4,059 matches
-
infernului acest lucru era mult mai dificil. Nu există o plasare biblică a acestuia, iar interpretările privind poziționarea sa sunt cumulate și cu descrierea purgatoriului ca zonă intermediară de ispășire a pedepsei. De aceea, pentru identificarea și poziționarea spațială a Infernului s-a realizat o sinteză dintre tradiția creștină, cea greco-romană și cea populară. Cu toate dificultățile de ordin teologic au existat momente în care s-a realizat și o spațializare a acestuia. Astfel, în secolul al VIII-lea Sfântul Willibald
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
realizat o sinteză dintre tradiția creștină, cea greco-romană și cea populară. Cu toate dificultățile de ordin teologic au existat momente în care s-a realizat și o spațializare a acestuia. Astfel, în secolul al VIII-lea Sfântul Willibald a identificat infernul într-o zonă din regiunea Calabria 15, iar în perioada secolelor XII-XIII localizarea a fost vulcanul Etna16. Nașterea ca imagine a purgatoriului amplifică posibilitatea de extindere și dezvoltare a imaginarului, introducând noi tărâmuri în universul fantastic al începutului de Renaștere
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
care se suprapune și cu începuturile conflictului pentru teoria privind universul. Calculele matematice au determinat o atitudine diferită de cea oficială și implicit o nouă viziune asupra universului. Imaginea geocentrică a determinat și dezvoltarea cosmologică a întregului imaginar medieval. Lumea infernurilor 125, datorită faptului că era cea mai grosieră și mai decăzută dintre lumi era considerată ca lume subpământeană sau ocupa o parte din suprafața pământului. De asemenea raiul era privit a fi la nivelul cerurilor. Ideea unui Pământ ce nu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
se găsește descrisă o comunitate (ceea ce exclude robinsonadă), organizată după anumite principii politice, economice, morale, restituind complexitatea existenței sociale (ceea ce exclude vârsta de aur și Arcadia), fie ea prezentată ca ideal de realizat (utopie constructivă) sau ca previziune a unui infern (antiutopia modernă), fie ea situată într-un spațiu real, imaginar sau în timp, fie ea, în fine descrisă la capătul unei călătorii imaginare sau nu."115 Definiția dată, lângă defectul de a fi o definiție negativă, are calitatea de a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
1741. Marrou, Henri-Irénée, Patristică și umanism, Editura Meridiane, București, 1976. Maurois, Andre, Istoria Angliei, Editura Orizonturi, București, 1996 McLuhan, Marshal, Galaxia Gutenberg, Editura Politică, București. Merlo, Grando Giovanni, Eretici ed eresie medievali, Edizione il Mulino, Bologna 1989. Minois, Georges, Istoria infernurilor, Editura Humanitas, București, 1998. Morus,Thomas, Utopia, Editura Incitatus, București, 2000. Negulescu, P.P., "Bacon", în Scrieri inedite, vol. III, Editura Academiei, București, 1969, Newton, Isaac, Principiile matematice ale filosofiei naturale, Editura Academiei, București, 1956. Nistor, Octavian, Între Antichitate și Renaștere
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Editura Meridiane, București, 1991, pp. 96-117). 12 Jacques Le Goff, Imaginarul medieval, Editura Meridiane, București, 1991, p. 158. 13 Ibidem, p.156. 14 Jean Delumeau, Grădina desfătărilor. Oistorie a paradisului, Editura Humanitas, București, 1997, pp. 37-65. 15 Georges Minois, Istoria infernurilor, Editura Humanitas, București, 1998, p. 179. 16 Ibidem, p. 180. 17 Fernard Braudel, Timpul lumii, Editura Meridiane, București, 1989, pp. 171-172. 18 Ibidem, p. 175. 19 G. M. Trevelyan, Istoria ilustrată a Angliei, Editura Științifică, București, 1975, pp. 253-670. 20
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
German cum ar fi De immenso et innumerabilibus (Giorado Bruno, Oeuvres completes, Les Belles Lettres, Paris, 1994). 124 M. Delambre, Histoire de l'Astronomie du Moyen Age, Paris: Mme Ve Courcier, Imprimeur-Libraire pour les sciences, 1819. 125 Georges Minois, Istoria infernurilor, Editura Humanitas, București, 1998, pp.192-212. 126 Nicolaus Cusanus, De docta ignoratia, apud, Octavian Nistor, Între Antichitate și Renaștere. Gândirea Evului Mediu, vol. II, Editura Minerva, București, 1984, p. 311. 127 Nicolaus Cusanus, De docta ignoratia, apud, Alexandre Koyré, De la
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în conferința cu același nume, susținută în 1947, afirmă într-o parafrază, "că există poate poeți mai mari și mai puri decît Rimbaud, dar că nu există în schimb nici unul atît de insolit". Îl consideră pe poetul Unui anotimp în Infern, un scientist, un matematician al delirului și vede în Iluminațiile sale o introducere la cunoașterea extatică a lumii sensibile, un fel de trecere la limita investigării exacte. Doar Povestirile grotești și fantastice ale lui Edgar Poe se înscriu și apelează
