4,572 matches
-
înțelegerea faptului divers, în contextul informației mediatice. Autor și an al apariției Definiții (elemente de noutate) Roland Barthes (1964) Faptul divers: * suscită proiectarea (identificarea) cu anumite personaje și are, deci, un rol cathartic; * are, de regulă, o formă stabilă: deschidere, intrigă, deznodământ; * suscită un răspuns emoțional din partea privitorilor; * revendică un anume tip de autenticitate prin intermediul "efectelor de real". Jules Gritti (1992) Faptul divers: * trimite la semnificații umane mai profunde; * favorizează aspectele tragice; * poate fi de două tipuri: știri scurte sau articole
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
unei sinteze moderne, bazată pe rezultatele certe ale arheologiei, ale cercetărilor de istoria ideilor și instituțiilor politice și administrative, a credințelor religioase, a economiei, comerțului etc. Nu avem, așadar, un expozeu palpitant al succesiunii monarhilor, cu tradiționala trenă de războaie, intrigi, asasinate, ci, predominant, imaginea complexă a evoluției societății pe teritoriul vechii Galii, de la origini pînă la sfîrșitul mileniului 2, cu notele specifice ale vieții cotidiene: familie, locuință, parohie, comună, natalitate, mortalitate, boli, epidemii catastrofale, meșteșuguri, arte, construcții civile, relațiile dintre
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
îndoielnice. Din 1341 pînă în 1365, în Bretagne, un război de succesiune îl opune pe candidatul regelui Franței celui al regelui Angliei. La mijlocul secolului, un alt descendent al lui Filip cel Frumos, Carol cel Rău, rege al Navarrei, obține prin intrigă coroana Franței și se aliază cu englezii. Dar răul cel mai mare avea să vină mai tîrziu. Cînd, în 1380, Carol al VI-lea, minor, succede tatălui său, în jurul unchilor săi se formează clanuri. Cînd, devenit major, regele înnebunește, două
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
guverna fără Prim Ministru. De fapt, inteligent și sensibil, dar timid și indolent, el nu-și vede, decît din cînd în cînd, de meseria sa de rege. Războiul de Succesiune a Austriei și consecințele sale. Curtea devine astfel centrul tuturor intrigilor, în special în jurul doamnei de Pompadour, amantă a regelui începînd din 1745 și care păstrează un credit intact pînă la moartea sa în 1764. Inteligentă și cultivată, ea protejează gruparea filosofică și joacă un rol de mecena. Mai ales, ea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
metrizele și corporațiile, făcînd astfel ca munca să fie liberă. Ministrul are și alte proiecte, dar măsurile luate deja lovesc prea multe privilegii. Regele opune rezistență mai întîi impunînd parlamentului de la Paris înregistrarea edictelor din ianuarie 1776, apoi cedează unei intrigi conduse de regină și îl dizgrațiază pe Turgot la 12 mai 1776. Necker. În săptămînile care urmează, corvoada regală și corporațiile sînt restabilite. Atunci Maurepas sugerează să se apeleze la bancherul de origine geneveză Jacques Necker. Este un tehnician abil
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
prin ordonanță, trimite delictele nu în fața curții cu juri, ci a tribunalului corecțional. Conspirațiile, datorate în 1821-1822 asociației secrete a Carboneriei, eșuează. Recurgerea la forță nu găsește mare ecou. În schimb, opoziția liberală denunță cu succes influența bisericii în politică, intrigile "partidului preot" și punerea în discuție a operei revoluționare prin despăgubirea emigraților pentru proprietățile lor vîndute ca bunuri naționale. Victoria opoziției în alegerile din 1827 determină demisia lui Villèle, în ianuarie 1828. Regele formează un guvern apropiat de moderați. Dar
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
