8,706 matches
-
uman și posibilitatea penetrării „zidului thanatic” măcar în plan spiritual? Teoria curriculumului s-a apropiat de nivelul științific care îi permite să facă promisiuni cu acoperire în acest sens. Ea dezvăluie deja câteva drumuri vagi spre Câmpiile Elizee pentru fiecare ins uman, pentru comunitățile umane și chiar pentru întreaga umanitate. Odată cu maturizarea, știința curriculumului aspiră să descrie riguros numeroase căi alternative. Oamenii își vor putea lua în stăpânire destinele, în sensul că vor putea alege căile și construi științific „cursul vieții
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
societatea capitalistă care se industrializa; au restrâns-o așadar la curricula formale, destinate exclusiv școlilor, concepute și ele ca un fel de „fabrici producătoare de lucrători calificați” care să-și urmeze „cursul vieții” muncind în alte fabrici. Asemenea predestinări utile insului și societății, curricula eficientiste și progresiviste, au fost înlocuite odată cu explozia științifică din a doua jumătate a secolului XX și cu evoluția spectaculoasă a societății industrializate. Curricula moderne le-au înlocuit pe cele tradiționale. Le depășeau prin rigoare și prin
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ale curriculumului. Aceste idei au conferit superioritate și complexitate modelului propus de Hilda Taba în raport cu modelele clasice și moderne ale curriculumului; s-ar putea spune că este aproape un model postmodern; totuși, ignorând aventura unică, subiectivă și solitară a fiecărui ins care se formează prin educație, îl condamnă aceleiași unidimensionalizări fatale rezervate de curricula moderne lui middle man. 10.8. Modelul naturalist al lui Walker (1972)tc "10.8. Modelul naturalist al lui Walker (1972)" Unii cercetători moderni ai curriculumului au
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
școli bântuie flagelul nondirectivist și, în consecință, a apărut bestialitatea școlară (criminalitatea, chiar!). „Creierul mic și gol” aparține acelei categorii defectologice numite „imbecilitate”. Este înnăscută și fatală - se pare însă că poate fi și creată prin sustragerea individului de la educație. Insul necioplit și apaideusic, Grobianus, adică il porco tedesco descris de Dedekind, „bădăranul” lui Goldoni fac parte și ei din categoria imbecilității. 15.1.4. Curriculumul și cultura de masă... postmodernătc "15.1.4. Curriculumul și cultura de masă... postmodernă" Vor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lifeworld) ca fenomen central pentru „orice face el sau ea”; activitățile de cercetare sau de instruire nu fac excepție; In-der-Welt-Sein, lifeworld, „lumea trăită de el sau de ea”, este, în consecință, focalizată pe situația biografică (biographic situation) a fiecărui individ. Insul obișnuit nu este conștient (unaware) de „lumea trăită” (In-der-Welt-Sein), de „faptul-de-a-fi-în-lume” el însuși - el se află cufundat în ea112. În situațiile obișnuite, insul („el sau ea”) adoptă atitudinea naturală (natural attitude); aceasta constă în acomodarea concretă la realitatea zilnică și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de el sau de ea”, este, în consecință, focalizată pe situația biografică (biographic situation) a fiecărui individ. Insul obișnuit nu este conștient (unaware) de „lumea trăită” (In-der-Welt-Sein), de „faptul-de-a-fi-în-lume” el însuși - el se află cufundat în ea112. În situațiile obișnuite, insul („el sau ea”) adoptă atitudinea naturală (natural attitude); aceasta constă în acomodarea concretă la realitatea zilnică și în legitimarea actelor care alcătuiesc viața practică. Limitele și granițele acestei atitudini constituie locații ale „autoreflexibilității”, ale conștiinței, adică orizonturile „luării de conștiință
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cercetarea fenomenologică nu produce cunoaștere de dragul cunoașterii, ci mai degrabă produce cunoaștere pentru a dezvălui rostul/sensul de a fi uman. Venim pe lume întâmplător, printr-un „accident cromozomial norocos”, dar fără sens predefinit și fără rost predestinat. Pe acestea insul, „aruncat în lume”, și le află, și le construiește singur. Dacă ajunge să o facă - căci poate și să nu o facă. Cercetătorul fenomenolog se străduiește să înțeleagă rostul de a exista în lume ca bărbat, femeie sau copil. Această
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
valoarea celui cartezian, dar cu „reguli” mult mai subtile, care ar putea revoluționa pur și simplu științele educației 124. Cele patru categorii de activități procedurale sunt următoarele: • faza I - investigatorul fenomenolog alege un fenomen care îl interesează, în situația de ins aflat pe calea vieții, care îl împinge inexorabil în „lumea trăită”. Cercetarea fenomenologică autentică nu este nici narcisică, nici idealistă. Cercetarea fenomenologică serioasă pune în rezonanță și împinge investigatorul în profunzimea lumii; • faza a II-a - cercetătorul fenomenolog investighează fenomenul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
