5,812 matches
-
și un ochi dinafară, cum susținea Plotin, nici două istorii ale privirii, una pentru retină, cealaltă pentru coduri, ci una singură care unește repetiția obsesiilor noastre și construcția imageriilor. Mentalul se aliniază tot mai mult după material, iar viziunile interioare imită aparatele optice. Teleobiectivul, de exemplu, și mărirea fotografică ne-au modificat sensibilitatea la "detaliu", iar imaginile luate din satelit relația mentală între întreg și parte. Obiectul și modalitatea transmisiei merg împreună. Asia monistă a admis întotdeauna acest lucru mai ușor
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ajungă Policleitos, și nici n-a dorit să devină Anacreon sau Philetas sau Arhilochos, după ce s-a desfătat cu versurile lor. Căci nu este necesar ca, dacă un lucru produce încântare, cel care l-a făcut să merite să fie imitat"* (Pericles, II, 1). Romanii vor prelua acest dispreț social. Cicero distinge între bonae artes cele ale cuvântului și sordidiores cele mai sordide, ale noastre. Iar Seneca precizează clar, într-o scrisoare către Lucilius, că nu-i pune în rândul artelor
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
celei de creație ontologică, însă modelânsu-se formal după aceasta. Arta este o ontologie inversată prin primatul reprezentării asupra prezenței (Proust: "Realitatea nu se formează decât în memorie"*). Sau al umanului asupra divinului. Altfel, mâna omenească nu-i bună decât să imite ideea divină. Traducere psihologică: atâta timp cât forma slujește drept însoțitor pentru spirit, marile spirite au puțină stimă pentru ea. La fel cum văd în acțiunea istorică "o contemplație slăbită" (Bergson), imageria le apare ca o ideație degradată. La binevoitori, astă dă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
și minereuri, și nu prin tratarea sau dispunerea lor. Numai natura creează valoare, nu și geniul omenesc. Oricât de delectabile ne par frescele de la Pompei și Herculaneum, ele erau considerate ornamentale și monumentale. Depindeau toate de arhitectură, pe care pictorul, imitând alabastrul, onixul sau emailul, o împodobea sau o amplifica. Tariful lui Dioclețian (301) îi va așeza pe sculptori, mozaicari și pictori în rândul muncitorilor din construcții, atât erau de neclare granițele între zidărie și opere, ornamente, picturi, mulaje. Iar dacă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Stă mărturie cultura precolumbiană din Mexic, aproape complet lipsită de scriere, unde se semnifica și se comunica prin imagine (codexul și pictogramele fiind suporturi pentru recitări orale). Alte mărturii, plastica africană și, mai decorativă, cea din Oceania. Departe de a imita aparențele, operele figurative ale "primitivilor" sunt instrumente ale sensului. Ele nu se contemplă cât se descifrează. Într-o lume fără arhive scrise, toate ustensilele servesc drept suporturi pentru memorie, de la tigvă până la încălțările de lemn ale păstorului de capre. Intenția
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
tranziție mediologică, la fel ca în succesiunea politică: fidelitatea, apoi eliminarea. Importantul șevalet a ascuns mult timp minabilul tripod, cum a făcut scena de teatru cu ecranul de cinema, apoi marele ecran cu cel mic. Mezinul începe prin a-l imita pe fratele mai mare noblesse oblige. Curând crește și-i face umbră. Atunci, primus inter pares se împăunează cu originalitatea lui ofensată și vrea să-l facă să aștepte cât mai mult pe delfin, un intrigant și un incapabil. Până când
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
imaginea produsă nu mai este copie secundă a unui obiect anterior, este inversul. Evitând opoziția între ființă și aparență, între simulacru și real, imaginea infografică nu mai trebuie să mimeze un real exterior, fiindcă produsul real va trebui s-o imite pe ea pentru a exista. Toată relația ontologică prin care, încă din timpul grecilor, era devalorizat și dramatizat în același timp dialogul nostru cu aparențele este acum răsturnată. Acel "re" din reprezantare se pierde în punctul final al lungii metamorfoze
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
provoca un fior fizic ale unui gen sau altul. Cum fiecare nou mediu formează, educă în sensul propriu publicul, acesta din urmă nu mai este adaptat la mediul anterior, care se vede forțat fie să-l submineze sau să-l imite pe succesorul lui, fie să-l contreze sistematic pentru a părea interesant. Curios, modul de expresie socotit cel mai vulgar este adesea cel mai inovator dintr-o epocă. Acolo unde se comunică mai bine, se și inventează mai mult. Neșansa
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
