3,561 matches
-
la crimă, București, 1964 (în colaborare cu Valeria Coja); Eduard Bass, Circul Humberto, București, 1966 (în colaborare cu Lia Toader); Anatole France, Thaïs, București, 1966; E. Gorbov, Casa cu plopi, București, 1966 (în colaborare cu Andrei Ivanovschi); I. K. Oleșa, Invidie, pref. Mihai Novicov, București, 1966 (în colaborare cu M. Cardaș); Filipou G. Pieridis, Vremuri grele, București, 1966 (în colaborare cu Antița Augustopol-Jucan); Mihailo Lalić, Nunta, București, 1967 (în colaborare cu Voislava Stoianovici); Artiom Vesiolâi, Rusia scăldată în sânge, I-II
GAFTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287127_a_288456]
-
de un paragraf. Ceea ce v-am povestit acum este complet fals. Anne este În plină formă și Îmi aduce cafeaua. Vom trăi fericiți pe vecie..." Marronnier e un fel de nepot al lui Rameau lipsit de orice frustrare, de orice invidie pe unchiul lui compozitorul, pentru că știe că Rameau nu există - a murit sau nici n-a existat, sau a murit ca și cum n-ar fi existat. De aici Înainte, cititoareo/cititorule, aș putea să-ți spun o poveste despre literatura impasibilă
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
În același context, structurarea personalității psihopatice este considerată ca tributară dominanței principiului plăcerii (după Friedlander, 1945Ă sau principiului puterii, al succesului, al omnipotenței (conform lui Eissler, 1949Ă. Acestea favorizează developarea, la vârsta tinereții, a neîncrederii și egosimului, a superficialității și invidiei, a tendinței de a trăi emoții intense și de a obține câștiguri facile (Fromm, 1942; Horney, 1939Ă. Psihologia eului va continua să influențeze descrierea și sistematizarea tulburărilor personalității, îndeosebi pe terenul conduitelor iraționale și imprevizibile. Personalitățile narcisiste, de tip borderline
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
acele profesii care îi cultivă dominantele structurale, iar comportamentul este constant hiperpragmatic, cu intoleranță la critică. Narcisicul mimează aderența la normele și valorile comunitare, având o moralitate conjuncturală, iar plictiseala și detașarea de cei din jur, întreținute de sentimentele de invidie și ostilitate, îl caracterizează și în situațiile cele mai favorabile. Tendințele de a simpatiza, de a se apropia de persoane importante sau de a agresa și domina în mod selectiv persoanele considerate lipsite de valoare sunt expresia trăsăturilor dezavantajante: nesiguranța
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
nesiguranța și lașitatea. Sunt descrise două stiluri narcisice: unul hipervigil și cu tenacitate scăzută, ca expresie a unui eu fragil și empatic, respectiv unul dominator și tenace, corespunzător unui eu bine structurat, care nu este vulnerabil decât la manifestări de invidie și sfidare (Gabbard, 1983Ă. În ICD-10, tulburarea de personalitate narcisică nu are corespondent. Principalele repere etiopatogenetice le regăsim în teoria psihanalitică (Freud, 1914Ă. Pornind de la cele două subtipuri structurale narcisice - pasiv-astenic, respectiv activ-hiperstenic, descrise de Millon și Davis (1998Ă -, ultimul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
să adere la regulile și metodele stabilitate de elă. Negativist (Pasiv-Agresivă Contradictoriu (de exemplu, își asumă roluri opuse și schimbătoare în relațiile sociale; este în mod particular dependent, contrazice frecvent, este asertiv și de o independență agresivă; manifestă pică și invidie față de cei mai norocoși; acționează opozându-se manifest sau treptat obstructiv sau intolerant față de ceilalți, exprimând atitudini fie negative, fie incompatibileă. Auto-defetist (Masochistă Deferențial (de exemplu, se distanțează de cei care îl susțin constant, relaționând cu cei care îi cer să
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și nici redactorii. Pe prima pagină, în locul articolului-program, apare un apel, marcat de patriotismul ce animă pe inițiatori și determină apariția publicației: „Cititorule, aceste pagini văd lumina tiparului pe tărâmuri străine. Ele sunt scrise cu sânge [...] în locul urei, neliniștei, dezamăgirei, invidiei, neînțelegerii și dușmăniei de tot felul, înalță, iubite cititor, în inima ta curată Icoana Patriei Crucificate...” Intenția de păstrare a identității naționale, de susținere a moralului compatrioților aflați în exil și de încurajare a vocației literare se desprinde din paginile
CETATEA LUMINII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286180_a_287509]
-
Luceafărul” (1966), colaborând ulterior și la „România literară”, „Viața românească” ș.a. Volumul Liliacul cânta în surdină. Ars amandi (1968), care cuprinde două microromane, adoptă formula confesivă pentru a trata superficial, dar dezinvolt și cu prospețime, teme ca iubirea sau moartea, invidia sau generozitatea. Nuvelele din Aldebaran (1970), mai puțin reușite la nivelul epic decât la cel al notației unor procese sufletești tulburi, urmăresc destinul unor femei singure și nefericite, marcate de sentimentul ratării. În proza scrisă de G.-C. mai toți