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cauze, cele cinci sunete fundamentale ale limbajului, vocalele, dau - la Rimbaud - măsura imaginilor acestor zămisliri uriașe". Viziunea care anulează în totalitate inepta teorie a audiției colorate. Sonetul e și o ilustrare directă a metodei aplicate de autorul "Unui anotimp în infern: asemeni astrologilor, care realizează cantitativ cutare eclipsă ori cutare catastrofă cosmică revolută, el ne face să asistăm la spasmul inițial al universului nostru. Cu o singură diferență doar, că investigarea lui Rimbaud se continuă în calitativ". Nu altceva vom afla
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
chiar Joc secund, cartea lui canonică. Iar decriptarea e la îndemîna oricui: EL GAHEL, dragoste înălțată, impersonal, la rang de erotism cosmic, divin, imn ridicat lui EL, Mîntuitorul, dar și GAHEL-ei, Helga, ecou potrivit și cu numele scandinav al Zeiței Infernului și a Morții: (H)Elga Hel". Cine ar urmări cu atenție paginile de atitudine, confesiune și gînduri pe marginea diverselor preocupări ce l-au îndemnat, ar primi cheia, oferită însuși de poet, pentru a deschide poarta liricii sale spre a
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
iar din Ieremia, cuvîntul Domnului: "voi face cuvintele Mele un foc în gura ta, și poporul acesta lemne, și focul le va mistui" (Ier. 5, 14)". Pe ele se întemeiază paginile despre Vămile văzduhului, dar și Divina Comedie, în special Infernul cu cele 34 de cînturi. Dante Aligheri s-a născut în Zodia Gemenilor, mai 1265 la Florența și va urca vămile văzduhului în noaptea de 13 spre 14 septembrie 1321, în exil, la Ravenna. Cosmologia dantescă combină viziunea greacă, urmînd
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de cînturi. Dante Aligheri s-a născut în Zodia Gemenilor, mai 1265 la Florența și va urca vămile văzduhului în noaptea de 13 spre 14 septembrie 1321, în exil, la Ravenna. Cosmologia dantescă combină viziunea greacă, urmînd îndeaproape rigorile creștine. Infernul se deschide cu pădurea întunecată în care, la jumătatea vieții, Dante rătăcește calea și întîlnește fiarele: pantera, leul, lupoaica ce-i zădărniceau urcarea pe colina virtuții. Cele trei fiare simbolizînd: necumpătarea, trufia și lăcomia. Virgiliu, poetul latin îl va salva
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
care, la jumătatea vieții, Dante rătăcește calea și întîlnește fiarele: pantera, leul, lupoaica ce-i zădărniceau urcarea pe colina virtuții. Cele trei fiare simbolizînd: necumpătarea, trufia și lăcomia. Virgiliu, poetul latin îl va salva și-i va fi călăuză prin infern și o parte din purgatoriu. După Poarta Infernului și Vestibulul Infernului urmează cele nouă cercuri infernale, debutînd cu Limbul și Desfrînații și culminînd cu tartorul suprem, Lucifer. Bolgiile se succed pe un con cu vîrful în jos, spre centrul pămîntului
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
întîlnește fiarele: pantera, leul, lupoaica ce-i zădărniceau urcarea pe colina virtuții. Cele trei fiare simbolizînd: necumpătarea, trufia și lăcomia. Virgiliu, poetul latin îl va salva și-i va fi călăuză prin infern și o parte din purgatoriu. După Poarta Infernului și Vestibulul Infernului urmează cele nouă cercuri infernale, debutînd cu Limbul și Desfrînații și culminînd cu tartorul suprem, Lucifer. Bolgiile se succed pe un con cu vîrful în jos, spre centrul pămîntului - în vîrf se află, hidos, Lucifer, hrănindu-și
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
leul, lupoaica ce-i zădărniceau urcarea pe colina virtuții. Cele trei fiare simbolizînd: necumpătarea, trufia și lăcomia. Virgiliu, poetul latin îl va salva și-i va fi călăuză prin infern și o parte din purgatoriu. După Poarta Infernului și Vestibulul Infernului urmează cele nouă cercuri infernale, debutînd cu Limbul și Desfrînații și culminînd cu tartorul suprem, Lucifer. Bolgiile se succed pe un con cu vîrful în jos, spre centrul pămîntului - în vîrf se află, hidos, Lucifer, hrănindu-și cele trei guri
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
unor ficțiuni frumoase, ci exprimă nemijlocit, un înalt adevăr spiritual. În cazul de față, sensul anagogic deține rolul de a adînci și de a amplifica cele spuse direct în litera textului". Edgar Papu propune și o aplicație pe textul dantesc Infernul, Cîntul I: " La miezul căii noastre date,/ m-aflai într-o pădure-ntunecoasă/ pierdut de drumurile-adevărate./ Vai! cît e zicerea de-anevoioasă/ despre pustiul codru și-aspru foarte/ ce-n gînd 'noiește spaima fioroasă!/ De-amar ce e, ceva mai
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