afirme autoritatea personală în fața puterii ministeriale. El nu își atinge scopurile decît începînd din 1840. La începuturile sale, regimul, în efervescența născută în revoluție, trebuie să facă față agitației muncitorilor, răzmerițelor stîrnite de societățile secrete republicane frustrate de victoria lor, intrigilor legitimiștilor. Noul regim va extinde oare reformele liberale și va susține mișcările revoluționare care tocmai izbucneau în Europa? Este promisiunea cabinetului Laffitte și a "partidului mișcării". Dar, la 13 martie 1832, Ludovic-Filip cheamă la guvernare pe bancherul Casimir Périer, care
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în paralelă lumea frumuseții impasibile și nemuritoare și lumea vremelniciei și a pasiunilor. Ca în mitul platonic al Androginilor, ale cărui clemente nu o dată le amintește, dragostea erotică face parte din soarta omenească, bântuită de patimi și limitată de moarte. „Intriga” poemei stă în tendința Luceafărului de a se coborî din nemurire în pasiunea arzătoare și în dragostea eroinei pentru el. Jocul acesta se petrece pe limita dintre cele două lumi, fără putință de trecere dintruna în cealaltă. Eroina e o
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
2.6. Toate aceste texteme, care semnifică, din diferite unghiuri, pedeapsa divină, efemeritatea trupului și mântuirea spiritului, sunt "repetate" în contextul detronării Isaurianului și al reinstaurării "Binelui" (sau, cel puțin, a unui Rău-mai-mic). Totodată, evenimentele cu pricina conduc la soluționarea intrigii politice a romanului (intriga erotică fiind deja "rezolvată" în capitolul precedent). În aceste condiții, capitolul XVII, care descrie învestirea lui Kesarion Breb ca Decheneu - și configurează, implicit, cel de-al șaselea macro-cadru al romanului -, se derulează fără peripeții, ca simplă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
texteme, care semnifică, din diferite unghiuri, pedeapsa divină, efemeritatea trupului și mântuirea spiritului, sunt "repetate" în contextul detronării Isaurianului și al reinstaurării "Binelui" (sau, cel puțin, a unui Rău-mai-mic). Totodată, evenimentele cu pricina conduc la soluționarea intrigii politice a romanului (intriga erotică fiind deja "rezolvată" în capitolul precedent). În aceste condiții, capitolul XVII, care descrie învestirea lui Kesarion Breb ca Decheneu - și configurează, implicit, cel de-al șaselea macro-cadru al romanului -, se derulează fără peripeții, ca simplă reiterare a unui ritual
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
menit să-l "inițieze" pe cititorul profan în doctrina "crengii de aur". Componentele de bază ale acestei doctrine, pe care le-am analizat deja, funcționează în cadrul romanului ca niște "principii ecuaționale" ce justifică și susțin procesul metaforic. Momentul diaforic al intrigii se instituie abia în capitolele IV-VIII, când cititorul ia act de organizarea ierarhică a lumii ficționale (de la conștient/"numenal" către "inconștient"/fenomenal) și, totodată, de profunda "dizanalogie" ce guvernează cele două serii de câmpuri (EPISTEME, ETHOS și ZOON, pe de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Proceedings of the European Integration Between Tradition and Modernity Congress, vol. 5, 2013, pp. 511-521). 363 Ibidem, p. 340. 364 O variantă a acestui textem este 2033: Nici lupul pre bălaia, nici bălaia pre lup ("Ne învață a fugi de intrigi și de cei răi"). 365 Biblia sau Sfânta Scriptură, tipărită acum a doua oară, sub îndrumarea și purtarea de grijă a Prea Fericitului Părinte Justinian, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu aprobarea Sfântului Sinod, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ficțional, non-existent./ Un cadru de referință (cr) este orice continuum semantic alcătuit din doi sau mai mulți referenți despre care vorbim: poate fi o scenă în timp și spațiu, un personaj, o ideologie, o dispoziție, o stare de lucruri, o intrigă, o politică, o teorie, psihanaliza, vântul care trece prin copaci toamna, munții din Corsica etc. Cunoaștem lucrurile din lume mai degrabă prin asemenea cadre decât prin argumente logice. Acest mod de cunoaștere poate fi numit cogniție situațională și el constituie