GHIRVU-CALIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287269_a_288598]
-
însă aceiași interlocutori nu concep apoi ca banii să primeze asupra legăturilor genealogice (43). Ceilalți trei itemi (11, 12, 20) dau, în general, măsura „individualității” locale, ca opțiune ce contrastează cu subordonarea față de rețelele rubedeniilor locale. Dacă opinia după care invidia este mai frecventă decât întrajutorarea rudelor nu are totuși o susținere numeroasă (11), foarte mulți dintre cei intervievați (inclusiv cei sub 40 de ani) consideră că nu atât „vița” sau renumele neamului contează, cât „faptele”, conduita personală (12). În sfârșit
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
să ajungă la ceea ce este necunoscut, prin ceea ce este cunoscut” sau „Gândirea care se bazează pe observație este cea care duce la adevăr”. Nici Hipocrate nu a fost ocolit de critici. Puțini la număr, dar foarte virulenți, probabil pe măsura invidiei lor. Fără nici un instrument de lucru, fără posibilitatea de a efectua disecții pe cadavre sau pe animale, Hipocrate a creat totul numai pe bază de observație clinică și de logică simplă. După cum spune Bart, criticilor săi li se poate da
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
rolul de agresor sau la o combinație între cele două roluri, ambele nesănătoase. Agresorul e descris ca o persoană dominantă, rigidă, cu nevoia de a se impune în acest fel violent, pentru a-și salva și păstra imaginea de sine. Invidia și resentimentele stau la baza acestei conduite. Diminuând manifestările victimei, reducându-i locul ce îl ocupă în grup, agresorul se simte confirmat, puternic, eficient în grup. Se presupune că, în absența unor preocupări la adulții din jur, responsabili pentru ceea ce
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
diminuează sau chiar înlătură multe dintre stările psihice dăunătoare. Este vorba, în principal, conform opiniei vehiculate de R. și J. Holmes (2001), de stările albastre (îndeosebi depresia), stările galbene (mai ales anxietatea), stările roșii (preponderent furia) și stările verzi (precumpănitor invidia). Vorbind despre conotațiile traumatice ale bolii, nu se poate ignora problema pacienților aflați în fază terminală. Traumatismul inerent unei asemenea situații prezintă trei epicentre deoarece afectează nu doar persoana în cauză, familia, ci și echipa medicală, chiar dacă în mod diferit
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
afirmată fără sfială 13. Ce a provocat ruptura? Bolliac se lansase recent în lumea presei editând Curiosul, un ziar de format asemănător Curierului românesc. Apoi, visa să organizeze prima societate pur literară din țară. Poate că a fost vorba de invidie, poate că Heliade Rădulescu s-a simțit concurat, nu știm cu certitudine. Pamfletul care îl desființează pe Bolliac vizează explicit calitatea de scriitor a acestuia. Heliade Rădulescu îl acuză de impostură auctorială și îi reproșează ambiția de a se afirma
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
delimiteze un vast câmp al pasiunilor suscitate de angajamentul spiritual. Însă nu trebuie să ne așteptăm la o ilustrare exclusiv pozitivă a valorilor morale. În jurul iubirii pentru virtutea cristică orbitează o întreagă constelație de emoții și pasiuni impure: Gelozia, Răzbunarea, Invidia, Pofta, Furia. Aspirația spre virtute implică dorința nemăsurată, invidia pentru virtutea mai mare a altuia, protecția geloasă și agresivă a valorilor spirituale dezirabile, furia față de cel care le trădează, răzbunarea. Emulația reface și pe teren religios concurența din universul retoric
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
spiritual. Însă nu trebuie să ne așteptăm la o ilustrare exclusiv pozitivă a valorilor morale. În jurul iubirii pentru virtutea cristică orbitează o întreagă constelație de emoții și pasiuni impure: Gelozia, Răzbunarea, Invidia, Pofta, Furia. Aspirația spre virtute implică dorința nemăsurată, invidia pentru virtutea mai mare a altuia, protecția geloasă și agresivă a valorilor spirituale dezirabile, furia față de cel care le trădează, răzbunarea. Emulația reface și pe teren religios concurența din universul retoric, dar cu mai multă complexitate emoțională, echivoc moral, și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
față de cel care le trădează, răzbunarea. Emulația reface și pe teren religios concurența din universul retoric, dar cu mai multă complexitate emoțională, echivoc moral, și chiar cu un plus de violență. De aceea æmulatio, în alternanță liberă cu zelus ("gelozie", "invidie"), a constituit principalul argument în justificarea cruciadelor 19. Era modul războinic prin care soldații Crucii imitau exemplul cristic, nu prin copierea unei forme de viață, ci prin dragostea oarbă pentru o virtute: purtați de iubire, puteau să comită crime, rămânând
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
