5,272 matches
-
comparatism ideologic sui generis, deci, care include și chiar presupune regruparea ideilor în jurul unor constante europene, inclusiv asociațiile neprevăzute dar bine documentate și chiar hazardul, neprevăzutul și misterul unor raportări substanțiale (pp. 7-8). Unghiul de percepție se schimbă mereu, adesea imprevizibil. Textele vechi sunt citite printr-o grilă și hermeneutică nouă. Ceea ce părea definitiv stabilit și anchilozat, primește o nouă definiție și contextualizare. Te întrebi, citind atent pe Sorin Antohi: ce este mai interesant în cazul cărții sale: rezultatele sau metodele
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
culturii române medii viitoare se joacă, deci, în primul rând, la acest nivel, deloc de prim plan publicistic, al păturii profesioniste mijlocii. Profesionalism sistematic, tehnicitate riguroasă, specializare precisă, nostalgii încă departe de realizare. Marile genii apar și se descurcă oricum. Imprevizibile, spontane, cu o forță naturală de supraviețuire și penetrație, noi nu avem a le purta de grijă (cel puțin sub acest aspect). Dar o cultură, ca fenomen colectiv, de un nivel mediu cât mai ridicat, are nevoie de un nou
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de autonomie, rămâne, în mod fundamental, deschisă, aleatorie. Și această nouă realitate contrazice, din plin, miturile criticii noastre literare. Una din marile sale iluzii eroare de care ne lovim mereu este că ea fixează valoarea. Dimpotrivă, recepția poate fi și imprevizibilă, capricioasă, uneori chiar scandaloasă pentru ierarhiile și clișeele noastre interne. Autori, opere, creații, cu mare priză națională, pot fi cu desăvârșire ignorate în străinătate. în mod perfect legitim și invers: autori practic nerecunoscuți sau devalorizați în țară pot fi, dintr-
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
exclusiv prin ceea ce francezii exprimă prin formula passer outre. Cu alte cuvinte, să încetăm să mai fim obsedați, la infinit, de psihoza major/minor, dar nici să așteptăm, mesianic, o soluție miraculoasă, de la nu știu ce forme istorice în devenire, nebuloase și imprevizibile, care ne-ar salva de la catastrofă. Aceasta pare să fi fost totuși soluția Constantin Noica, dintr-un text din 1943: ...Tensiunea interioară a culturii române devine: să te pierzi în creația personală care e umbra culturilor majore? S-o spunem
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
susținere audio vizuală. Echipa multidisciplinară trebuie să aibă în vedere în mod concret o multitudine de aspecte. Educația familială, în cazul copiilor sub 6 ani, este de o importanță capitală, alimentația și activitatea fizică a acestora fiind de cele mai multe ori imprevizibile. Peste vârsta de 6 ani, educația familială este dublată de cea adaptată copiilor înșiși, cunoscând un transfer important de noțiuni și de deprinderi practice către aceștia, pe măsura creșterii capacităților cognitive și maturizării ( 20, 28-30). Peste vârsta de 4 ani
Tratat de diabet Paulescu by Rodica Perciun, Mirela Culman, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92226_a_92721]
-
printre popoarele oprimate din sud-estul Europei, care aspirau la crearea unor state naționale după modelul francez. Mișcările insurecționare, declanșate în acest scop, puteau reprezenta sfârșitul Imperiului otoman, ceea ce ar fi antrenat, în optica cercurilor conducătoare de la Londra, un experiment geopolitic imprevizibil, din care singura Putere care ar fi putut avea un câștig strategic determinant ar fi fost Rusia. Aceasta aspira de multă vreme să instrumentalizeze revoluțiile și insurecțiile din Imperiul otoman în scopul extinderii atât a granițelor sale de stat, cât
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
mult în contextul expediției din Egipt, care a dus la o apropiere a Turciei de Anglia și chiar la încheierea unui Tratat de alianță cu Rusia, cel mai mare inamic al Porții, la 3 ianuarie 1799. Această evoluție rapidă și imprevizibilă a evenimentelor din Europa de Sud-Est, alianța „contre nature” turco-rusă, dar și legăturile emisarilor francezi cu Pazvantoglu, pașa din Vidin și cu Ali, pașa de Ianina, care atacau garnizoanele otomane de la Dunăre, au determinat Anglia să se implice mai activ
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
lăsa vechii rivale Cartagina”. Momentul 1829 va duce la o intensificare a curentului antirusesc din presa engleză, care, în marea ei majoritate, percepea Rusia ca principalul rival al Angliei pe tărâmul chestiunii orientale, un stat având o diplomație perfida și imprevizibilă, în care Londra nu se putea încrede. în 1830, revoluțiile franceză, belgiană și poloneză au produs schimbări pe scena relațiilor internaționale. Ca urmare a acestora, pe ruinele Sfintei Alianțe s-a forjat în vestul Europei o antantă constituțională, care se
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
