136,133 matches
-
cele enunțate de Șerboianu. Pe de altă parte, el sublinia că, din multe puncte de vedere, preoții francezi puteau fi considerați niște modele, în comparație cu confrații lor mioritici. Însă cel mai relevant aspect privind acest articol este că Șerboianu își redacta intervenția sub formula unei scrisori adresate unui amic din țară, "tehnică" jurnalistică adoptată pentru un mai mare impact asupra cititorilor și profitul gazetei (lucru recunoscut și de către Șerboianu, mai târziu). Cât privește cremațiunea, arhimandritul o punea în directă conexiune cu socialiști
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
să se ferească din vreme"120. În consecință, la finalul articolului îndemna cititori să-și găsească drept ancoră a existenței modelele oferite de școală și mai ales biserică. 25 de ani mai târziu, în revista Flacăra Sacră, arhimandritul revenea asupra intervenției sale din 1910, clarificând-o din punctul de vedere al opțiunii sale pro cremațiune 121. Explicațiile pe care le vehicula porneau de la ideea că orice discuție/dezbatere despre tematica incinerării umane încorpora o latură subiectivă implicită. În consecință, el recunoștea
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
care a ținut să-l sublinieze de la bun început. Următoarele două părți ale studiului său se axau pe o istorie a Bisericii Creștine, din primele sale secole până în veacul XX135. O asemenea parte își avea semnificația și economia sa în intervenția arhimandritului, jucând un rol introductiv pentru cititori. Astfel, se trasa profilul primilor creștini, influențați de un idealism evident, preluînd o serie de moșteniri păgâne în practica religioasă. Se sublinia astfel importanța diverselor sinoade ecumenice și a fixării dogmelor și canoanelor
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
care, în opinia mea, nu știrbește cu nimic contribuția sa. Aceasta se datorează faptului că Șerboianu căuta explicații și, fiind evident subiectiv, nu avea cum să nu comită erori de interpretare. Partea dedicată focului din studiul său trebuie pusă în legătură cu intervenția sa anterioară din Cultura Poporului, menționată mai sus, dedicată semnificației focului pentru alcătuirea societății omenești 149. Remarc din nou aceeași glorificare a focului operată de către arhimandrit, însă de această dată ea se face pe coordonate cremaționiste, ceea ce duce la o
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
că nimic din ceia ce este pământesc nu poate fi mai sublim ca focul. Dacă însă îl găsim, în Scriptură, dat și ca pedeapsă pentru păcate, cuvântul "pedeapsă" exprimă numai părerea noastră omenească, pe când în rațiunea și intenția Dumnezeirii această intervenție, atât de drastică pentru noi muritorii, nu este decât o simplă lecție de pedagogie divină pentru instruirea, corijarea și purificarea corpurilor și sufletelor noastre. De ce dar, să ne temem de foc când suntem morți și nu ne este frică de
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
convin fac pământ din piatră; piatră din pământ etc. dar, în ruptul capului, nu voiesc să admită, că și "cenușa" incineratului este tot pământ, asupra căreia însă a reacționat un alt element (focul), mai rapid și mai igienic"168. Celelalte intervenții ale arhimandritului, cu câteva excepții, au același fir conductor: demonstrația justeții cremațiunii, a concordanței sale cu învățăturile creștine, precum și critica forurilor ortodoxe, considerată eronate datorită atitudinii lor față de practica arderii morților. Semnificativ îmi pare în această direcție un articol pe
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
cu umilință plecându-se înaintea Aceluia Care de veacuri strigă întregii omeniri: "Veniți de luați lumină", trimit tuturor cititorilor, cu prilejul sfintei învieri a Domnului Iisus, strămoșeasca urare de triumf și salut creștinesc: "Christos a înviat! (s.a.)"183 O ultimă intervenție extinsă asupra tematicii a arhimandritului tratează temele incinerării și credinței în viața de după moarte. Ea este compusă din patru părți, bibliografia principală utilizată de către arhimandrit fiind o lucrare scrisă de către Anot de Maizières, în 1835184. Anot de Maizières a fost
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
teorie", adică să arate că "religia creștină nu poate fi împotriva cremațiunii"203. Glasul Monahilor îl amenda prompt, considerându-l "un sâmbraș al Satanei", care nu ar fi meritat atenția dacă nu ar fi invocate onoarea și cinstea în justificarea intervenției sale. Pentru a dovedi contrariul afirmațiilor sale, Glasul Monahilor publica pe două coloane opinia arhimandritului anti cremațiune din 1909 și cea pro cremațiune din decembrie 1934, demascând astfel pe "amarnicul înșelător". Concluzia la această întâmplare amenda nu doar poziția arhimandritului