doborî pe concurenții (râvnitorii) săi în a sa cale"24. Neologismul, concurent, pregătește deja înlocuirea vechiului cuvânt slavon, râvnitor, fără totuși să renunțe la temele sale. Ceea ce ține laolaltă această societate literară e una dintre componentele importante ale modelului emulației: invidia. Ea structurează coprezența, îi determină pe literați să meargă alături și să facă aceleași gesturi. Dorința de literatură, chemarea spre creație și consumul de opere se plătește pe versantul negativ prin gelozie. Iar Asachi, deplin conștient de importanța acestor pulsiuni
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
aici, strict din nevoia de limpezime, dorințe literare. Or, ceea ce vor să excite literații de la 1830 e o afecțiune comună: ei încearcă să opereze transferul unei dorințe dinspre viața cotidiană spre literatură, să creeze o situație în care dorința și invidia orientate în mod normal spre valori materiale sau erotice să fie canalizate spre opere. Angajamentul în câmpul literar nu e justificat în virtutea tradiției prestigioase, a autorităților consacrate, a memoriei multiseculare, ci în virtutea unei gelozii naive: pentru că alții o fac și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
proprietăți stabile ale obiectului literar, doar proprietățile întâmplătoare ale unui obiect dorit de altul. Dorința literară e încadrată de câmpul literar și e guvernată de legile lui; dorința de literatură încadrează activitatea literară și e guvernată de legile sociale ale invidiei. În al doilea rând, e de remarcat că rivalitatea devine aici resortul unic al oricărei imitații sociale. Pentru Spinoza nu există alt motor al mobilizării mimetice. În Scolia la definiția 33, filosoful respinge distincția între o imitație simplă (cel care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
aflat groapa ei plină de viermi și de împuțiciune multă. Vezi oame ce frumuseațe răvnești și săruți?" (M. Gaster, Chrestomatie română. Texte tipărite și manuscrise (sec. XVI-XIX), dialectale și populare, I, Socec - Brockhaus, București - Leipzig, p. 292). 22 Despre rolul invidiei în societățile democratice din secolul al XIX-lea, cea mai recentă sinteză e aceea a lui Fabrice Wilhelm, L'Envie, une passion démocratique au XIXe siècle, Presses de l'Université Paris-Sorbonne, Paris, 2013. 23 G. Barițiu, " Lectura unui om tânăr
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Fiecare cu Budapesta lui, colecția „Ego. Proză“, Editura Polirom, 2007 Brandui-m-aș și n-am cum Recunosc cinstit: am început să invidiez o mulțime de orașe din România. Dacă e să dau cel mai recent exemplu, mi se înverzește inima de invidie când mă gândesc la TIFF-ul de la Cluj. Timp de o săptămână, m-am și enervat să deschid televizorul, să citesc ziarele, să aflu că publicul clujean s-a bătut pe bilete la cinema, că a avut șansa să vadă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
direcția de dezvoltare a publicației Viața, astfel încât ea s-a adresat în mare parte altui public și nu a fost în concurență cu revista de la Iași. Indicațiile oferite au fost urmate întocmai de colaboratorii revistei, chiar dacă au privit uneori cu invidie stilul mai stiințific și mai teologic al revistei de la Iași672. Revista Viața a expus o teologie practică, pe înțelesul țăranilor, mergând ușor la inima creștinului de la țară. Publicul vizat de această publicație a fost "populația catolică din satele din Moldova
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
primitiv, teluric, brutal, pe care toți oamenii de bine și toate dispozițiile salutare caută săl ție în ascuns, să nui permită ieșirea la lumina zilei, de care nu este vrednic. În acest instinct se concentrează relele naturei omenești: lenea, injustiția, invidia contra celui mai bun și cruzimea sângeroasă. Să nu ne atingem, să nu ne dezlegăm acest instinct animal! Secole nu sunt de ajuns pentru al înfrâna și a readuce poporul pe calea adevărului și a binelui, și adesea sunt ruine
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
dialectic și doctrina creștină, afirmând: „De aceea haideți să fim cinstiți și să recunoaștem că actuala conducere de stat a adus liniște oamenilor, pentru că le-a asigurat existența și le-a permis să trăiască din roadele muncii lor cinstite”. Ce invidie trebuie să fi stărnit subtilitatea intelectuală a lui Justinian în rândurile comuniștilor fideli. Adeziunea patriarhului la marxism reprezenta o problemă serioasă pentru ceilalți comuniști care încercau să intre în grațiile lui Gheorghiu-Dej. Toată lumea bună a tovarășilor știa că Justinian se
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Popovici de la Oradea, un om cultivat, doctor în teologie, care avusese nefericita inspirație să candideze și el [ân anul 1947, n.n.] la tronul mitropolitan de la Iași” (p. 166). Pe lângă rezerva patriarhului Justinian Marina, Dumitru Stăniloae s-a confruntat și cu invidiile și răutățile unor colegi profesori de la Academia Teologică din Sibiu și de la Institutul Teologic de grad universitar din București (pp. 156-157, p. 160 și 184). Documentele organelor represive referitoare la procesul „Rugului Aprins” din 1958, cu precădere procesele-verbale de interogatoriu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]