cu o armată de 125 000 de soldați pentru a opri creșterea influenței rusești în Balcani sau în Persia. Londra nu a răspuns acestei oferte pentru că i se părea prea riscantă, viceregele fiind cunoscut ca un condotier, un om politic imprevizibil și autoritar. Mehmed Ali a luat acțiunea pe cont propriu și a ocupat Palestina și Siria pe parcursul anului 1832, zdrobind la 27 decembrie, la Konieh, trupele otomane, comandate de marele vizir, care a fost luat prizonier. Deși evenimentele luaseră o
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
garanție internațională, fie și indirectă, cuprinsă în garanțiile generale privind integritatea Imperiului otoman. Viena și Londra, în special, monitorizau atent situația din București și Iași, iar Rusia știa prea bine că nu-și putea permite o aventură politică cu urmări imprevizibile. După cum afirma cancelarul Nesselrode, „Moldova și Valahia sunt înapoiate. Cucerirea lor ne-ar fi fost cu atât mai puțin de folos, că noi acum, fără a întreține trupe acolo, putem dispune de acele provincii după bunul nostru plac, atât în
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
pledând pentru necesitatea unirii lor. Șase zile mai târziu este rândul lui Dudley Stuart să se pronunțe în favoarea drepturilor și aspirațiilor românilor. însuși ministrul de externe, Clarendon, considera că ocuparea Principatelor de către Rusia constituia „un precedent periculos”, ale cărui consecințe imprevizibile riscau „punerea în cauză a liniștii întregii Europe”. Toate aceste intervenții au contribuit la definirea chestiunii românești ca o problemă de sine stătătoare, care necesita o solutie proprie. în acest timp, în Principate, la mijlocul lunii octombrie, cei doi domni s-
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
garanție internațională, fie și indirectă, cuprinsă în garanțiile generale privind integritatea Imperiului otoman. Viena și Londra, în special, monitorizau atent situația din București și Iași, iar Rusia știa prea bine că nu-și putea permite o aventură politică cu urmări imprevizibile. O anexare a celor două Principate ar fi modificat decisiv echilibrul european, ar fi transformat principiul legitimității, atât de drag St. Petersburgului și Vienei, într-un concept golit de sens și ar fi generat un conflict general european. în aceste
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
sau tarele asociate ale pacientului pot impune acțiuni prompte de combatere a hipoxemiei intraoperatorii. Hipoxemia este uneori previzibilă, cum ar fi în statusul pulmonar precar preexistent, durata lungă a intervenției chirurgicale, imposibilitatea poziționării corecte a sondei de intubație, alteori este imprevizibilă și atunci rapiditatea intervenției anestezistului pentru corectarea hipoxiei și înlăturarea rapidă a cauzei generatoare este esențială. Deși marea majoritate a autorilor pun accentul pe manevrele ventilatorii de combatere ale hipoxiei, înainte de a face apel la acestea trebuie verificat dacă nu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
internă. Phlegmatia coerulea dolens sau flebita albastră este cea mai severă formă de TVP, dezvoltându-se aproape exclusiv numai la membrele inferioare. În 2/3-3/4 din cazuri ea survine după phlegmatia alba dolens, transformarea fiind de cauză necunoscută și imprevizibilă. Debutul este aparent brusc, cu durere intensă în membrul afectat, edem voluminos care cuprinde întregul membru, cianoză rapidă, răcirea extremității cu purpură sau bule hemoragice. Se asociază constant cu o obstrucție parțială a circulației arteriale și limfatice prin spasm reflex
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
în măsura în care intuiția comprehensivă e văzută drept presupoziția - posibilitatea intuitivă - cu ajutorul căreia calea interpretării este ea însăși deschisă mai în adâncime. Locul intuit de înțelegerea albă e primul "loc", umplut intuitiv, al discernerii reflexive, aurora interpretării. Conform opțiunii fenomenologice, imediatitatea și imprevizibilul imaginii nu țin de un orizont de prezență și nici măcar de un orizont al absenței, căci ceea ce se dă ca imagine primă a signifiabilului nu are orizont, nu se proiectează decât pe ecranul incolor al vacuității. O formă goală, am
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
că acest dat originar nu este rodul unor presupoziții care fac posibilă asimilarea sensului, sens proiectat pe orizontul de așteptare al subiectului receptor. Datul acesta este nedeterminatul pur, transcendent oricărui subiect sau orizont de prezență. Darul său neașteptat este revelarea imprevizibilului, a ceea ce nu apare și totuși se dă, trece absent prin lumina înțelegerii. E vorba însă de o auto- donație a absolutului ca inaparent intuit în transcendența sa, ca urmă ștearsă, luminând în echivocitatea înțelesului. Nu este aceasta tocmai imaginea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