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
fac inconfundabilă; (originalitatea operei din toate punctele de vedere: alegerea modalităților de expresie, forma, tematica etc.); 16. felul cum se creează emotivitatea, emoția (1.) a autorului; (2.) a cititorului; 17. perspectiva apropierii de alte arte (pictură, muzică, arhitectură, etc.); 18. intriga; interdependența intrigii, atmosferei, personajelor; 19. personajele; 20. a. „lumea” operei; sesizarea comlexității acestei lumi; b. ironia și tensiunile acestei lumi; 21. calitatea metaforică; 22. coerența sau incoerența (planurilor, acțiunii, evenimentelor etc.); 23. caracterul operei (restrâns sau cuprinzător, generalizator, etc.); 24
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
originalitatea operei din toate punctele de vedere: alegerea modalităților de expresie, forma, tematica etc.); 16. felul cum se creează emotivitatea, emoția (1.) a autorului; (2.) a cititorului; 17. perspectiva apropierii de alte arte (pictură, muzică, arhitectură, etc.); 18. intriga; interdependența intrigii, atmosferei, personajelor; 19. personajele; 20. a. „lumea” operei; sesizarea comlexității acestei lumi; b. ironia și tensiunile acestei lumi; 21. calitatea metaforică; 22. coerența sau incoerența (planurilor, acțiunii, evenimentelor etc.); 23. caracterul operei (restrâns sau cuprinzător, generalizator, etc.); 24. aprecieri estetice
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
schiță etc.). Acțiunea poate fi: 1. mai simplă sau mai complicată; 2. mai redusă ori mai amplă; 3. liniară sau cu fabulație paralelă; 4. cu conflicte divergente sau convergente. Momentele acțiunii / structura subiectului / subiectul operei literare: 1. expoziția; 2. conflictul / intriga; 3. desfășurarea acțiunii; 4. punctul culminant; 5. deznodământul; 6. alte momente netipice:a. invocația; b. prologul; c. epilogul. (!!) ordinea aceasta nu este obligatorie; la fel Ț existența tuturor momentelor; (!!) obligatorie este însă intriga, fără de care nu sar declanșa acțiunea. SUBIECTUL
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
subiectul operei literare: 1. expoziția; 2. conflictul / intriga; 3. desfășurarea acțiunii; 4. punctul culminant; 5. deznodământul; 6. alte momente netipice:a. invocația; b. prologul; c. epilogul. (!!) ordinea aceasta nu este obligatorie; la fel Ț existența tuturor momentelor; (!!) obligatorie este însă intriga, fără de care nu sar declanșa acțiunea. SUBIECTUL OPEREI LITERARE - presupune o succesiune de evenimente (!! mai multe sau mai puține), pe parcursul cărora personajele sunt antrenate într-unul sau mai multe conflicte; („este totalitatea acelorași motive, în aceeași succesiune și legătură în
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
care va avea loc acțiunea; (4) unul sau mai multe motive care declanșează acțiunea. (!!) prezența complementelor circumstanțiale corespunzătoare: de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop. - sunt prezentate personajele (toate sau o parte dintre ele); - pregătește dezvoltarea acțiunii. INTRIGA / CONFICTUL - este baza subiectului operei literare epice sau dramatice; - faptele importante care determină cursul acțiunii;motivele care dezlănțuie înfruntarea dintre personaje; - cauzele care generează anumite stări sufletești (ca sursă a acțiunii); - este o luptă între forțe cu atitudini diferite; - natura
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
iar personajul/personajele Ț factorul dinamic. (!!) obiectul descrierii este situat și subliniat în spațiu, prin linii,forme și culori. - are momente principale și momente secundare;derularea gradată a subiectului, într-o organizare specifică, de obicei, în succesiunea: 1. expoziție; 2. intrigă/conflict; 3.desfășurarea acțiunii; 4. punctul culminant; 5. deznodământul; - narațiunea se poate desfășura pe un (singur) plan sau pe mai multe planuri; (!!) un rol important în aceasta au: 1. categoriile gramaticale ale verbului Ț moduri, timpuri (de regulă, o formă