O, cum omul a devenit concret..." zice altundeva Bacovia, aruncîndu-i anatema: ("Stă fără noimă catedrala / Azi într-un secol rafinat..."). O lume împietrită în raport cu imanența, oricît de rafinată ar fi ea, este condamnată. In cel de-al patrulea cîntec din Infernul, Dante enunță paradoxul și în această lumină dubla ironie a lui Bacovia apare teribilă" Merită citată și nota de subsol prin care este contextualizată situația burgheziei naționale și în raport cu Occidentul european, dar și din dorința exegetei de a lumina situația
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
măsură în poezia bacoviană. Într-o notă de subsol este descrisă în puține cuvinte clima Moldovei, una întoarsă către Levant, cu o răscruce de climate dificile, excesive - zăpadă de înălțimea unui stat de om, apoi prin contrast, "trei luni de infern" după care, în sfîrșit, ploi mocănești care nu se mai opresc, ca un fel de teroare. Climă trăită din plin de trăitorii pe aceste meleaguri - una vag schimbată în ultimii ani "grație" încălzirii globale. "Dar nimeni nu exprimă mai bine
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
o poate ușor reprezenta, o imagine de tipul celor din manuscrisele cu miniaturi și din procesiunile evului mediu, în poezie, ea este imaginea folosită de Dante și, mai ales, de Spenser. Imaginea nu este numai dară, ci și concentrată, schematică : infernul lui Dante, nu cel al lui Milton. 266 "Despre aceste metafore se spune mai des decât despre altele că sunt embleme sau simboluri." Personajele de procesiune din Lycidas - Camus cu mantia lui păroasă și pălăria de rogoz și sfântul Petru
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
avem libertatea să comparăm, avem libertatea să ne rostim bucuriile cu glas tare și la lumina zilei care trimite raze și îmbogățește un spirit revoluționar. Unii profesori spun că a dispărut misterul blagian din palate. Ei consideră universul lor un infern. Nu cumva sunt trăiri neorânduite? Nu cumva ei cred ca totul e fix și că nu există trepte de urcat? Nu cumva asteaptă repetabilul? Nu cumva asteaptă ca cineva să le dicteze propria conștiintă? Existența liberă îți oferă ocazii să
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
care fuseseră învestite mari instituții ale modernității. Națiunea, statul, binele public au fost recunoscute rînd pe rînd ca avînd un statut secund, derivat, slujitor față de ființa umană, în unicitatea ei concretă. Inversînd complet acest raport, totalitarismele secolului XX au produs infern. în societățile liberale de astăzi, nici politicul, nici religia nu mai constituie un orizont care domină existențele individuale, care și le subsumează. A te dedica binelui public, țării tale își păstrează desigur noblețea, dar obiectul acestei dedicări nu mai e
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Pavel înainte, atunci cînd vor trata, iarăși și iarăși, alegerea : cea spirituală, dar mai ales cea morală, între bine și rău, virtute și păcat, ceresc și pămîntesc, suflet și carne, om interior și om exterior, viață și moarte, paradis și infern. Ceea ce fac nu știu căci nu fac binele pe care îl voiesc, ci răul pe care nu-l voiesc (Romani, 7, 15 și 19). Deși cunoașterea, rațiunea, discernămîntul au, evident, primul rol în identificarea justă a dualității sau a multiplicității
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
modelată, orientată de autoritatea dogmei. Putea fi chiar apăsată de teoria pedepsei și a răsplății 1, concepție subalternă, de altfel, în ochii Sfîntului Ioan și ai Sfîntului Pavel sau ai unor mistici precum musulmana Rabi'a, care voia să stingă infernul și să incendieze paradisul pentru ca Dumnezeu să fie adorat în deplină libertate. în modernitate, teoria infernului și a paradisului și-a diminuat ori și-a pierdut puterea de a ne ordona viețile. și-a epuizat capacitatea de a descrie geografia
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
concepție subalternă, de altfel, în ochii Sfîntului Ioan și ai Sfîntului Pavel sau ai unor mistici precum musulmana Rabi'a, care voia să stingă infernul și să incendieze paradisul pentru ca Dumnezeu să fie adorat în deplină libertate. în modernitate, teoria infernului și a paradisului și-a diminuat ori și-a pierdut puterea de a ne ordona viețile. și-a epuizat capacitatea de a descrie geografia lumii de dincolo. Pe Berdiaev, filozof al libertății, ea îl revolta, dat fiind că transformă viața
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
înaintare spre o țintă cunoscută, fie ea transcendentă ori nu. De altfel, chiar mentalitatea modernă s-a format, în parte, prin reacție contra unei teologii oficiale de tip judiciar, care risca să facă din istorie procesul de selecție pentru un Infern și un Purgatoriu supraaoglomerate, pentru un Paradis aproape pustiu. Născută prin reactivitate, modernitatea timpurie a înlocuit această teologie mai degrabă sumbră cu o ideologie optimistă a istoriei, proclamînd marșul omului și al națiunilor către un viitor luminos și demn sau
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]