înțelegere. Trupul poetal este ca atare un revelator al semnificabilului, developând în negativ - în și prin obscuritatea celor ce sunt voalate de corpul poetic, a celor ce nu sunt (vizibile) - imaginea diafană a acestui mediu transparent, donația speculară a unui imprevizibil și insesizabil pe cale directă 2. În poezia lui Ion Vinea, înainte de a intui revelator acel "trup de aur vechi" ce stă "vedenie în raze"3, înțelegerea trebuie să străbată mai întâi o deschidere tulbure, "umbrele și luminile-n vasta și
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
al lumii. Nu e percepția care creează în vizibil câmpul obiectelor pe care le ridică la nivelul ochilor, ci o privire trans-perceptivă, coborâtoare ea însăși - în răspărul vremii răsturnate, al netimpului opririi - până în miezul umbrei, în clipa albă a începutului imprevizibil. Pândit mereu de-al umbrei nețărmurit ocol" (Elegii IX. Invocare)2, ceea ce se vede nu apare decât în ascunsul cel mai adânc, "în umbriri albastre de nopți clare" (Părere)3, acolo unde umbra însăși se afirmă și se neagă totodată
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
spre care toate plutesc, se topesc în inaparentul vizibil nu în orizontul eclipsat al lumii, ci în imaginea care o deschide vederii. Ceea ce se vede - și surprinde vederea - nu e dispariția ca atare; plutirea spre posibilul fără sfârșit este donația imprevizibilă a unei imagini transparente. Dacă dispariția este transparența, în ea însăși apare ceva, posibilitatea ca ceva să se arate și să semnifice în urma celor dispărute, ca urmă trans-aparentă. Tot ce dispare pune în vedere o nouă priveliște posibilă nu atât
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
care începutul se poate spune: Dar în inima ta a intrat/ Un călător al drumurilor înalte". Călătorul drumurilor înalte - poezia Naturii ce naște poemul 7 - vine de departe, dar nu din trecut sau din nevăzutul nelocuit, ci de altundeva, din imprevizibilul miraculos al neînceputului, al posibilului pe care nu îl vedem, dar care se arată în chiar nașterea și desfășurarea poemului: marea imagine sau pro-misiunea creației. Nichita Stănescu. Patru ipostaze ale luminii care taie vederea Cum se reflectă imaginea interioară (poetală
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
limitelor, intervalul unui ochi ce soarbe vederea.10 Căci acolo unde s-a rupt vălul se destramă vederea; ea nu mai vede, ci se lasă văzută, cade în carnea nevăzută a imaginii, sub clopotul alb sau sub umbrela luminoasă a imprevizibilului 11. Ceea ce se pune acum în vedere nu e lumea mereu identică cu sine și nici diferențialele mundane; lumea in-diferentă se transpune într-o altă vedere, în lumina unității care stinge tensiunea diferenței dintre văzut și nevăzut, dintre același și
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ca semne ale invizibilului în vizibil, după chipul lor originar. Ce se vede e nevăzutul, dar nu în forma vizibilității mundane, ca manifestare a unei experiențe sensibile, a unui dat imediat perceptibil, ci ca devoalare a inaparentului, ca developare a imprevizibilului pe ecranul luminos al sufletului. Aici începe drumul, zborul, trezirea ("trezește zborul ce l-ai pus în ou/ gânditul ou/ al sufletului"), dar și taina pe care lumina o potențează ("sfârșește-te noapte,/ începi, taină")31. În acest interval al
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
fulgurante, pâlpâitoare în golul din care se desprind 82. Ipostaze imaginale date intuiției eidetice, ele sunt manifestările poetale ale inaparentului, frânturi din chipul ascuns, în-semne survolând peisajul văzut în suspensia oricăror determinații sensibile. Căci ceea ce se vede acum este un imprevizibil, nemaivăzutul care iese din ascundere fără să se ofere în întregime, chipul unui peisaj pe care nu îl avem în vedere, neexperiat ca atare, in-sensibil și ne-suferit în existența obiectivă 83. Invizibilul se face vizibil prin filtrul vizibilului; inaparentul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
totul pare imposibilitate a oricărui înțeles al ființării, posibilul apare în rama inaparentului: "Fluturare de aur/ pe ochi mi se așează". Nimic predictibil și previzibil în această bruscă survenire a luminii; ochii nu văd decât perspectiva deschisă de nimicul invizibil, imprevizibil. Fluturarea de aur nu arată faptul de a fi în care poemul se (în)scrie, ci faptul de a apărea din nimic. Fondul cernit al lumii reduse la cenușa nimicului nu e luminat; el e miezul orb prin care lumina
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în ființa sa însuflețită, atât prin desăvârșirea formei cât și prin aura de sensuri ce iradiază în lume. Interioritatea ei este noua lume care se revarsă în exterior, apare din întunericul unui ascuns pe care îl face vizibil ca apariție imprevizibilă. În densitatea însăși a ființei sale există un raport de la sine la sine: el este identic cu aparența sa, dar aparența sa este aparența unei lumi"34. Aparență care se afirmă, se subiectivează ca lume posibilă care ne afectează și
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]