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
întâmplări. 3. Personajul: fiecare dintre personajele care figurează într-o operă literară; erou într-o operă literară, muzicală, cinematografică sau plastică. 1. Omul - este un „investigator, un denigrator al calităților și rangurilor” / , / „un parvenit care Ț și întemeiază speranțele pe intrigă și mitomanie.” Ț M. Robert - este „părintele” personajelor (!! inclusiv al naratorului), „dirijorul” lor „judecătorul” (!! alături de cititor, pe care-l ia părtaș), este un „demiurg” ce dispune de viața „creaturilor” sale după pofta inimii, a intențiilor și a concepțiilor sale; - de
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
prolog -o punere în temă, aluzie directă sau indirectă la ceea ce va urma; b. un epilog -o secvență (scenă) finală prin care se rezumă concluziile acțiunii, anumite idei sau se enunță evoluția viitoare a personajelor. Structura compozițională: expoziția, conflictul sau intriga, subiectul sau desfășurarea acțiunii, punctul culminant, deznodământul; (!!) eventual și una -sau amândouă diviziunile formale, care sunt și compoziționale: prologul, epilogul. - conflictul, dialogul conflictual, este evolutiv; sau doar rezultatul unui conflict anterior, care duce spre alt conflict; între personaje care își
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
simți al poporului român; - atât elementele reale, cât și cele fantastice nu sunt decât niște simboluri ale vieții sociale și ale caracterelor omenești; - acțiunea este convențională; schemele narative sunt clasice, liniare, neramificate; - momentele subiectului sunt tipice pentru operele epice (expoziție, intrigă, etc.); - desfășurarea este impusă din afară, de un fel de deus ex machina; - lupta se dă între bine și rău; între pozitiv și negativ; între inteligență și forța fizică brută (care este și brutală);din această înfruntare, lumea binelui iese
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
s.n.]"), sugerând echilibrul 61 delicat al construcției (poetice), prin care autorul român recuperează ingenios, unele date caracteristice ale peisajului poesc din "Prăbușirea Casei Usher", amintește, în același timp, de comentariul acestuia din recenzia Night and Morning (1841), referitor la natură intrigii ("plot") în povestire - "care, înțeleasă corect, reprezintă ceva în care nici o parte nu poate fi mutată, fără a ruină totul. Poate fi descrisă că o clădire în care elementele de construcție sunt atat de bine legate unele de altele încât
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
mutată, fără a ruină totul. Poate fi descrisă că o clădire în care elementele de construcție sunt atat de bine legate unele de altele încât schimbarea poziției unei singure cărămizi distruge întreaga textura [s.n.]"62. În opinia autorului american, o intrigă perfectă nici nu este dezirabila, chiar în acele genuri ce se bazează pe imitația vieții, cum ar fi românul, ori dramă. Intrigă, continuă Poe, este "perfecțiunea infinită, pe care artistul adevărat o poartă mereu în minte - acel țel de neatins
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
de altele încât schimbarea poziției unei singure cărămizi distruge întreaga textura [s.n.]"62. În opinia autorului american, o intrigă perfectă nici nu este dezirabila, chiar în acele genuri ce se bazează pe imitația vieții, cum ar fi românul, ori dramă. Intrigă, continuă Poe, este "perfecțiunea infinită, pe care artistul adevărat o poartă mereu în minte - acel țel de neatins spre care privirile îi sunt mereu îndreptate, dar pe care se străduiește să îl atingă, dacă știe cum să se amăgească". Duce
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]