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Flacăra Sacră, "care a intrat în slujba crematoriului, prohodind cenușa morților"205, în ciuda interdicțiilor Bisericii Ortodoxe Române. Pentru a demonstra o dată în plus inconștiența arhimandritului, Glasul Monahilor îi republica articolul anti cremațiune a acestuia din 1910. Prin urmare, această nouă intervenție din revistă asupra lui Șerboianu nu proba decât inconsecvența, dar, mai ales, lipsa sa de credibilitate : "Acum, cititorii noștri, cred că se vor lumina destul în urma celor publicate de acest inconștient, spre a ocoli acest cuptor satanic, păstrând legea și
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
nu a putut fi confirmată, deocamdată. Am menționat însă textele respective în studiul introductiv al acestei ediții. Am păstrat notele de subsol originale. Sublinierile din text aparțin autorului. Trimiterile la textele biblice aparțin lui Calinic I. Popp Șerboianu. Câteva dintre intervențiile pe care le-am operat asupra textelor sunt: corectarea gramaticală tacită, acolo unde a fost cazul: de pildă crematoriul în loc de crematorul; am păstrat unele formulări specifice vremii, utilizate de către autor, de exemplu omenirei în loc de omenirii, cremațiunei în loc de cremațiunii, greșală în loc de
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
că nimic din ceia ce este pământesc nu poate fi mai sublim ca focul. Dacă însă îl găsim, în Scriptură, dat și ca pedeapsă pentru păcate, cuvântul "pedeapsă" exprimă numai părerea noastră omenească, pe când în rațiunea și intenția Dumnezeirii această intervenție, atât de drastică pentru noi muritorii, nu este decât o simplă lecție de pedagogie divină pentru instruirea, corijarea și purificarea corpurilor și sufletelor noastre. De ce dar, să ne temem de foc când suntem morți și nu ne este frică de
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
una dintre temele sale obligatorii. Noi nu o vom aborda aici. Problema noastră este în momentul de față una mai strict delimitată: presupunând că am stabilit posibilitatea unei estetici teoretice, se pune problema de a măsura în aceasta efectul unei intervenții a științei. Căci dacă o estetică se bucură încă și astăzi de un drept de cetățenie printre oameni, nu este oare implicită condiția ca și ea să se elibereze de impresiile subiective și de părerile contingente ale indivizilor, de condiția
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
era tehnicii precum și în oricare alta. Se întâmplă doar că, deoarece forța acestui Corp a fost înlocuită de dispozitivul obiectiv al mașinii, nu se mai ține cont de el decât în măsura exactă în care dispozitivul trebuie totuși să permită intervenția individului, oricât de modestă ar fi aceasta. Aceasta exprimă rolul derizoriu care îi mai este deocamdată lăsat vieții și cunoașterii sale, cu alte cuvinte culturii. Computerul cel mai complex se termină cu o tastatură mai simplă decât aceea a unei
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
și complicării sale, adică în ultimă instanță totalitatea teoriilor fizice. Totul este construit de către știință, în funcție de ea și pentru ea, de vreme ce legile degajate în teorii vor fi legile înseși ale funcționării dispozitivului, ale "acțiunii" sale. Nu mai este necesară nici măcar intervenția minimală a vieții, de pildă sub forma unei pârghii de comandă ce trebuie deplasată, aceasta tinzând să dispară în măsura în care dispozitivul este proiectat în așa fel încât să fie capabil să se autoregleze și să se autocontroleze el însuși, devenind propriu-zis
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
funcționeze el singur și căruia, ca simplu spectator, savantul îi cere să exhibeze un "adevăr" străin, cel al naturii, a cărei alteritate, adică obiectivitate, o păstrează, ferindu-se să intervină în ea sau, dacă acest lucru este imposibil, neutralizând această intervenție, tratând-o pe aceasta chiar ca pe un proces obiectiv cea dintâi, experimentarea în viață, nu are altă cale și, fără îndoială, alt scop decât să facă apel la Individ ca la un donator care nu dă nimic altceva decât
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
experiențe" tocmai, cu scopul de a aprecia ulterior efectele acestora. Orice decizie de acest gen presupune ek-staza unei viziuni, un mod de a se distanța, de a se detașa de realitate, de a o cunoaște, pentru a alege modul de intervenție dictat de ea și, de fapt, adecvat pentru a o schimba. Este din nou vorba de a experimenta în sensul tehnicii, de a opera asupra sa așa cum se operează asupra lumii. Însă nu este posibilă nici o acțiune asupra sentimentului, nici o
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
critic în măsura în care apar drept un cadru general, care nu permite să fie surprinse particularitățile unor tipuri anumite de familii (cum este familia monoparentală). Observația făcută a fost că familiile cu copii primesc sprijin public mai ales pentru că sunt sărace, iar intervenția îmbracă forma unor ajutoare financiare (de exemplu, alocația familială complementară). Sistemul de referință este nivelul redus al veniturilor, iar nu familia ca atare, cu problemele ei specifice. În societatea românească de astăzi, măsurile de politică publică privind familia pot fi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