de-a face cu di mensiunea politică a respectivei mișcări. Este diferența care se regăsește de exemplu între diferitele obiecte făurite de mâna unui artist și același gen de „produse“ fabricate în serie, toate la fel (dar nu identice) și imitând (sau acceptând) același model. Dacă primele obiecte, cele făurite de artist, sunt fiecare în parte unice și identice doar cu sine, transmițând un mesaj unic, „personalizat“ și astfelautentic, obiectele din cea de-a doua categorie irită prin „puterea“, ca impunere
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
liniște, de regăsire a sinelui, de stabilitate pe lungă durată sunt atractive și pentru musulmani, fiindcă și ei caută cu disperare certitudini, puncte de reper în lumea actuală. "Fundamentalismul islamic" revede "epoca de aur" a islamului și cere credincioșilor să imite profetul și să aplice povestirile Coranului în conduitele cotidiene. Cei care vor să intre pe scena politică a prezentului (orientarea jihadistă 35) combat valorile occidentale. Unii au crezut că mondializarea va reduce distanțele "față de toți ceilalți". Deocamdată aceasta a constituit
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
stilul de viață al unui parvenit îmbogățit peste noapte este diferit de modul, de stilul de viață al altora care nu s-au îmbogățit sau au făcut-o în timp îndelungat, și altfel. În "luptele simbolice", perdanți sunt cei care imită fără a putea să trăiască ca aceia pe care îi imită... Se răspândesc discursuri despre globalizare, mondializare, modernizare, standarde (inter)naționale și încercări de a trece prin ele, dar putem constata cotidian că limba în care copilul învață socialul nu
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de modul, de stilul de viață al altora care nu s-au îmbogățit sau au făcut-o în timp îndelungat, și altfel. În "luptele simbolice", perdanți sunt cei care imită fără a putea să trăiască ca aceia pe care îi imită... Se răspândesc discursuri despre globalizare, mondializare, modernizare, standarde (inter)naționale și încercări de a trece prin ele, dar putem constata cotidian că limba în care copilul învață socialul nu este separată de mediul lui social, economic, intelectual, politic. Cercetând mediul
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
care asemănarea crescândă poate fi rezultatul presiunilor formale exercitate de către organisme internaționale, de către autorități europene etc. Izomorfismul normativ este procesul de omogenizare legat de profesionalizarea funcționarilor și de constituirea asociațiilor lor profesionale. Izomorfismul mimetic poate proveni din tendința de a imita comportamente considerate legitime și eficiente. 79 Comisia Europeană a adoptat pe 28 septembrie 2011 o propunere privind aplicarea unei taxe pe tranzacțiile financiare (schimbul de instrumente financiare între bănci sau alte instituții financiare) pentru că sectorul financiar a beneficiat de sprijin
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Pr. D. Fecioru: Această afirmație a dascălului alexandrin poate surprinde pe un intelectual din zilele noastre; pentru el, însă, și pentru mentalitatea timpului său, astfel de idei erau monedă curentă. (n.s., p. 121) footnote>. Credința psihologică, fiind o supoziție slabă, imită credința, așa cum lingușitorul imită prietenul, iar lupul câinele. Pentru că vedem că un dulgher ajunge meșter bun numai dacă învață, iar căpitanul unei corăbii ajunge meșter numai după ce a învățat arta conducerii corăbiei, rezultă că nu-i de ajuns să vrei
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
afirmație a dascălului alexandrin poate surprinde pe un intelectual din zilele noastre; pentru el, însă, și pentru mentalitatea timpului său, astfel de idei erau monedă curentă. (n.s., p. 121) footnote>. Credința psihologică, fiind o supoziție slabă, imită credința, așa cum lingușitorul imită prietenul, iar lupul câinele. Pentru că vedem că un dulgher ajunge meșter bun numai dacă învață, iar căpitanul unei corăbii ajunge meșter numai după ce a învățat arta conducerii corăbiei, rezultă că nu-i de ajuns să vrei să fii bun și
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
și cu râvna multor moduri de manifestare a iubirii lui Hristos de către oameni, potrivit cu unicitatea fiecărei persoane. Fiecare sfânt e un punct de iradiere a altei forme de iubire a lui Hristos și de putere care sporește râvna de a imita modul iubirii lui. Cinstirea sfinților nu ne desparte de Hristos, ci ne unește și mai mult cu El în iubire. (n.s. 65, p. 243) footnote> aduce vătămare și pierzanie sufletului. Era scârbit și de erezia arienilor și poruncea tuturor ca
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
că greșeala care ne urmărește la tot pasul în încercarea de a susține un demers teoretic de factură socio-politică este aceea de a identifica convenția cu natura, de a crede că instituirea (constituirea) spațiului social s-ar face urmând sau imitând anumite condiții naturale. În viziunea sa, tocmai această greșeală marchează întreprinderile care circumscriu contextul istoricismului utopic. Desigur că și în cadrul social acționează anumite legi naturale 268. Însă acestea nu sunt legi ale fizicii în sensul în care această știință studiază