orice caz, megaparadigma premodernă se caracterizează prin „închidere” (closure), „încremenire” (stasis) și credința că există o armonie cosmică și un univers viu, un sens al echilibrului și proporțiilor - criterii ale frumuseții -, o spaimă față de procesele limitate și credința că fiecare ins are un înger păzitor. Se pare că Doll jr. vorbește de Evul Mediu și Renaștere. Oricum, era premodernă s-ar fi încheiat în secolele XVI-XVII, odată cu „noua matematică și mecanică cosmologică”, adică observațiile lui Tycho Brahe, legile lui Johann Kepler
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
se instruiesc pe bază de „sarcini critice”. Dar aceste modele rămân în limitele gândirii moderne. Teoreticienii postmoderni au avansat idei mult mai radicale. După ei, expertiza nu urmează o progresie liniară de stadii, ci ia forme foarte diferite de la un ins la altul. A instrui un elev din perspectiva trebuințelor sale de a deveni ceea ce el este înseamnă, de fapt, a-l poziționa în raport cu Universul; suportul acestei creșteri - trebuințele de formare - îl constituie „criterii de expertiză”; din această perspectivă, expertul este
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pe cobai. Erau testate astfel potențialul de nemulțumire, impactul posturilor de radio occidentale, reactivitatea la bancuri și critici ale regimului. Îi recunoșteam, îmi făcusem de mult un obicei secret din a le urmări fizionomiile, mimica, atitudinea insinuantă, arogantă, superioară, de inși obișnuiți să nu fie contraziși, le „citeam” semnalele, strategia - rândurile de aici sunt și rodul observațiilor empirice ale puberului și adolescentului de atunci. Erau pentru mine Pericolul de care trebuia să te ferești și, ca să te poți feri, trebuia să
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
unchiul meu, fratele mamei. A repetat-o de atâtea ori, încât s-a imprimat în mintea mea crudă și nu am putut-o uita niciodată. Abia când am ajuns la vârsta înțelegerii, unchiul meu mi-a descifrat această aserțiune: „Golan - ins cu gândire înceată, de cele mai multe ori fără, trândav, dar agresiv, total ignorant și incompetent, lipsit de sensibilitate și hăituit numai de instincte. Poate fi ușor dresat și antrenat în activități care-i satisfac nevoile primare, devine robotul perfect”. A.N.
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Un zugrav îl pictează pe ușa bisericii, sub înfățișare de drac, pe consăteanul cel mai apropiat lui. Ion Aldea înnebunind, prorocește dezastre și, dându-se drept exponentul unui „al paisprezecelea neam”, menit să „îngroape lumea”, opinează că „străinul”, tot un ins enigmatic, s-ar putea să fie „al cincisprezecelea”. Incoerentă, confuză, demențială, orația lui Ion Aldea învăluie într-un mister compact bizara mică lume închisă din Valea Cerbului, străjuită de Muntele Vornicului și Dealul Țepelor. Al cincisprezecelea nu e un roman
VLAD-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290600_a_291929]
-
anchete. Rezolvarea presupune recurgerea la un deloc binevenit efect de senzațional: ucigașul nu e racolat dintre cei care alcătuiesc fauna sordidă a locului (personaje reușite ar fi Îngeru’ sau omul cu caprele), ci este „subomul”, creatură cu aspect de maimuță, ins tarat psihic, refugiat pentru totdeauna în mină. Nu parabola, destul de anemică, interesează - moartea concomitentă a anchetatorului și a „subomului” -, ci configurarea atmosferei de sfârșit de lume din acest cadru închis. Război în bucătărie, scenariu premiat în 1997 la Festivalul de
POPESCU-21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288942_a_290271]
-
exemplară prin instrumentarul folosit. Autoarea îl citește pe Slavici ca un dispecer instalat la pupitrul de comandă al unui sistem automat de conexiuni. Cartografia lumii ficțiunilor lui Slavici scoate la iveală o veritabilă arhetipologie umană. În epicentrul operei se află insul și contractul său cu obștea: o relație a cărei tensiune determină mișcarea în timp a operei lui Slavici. Lumea socială - arată P. - nu imprimă în mod mecanic amprente pe retina creatorului și nici în plastilina limbii. Percepția, ca și reprezentarea
POPESCU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288935_a_290264]
-
explicarea, proiecția speculativă se împletesc. Slavici este examinat într-un orizont comparatist amplu - Preda, Dostoievski, Tolstoi -, care îl situează și îl luminează contrastiv. Biografia e recuperată ca reper în construcția operei, menținându-se o tensiune fructuoasă euristic între creator și insul „care n-a vrut să fie scriitor”. În mare parte prozatorul este și un pretext pentru a trece în revistă evoluția și turnantele istoriei literare românești, dinamica prozei, tipologia creatorilor de la noi și de aiurea și de a evalua stadiul
POPESCU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288935_a_290264]
-
Mai narativ, mai plin de substanță epică, Omul zăpezilor (2003) dezvăluie alte modalități de adaptare la climatul social de după 1989 a unora dintre cei bine situați politic și/sau economic în societatea socialistă. Cheagul romanului Pasajul (2002) e biografia unui ins de origine socială modestă care, prin propriile puteri, ajunge departe. Parcurgerea etapelor din viața protagonistului prilejuiește și reconstituirea altor vieți, și, implicit, traversarea întregului secol trecut, începând de pe la finele celui de-al treilea deceniu. Compus din tranșe de viață obișnuită
POPESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288928_a_290257]
-
său, la propriu de data aceasta, prin construirea vilei de la Balcic, Dobrogea fiind, în înțelegerea lui, o prelungire a Greciei. Liric, descoperirea „țărmului pierdut” echivalează cu o nouă regăsire. Florica îi restituise sufletul copilăresc; sub cerul Helladei, el dispare ca ins, se metamorfozează în ochiul absolut, vrăjit de splendoarea artei eterne. Vibrația este, comparativ cu aceea din Pe Argeș în sus, incontestabil scăzută, însă armonia versului, transparența imaginii și puritatea ei sporesc. Scrise mai cu seamă în endecasilab, uneori și în
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
nerecunoscând nici o altă valoare decât propria plăcere. Lăsându-se purtat numai de frenezia cuceririlor și a pasiunilor erotice, spiritual, cult, teribil, seducătorul provoacă drame și tragedii. Sfârșitul e paradoxal: eroul, om plin de calități, este „judecat” și ucis de un ins decăzut, inferior, purtător de cuvânt al opiniei publice. E la P. un amestec de inteligență și atitudine naivă, teribilistă, accentuată de recursul la senzațional, la personaje exemplare (mai cu seamă în cazul femeilor), înconjurate de stârpituri sau de caricaturi, iar
PORSENNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288976_a_290305]
-
toate darurile norocului”), într-o existență incompatibilă cu „fapta bună”. P. ațâță sârguincios un fel de foc purificator care vrea să opereze eradicări globale ori clarificări de etapă. Trădarea politică, manevrată de o omenească lăcomie, este divulgată în cazul Cantacuzinilor (inși cu o veritabilă vocație a „umbletelor”), a lui Brâncoveanu și a lui Ștefan Cantacuzino, mistuiți de propriile lor ambiții, a lui Dimitrie Cantemir, producător de gesturi irecuperabile. Aceștia - și mulți alții lângă ei: Toma Cantacuzino, pildă de nerecunoștință și cultivator
POPESCU-19. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
din Cheia visurilor (1935), iluminații tranșeelor din Ochii strigoiului (I-III, 1942) ș.a. Fatalitatea este însă justificarea „planetară” a crizei. Pentru a o face mai plauzibilă, prozatorul îi găsește și o justificare specific autohtonă. El vede iradiind și lucrând în insul carpato-pontic, sub forma unui conflict temperamental, milenarul dualism geografic Occident - Orient. Cu cel de-al treilea volum de nuvele și povestiri, Omul din vis (1925), P. surprinde din nou prin schimbarea registrului narativ; de la schițe și povestiri elegiac sămănătoriste și
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
și o veritabilă competență retorică în materie. Conceptele cu care operează vor fi însă întrucâtva difuze, conturate prin coroborarea unor surse și puncte de vedere nu totdeauna congruente. Câteva constante pot fi disociate totuși cu ușurință. P. închipuie, de pildă, insul social dedublat față de eul său latent, pe care îl resimte traumatic un celălalt, un altul. Când perspectiva asupra personajului se revendică mai ales dintr-o direcție freudiană, eul subliminal îi apare ca depozitar al unei experiențe elementare, urcând fie din
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
de genuinul lor caracterologic, oriental-balcanic, dar și de experiența vieții lor anterioare, le compromit dorința de comunicare și șansele de îngemănare. E acum, în evoluția romancierului, o perioadă când acesta intuiește marile teme ale existențialismului francez (incomunicarea, singurătatea paradoxală a insului în lume, solipsismul), care pătrund în proza europeană. Ele animă romanele scrise și publicate de P. în ultimii ani ai celui de-al doilea război mondial: Carlton (1944), Adăpostul Sobolia (1945). Astfel, personajele din Carlton trăiesc în „alveolele” unui bloc
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
și povestindu-le într-un cadru oenologic și culinar, la crâșma „La Paradis General”. Pornind de la aceleași principii narative, Oraș patriarhal (I-II, 1932) își propune să fie mai puțin sarcastic cu mediul târgului românesc, scriitorul fiind mai îngăduitor cu inșii de fundal și neiertător cu protagonistul lui, parvenitul Tudor Stoenescu- Stoian, un fel de Mitică obraznic și fără scrupule, care pătrunde în „orașul patriarhal” creându-și, ca om de București, o mitologie de persoană cu mari reușite și relații sus-puse
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
al doilea roman al lui P. dobândește o dimensiune în plus prin insinuarea ideii, existentă în nuvele, că în viața omului acționează uneori puteri oculte, demonice. Viviana intră în biografia lui Emil Cela după ce el stătuse de vorbă cu un ins cam ciudat, pretins medic, care reapare la nuntă și dovedește a-i cunoaște trecutul și a-i putea citi gândurile. Îi destăinuie că e în stare și să transmită gânduri la mare distanță, printr-o telepatie „superior organizată”. În cele
PREDA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289002_a_290331]