domeniul privat și îl celebra pe cel public, gândirea liberală modernă reflectă adesea tendința opusă, de celebrare a domeniului privat ca domeniu esențial de exprimare și cultivare a identității personale, a libertății și responsabilității 9. Gândirea liberală modernă consideră adesea intervenția statului și reglementările din domeniul public necesare pentru binele comun, dar concepe domeniul privat ca pe unul în care intervenția statului este un amestec nepotrivit în deciziile și relațiile individuale (Allen L. Anita, 2001, p. 104). Revenind la o abordare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
ca domeniu esențial de exprimare și cultivare a identității personale, a libertății și responsabilității 9. Gândirea liberală modernă consideră adesea intervenția statului și reglementările din domeniul public necesare pentru binele comun, dar concepe domeniul privat ca pe unul în care intervenția statului este un amestec nepotrivit în deciziile și relațiile individuale (Allen L. Anita, 2001, p. 104). Revenind la o abordare de tip liberal 10, în termenii drepturilor omului, se disting drepturile asociate sferei publice față de cele care se aplică în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
familia tradițională, care, având un grad ridicat de autonomie, putea să se complacă într-o formulă cumva închisă, situația atipică a familiei monoparentale o apropie mai cu seamă de modelul familiei deschise. În familia monoparentală modernă, incompletitudinea este suplinită prin intervenția unor instituții care îndeplinesc diferite funcții, cum ar fi cele de îngrijire, de educație, de petrecere a timpului liber. Astfel, relațiile sociale se diversifică și nu sunt numai de tipul relațiilor personale. Mai mult, efectele care decurg din folosirea cotidiană
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
care este întărit prin legislația în care se prevede obligativitatea întreținerii reciproce a membrilor familiei la nivel interși intragenerațional; • nivelul protecției sociale se situează sub nivelul mediu european; • se desfășoară un proces de afirmare a structurilor comunitare și nonguvernamentale de intervenție pentru ajutorul celor în nevoie; • situația critică în care se află o parte a populației în ceea ce privește starea materială reclamă în continuare o intervenție masivă din partea statului. Prin urmare, statul nu trebuie să se retragă pe considerentul că sunt alte mecanisme
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
situează sub nivelul mediu european; • se desfășoară un proces de afirmare a structurilor comunitare și nonguvernamentale de intervenție pentru ajutorul celor în nevoie; • situația critică în care se află o parte a populației în ceea ce privește starea materială reclamă în continuare o intervenție masivă din partea statului. Prin urmare, statul nu trebuie să se retragă pe considerentul că sunt alte mecanisme prin care se poate interveni pentru ajutorul celor săraci. Subsidiaritatea este doar parțial aplicabilă. Problematica familiei monoparentale, ca subiect al atenției publice, include
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de viață diferit față de cel anterior, este izolată, trebuie să respecte reguli de comportament în sprijinul vieții copilului). Maternitatea socială, ca formă a maternității ce depășește valențele individuale și se constituie ca rezultat al grijii statului față de cetățenii săi, presupune intervenția instituțiilor guvernamentale și a organizațiilor nonguvernamentale în ocrotirea părintelui și a copilului aflați în dificultate, urmărind integrarea socială și dobândirea de către aceștia a unui mod de viață considerat normal. Se poate observa presiunea psihologică exercitată de-a lungul vieții de către
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
risc de neglijare socială, care începe încă din familie (unde utilitatea bătrânilor este de multe ori criteriul după care sunt reglementate relațiile interpersonale), apoi în comunitate, adesea pasivă, indiferentă față de deteriorarea continuă a calității vieții persoanelor vârstnice (atunci când au loc, intervențiile de susținere sunt făcute ocazional, în sensul practicilor creștine: „pomana”). Femeile singure în vârstă, în cele mai frecvente situații, și bărbații în vârstă, în cazuri mai rare, constituie împreună cu copiii lor adulți un tip aparte de familie monoparentală. Particularitățile unei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
adecvate pentru transpunerea acesteia în practică). De exemplu, politicile educaționale, cele privind sănătatea populației, politicile pentru echilibrarea pieței muncii și în vederea combaterii șomajului, cele de suport pentru persoanele dependente; toate aceste tipuri presupun familia și comunitatea ca instrumente voluntare de intervenție socială. Argumente în favoarea apelului la familie și comunitate, ca instrumente ale politicilor publice, pot fi: • familia și comunitatea asigură o îngrijire mai adecvată a membrilor săi, fiind în același timp o problemă de responsabilitate și solidaritate interumană; • apelul la familie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]