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
prin simplitate, soliditate și forme armonioase stilul Biedermeier; Percier și Fontaine - „Arcul de triumf Carrousel”Paris; Giuseppe Valadier - „Piazza del Popolo”Roma; Schinkel „Muzeul de Antichități”Berlin. o Art Nouveau a apărut în jurul anului 1900; propunea îmbinarea frumosului cu utilul; imita formele naturale; predomină liniile curbe, elegante; folosea fierul forjat; a avut ca reprezentanți: John Paxton -„Crystal Palace” - Londra; Gustave Eiffel - „Turnul Eiffel” - Franța. Antonio Gaudi - „Sagrada Familia”, „Casa Balto”,”Parcul Güell”; Arhitectura românească din sec. XX combină mai multe stiluri
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
primește laude sau, într un singur rând, reproșuri și mustrări și tot ce s-a arătat mai sus. La un moment dat, povestind cu însuflețire cum i-a împrăștiat prin insulă pe naufragiați, face ceva care adaugă la farmecul lui: imită o atitudine a lui Ferdinand, felul în care tânărul prinț stătea pe țărm cu mâinile încrucișate de tristețe și obidă. Și nu este deloc exclus, ținând seamă de firea lui, că i-a mai oferit lui Prospero, care îl vede
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
primește laude sau, într un singur rând, reproșuri și mustrări și tot ce s-a arătat mai sus. La un moment dat, povestind cu însuflețire cum i-a împrăștiat prin insulă pe naufragiați, face ceva care adaugă la farmecul lui: imită o atitudine a lui Ferdinand, felul în care tânărul prinț stătea pe țărm cu mâinile încrucișate de tristețe și obidă. Și nu este deloc exclus, ținând seamă de firea lui, că i-a mai oferit lui Prospero, care îl vede
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
a cifrei 0. Tenisul s-a răspîndit rapid în rîndul aristocrației britanice și al plutocrației americane. La Wimbledon, primul campionat a avut loc în 1877 chiar mai înainte de apariția primelor cluburi naționale de tenis. Exemplul Angliei și Americii a fost imitat de Australia și de Franța. Așa s-a ajuns la apariția celor patru sanctuare ale tenisului mondial, Wimbledon, Melbourne (1905), Forest Hills (apoi Flushing Meadows) și Roland Garros (1920). Primul campionat internațional de tenis al Franței și al Australiei (Australian
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
fight in the fields and in the streets, we shall fight in the hills; we shall never surrender. În aceeași seară însă discursul înregistrat și radiodifuzat de BBC a fost citit de un actor obscur (Norman Shelley) care i-a imitat perfect vocea inconfundabilă prin volutele ei (dar fără speech-urile lui G. Călinescu). Unele dintre spiciurile sale aveau rezonanță shakespeariană (v. discursul lui Henric V pe cîmpul de luptă de la Agincourt: We few, we happy few, we band of brothers
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
adoptată de șase democrații recente. Varianta Americii Latine: guvernare prezidențială cu sistem electoral RP. Prin predilecția puternică pentru sistemul de guvernare prezidențială, țările Americii Latine au urmat aceeași modalitate constituțională ca și Statele Unite. Dar în privința alegerii unui sistem electoral, au imitat în ultimii ani ai secolului al XX-lea variantele europene. În consecință în cele cincisprezece țări latino-americane în care instituțiile democratice aveau un fundament destul de solid la începutul anilor '90, modelul constituțional de bază era o combinație între guvernare prezidențială
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
formală, fiind stabilit în context, în funcție de terminație (această Craiovă, acest/acești București), putînd înregistra variante de realizare a genului la același nume propriu: acest Toaca, această Toaca (munte). Variația poate merge mai departe, conducînd la un fel de moțiune care imită în parte modelul numelor de persoană: Bîrlogul-Bîrloaga, Bucovicioru- Bucovicioara, București-Bucureștioara, Grohotu- Grohota, Nedeiu-Nedeia. Unele dintre afixe pot fi considerate, prin frecvență, specifice numelor de locuri: -ești (Pitești), -eni (Medeleni), -iș (Păltiniș), -et (Făget), -easa (Băneasa), oaia (Mogoșoaia) etc. O problemă
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
au apărut tot creații expresive de la cuvântul ce redă strigătul cocoșului și care în latină era coco (atestat, de asemenea, la Petroniu). De la interjecții de acest fel se explică formele romanice fr. coq „cocoș“, it. cocca „găină“. Interjecțiile romanice care imită strigătul cocoșului sunt: fr. cocoricó (cu varianta kukeriki, în franceza din Luxemburg), sp. quiquiriqui, la care adaug și rom. cucurigu. În română, cocoș a fost considerat ca provenind din v. sl. kokošǐ, care înseamnă „găină“, etimon care ar corespunde ca
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]