învestite cu sens hiperbolic, cele patru elemente de "discurs repetat" din fraza anterioară nu mai sunt extrase din repertoriul imagistic "canonic" al Bibliei, ci din cultura populară românească, iar aglomerarea și emergența lor bruscă semnifică o fractură de nivel nu doar în existența protagoniștilor (Kesarion și Maria), ci în întreaga desfășurare a romanului. 2.4.3. În restul capitolelor ce
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
12 volume între 1890 și 1915. Ideea centrală a lucrării lui Frazer, care pornește de la episodul vergilian și de la pictura The Golden Bough (1834) a lui J. M. W. Turner, este că toate mitologiile și religiile lumii au un fond imagistic și doctrinar comun, identificabil în actul sacrificării ritualice a unui rege-profet sau a unui om-zeu, care simbolizează astfel fenomenul primordial al morții și resurecției naturii. După cum am putut constata până acum, ideea unității de substanță a doctrinelor mitico-religioase apare și
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
crescută la hipertensivi separă, dilacerează straturile peretelui aortic infiltrându-se, producând un lumen fals paralel. Porțiunea de intimă detașată de disecție, care se mobilizează în lumenul aortic poartă de numirea de „fald” sau „flap” de disecție și este un semn imagistic caracteristic. Lumenul fals creat prin disecție poate comprima sau obstrua originea oricărei ramuri aortice de la arterele coronare la arterele viscerale sau arterele membrelor producând ischemie . Procesul de disecție poate interesa peretele aortic localizat sau extins anterograd de la nivelul rupturii intimei
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
apărare (limesuri n.tr.), ca păstori veniți din Balcani. Mai întâi au ocupat munții, apoi au coborât în văi. În decursul secolului al XVII-lea, numărul lor a crescut continuu". Pe de altă parte, ghidul urmărea modelul folcloristic-mitic al tiparului imagistic transilvan și al secuimii, ceea ce se și încadra în discursul "pelerinajului național" conceput de "Oficiul Ungar pentru Turism" (OMIH) și al instituțiilor partenere. Din lucrare putem afla că Transilvania era considerată "un pământ străbun", patria "folclorului maghiar autentic", despre al
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
aceste forme de cenzură există și mecanisme de protecție specifice imaginarului: 1. Cel mai des întâlnit este mecanismul de ocultare a imaginilor și prin acesta se formează imaginarul pulsional inconștient. După ce sunt ocultate imaginile vor ieși la suprafață atunci când mediul imagistic este propice, de obicei într-o nouă perioadă de fantastic. Așa se explică apariția grupărilor oculte care transmit mesaje ce altădată erau normalități imagistice. 2. Reinterpretarea imaginilor reprezintă mecanismul de simplificare a imaginarului existentă și de integrare a acestora în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
acesta se formează imaginarul pulsional inconștient. După ce sunt ocultate imaginile vor ieși la suprafață atunci când mediul imagistic este propice, de obicei într-o nouă perioadă de fantastic. Așa se explică apariția grupărilor oculte care transmit mesaje ce altădată erau normalități imagistice. 2. Reinterpretarea imaginilor reprezintă mecanismul de simplificare a imaginarului existentă și de integrare a acestora în noul imaginar. Un exemplu concret este cel al creștinismului care preia o parte a filosofiei grecești după ce o reinterpretează. Tot în acest mecanism se
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cea istorică realizată de invaziile popoarelor migratoare. Acestea sunt acelea care asigură o cenzură aproape perfectă asupra imaginarului existent din punctul de vedere al imaginilor sociale. Schimbarea populațiilor au determinat și modificări ale imaginilor specifice, astfel obținându-se o structură imagistică primară pură. Cel mai important element este dat de simplitatea și puritatea mesajului transmis de către Isus. Indiferent de sursa care ne permite analiza acestui mesaj acesta are câteva caracteristici fundamentale: 1. În primul rând se transmite ca formă a cenzurii
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]