28,495 matches
-
faptă, persoană și vinovăție (a se vedea în acest sens Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie 2014). ... 20. Neintervenind elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția deciziei menționate, precum și considerentele pe care aceasta se sprijină își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ... 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din
DECIZIA nr. 526 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264649]
-
este discriminatorie. ... 6. Judecătoria Brașov - Secția penală consideră că excepția este neîntemeiată. Potrivit art. 16 alin. (1) din Constituție, cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. Astfel cum s-a statuat în jurisprudența Curții Constituționale, egalitatea nu presupune uniformitate. Principiul egalității în drepturi nu împiedică aplicarea unui tratament juridic diferit pentru situații de fapt diferite, având o justificare obiectivă și rațională. Instanța a apreciat ca fiind neîntemeiate susținerile petentului referitoare la echivalența efectelor
DECIZIA nr. 568 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264650]
-
modul de reglementare a măsurii arestului la domiciliu, aceasta reprezintă o încălcare a drepturilor persoanei, care, prin intensitate și modul de aplicare/de punere în executare afectează libertatea persoanei, având caracteristicile unei privări de libertate, sens în care a invocat și jurisprudența de referință a altor curți constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului. ... 21. Constatând că arestul la domiciliu este o măsură preventivă privativă de libertate, în analiza criticii potrivit căreia se creează o egalitate între persoanele aflate în arest
DECIZIA nr. 568 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264650]
-
legalitate“ din cuprinsul art. 2 lit. n) și q) și al art. 33 alin. (3) din Legea nr. 94/1992, aspecte ce aparțin competenței instanței de fond. Pe fondul excepției, apreciază criticile de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiate, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale,concretizată prin Decizia nr. 792 din 23 noiembrie 2021. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele: 8. Prin Încheierea din 10 iulie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 470/103/2019, prin Sentința civilă nr. 7.467 din 5 noiembrie
DECIZIA nr. 544 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264674]
-
nr. 94/1992 și de eliminare a posibilității de aplicare discreționară a unor măsuri administrative care restrâng drepturile fundamentale ale entităților supuse controlului Curții de Conturi. ... 20. În acest context, Curtea reține că, într-adevăr, instanța de contencios constituțional a statuat în jurisprudența sa constantă, de exemplu, Decizia nr. 448 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 7 ianuarie 2014, Decizia nr. 224 din 13 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 544 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264674]
-
a reținut, în esență, că, deși prin dispozițiile art. 10 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 se stabilește cuantumul taxei judiciare de timbru, aceasta nu este de natură să afecteze accesul liber la justiție, deoarece, în jurisprudența sa, instanța constituțională a stabilit în nenumărate rânduri că prestațiile judecătorești nu trebuie și nu pot fi în toate cazurile gratuite. Nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților
DECIZIA nr. 642 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265378]
-
că echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanța de judecată prin hotărârea pe care o pronunță în cauză, plata acestora revenind părții care cade în pretenții. ... 19. În același sens este, de altfel, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiție este aceea că nu este un drept absolut (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful
DECIZIA nr. 642 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265378]
-
atât timp cât nu este atinsă însăși substanța sa. Chiar în Hotărârea din 19 iunie 2001, pronunțată în Cauza Kreuz împotriva Poloniei, paragraful 54, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că, în conformitate cu principiile care se degajă din jurisprudența sa, ea nu a respins niciodată ideea de impunere a unor restricții financiare cu privire la accesul unei persoane la justiție, tocmai în interesul unei bune administrări a justiției. ... 20. Plata taxelor judiciare de timbru fiind o condiție legală pentru
DECIZIA nr. 642 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265378]
-
conferite de Constituție și de legi, pe baza probelor care însoțesc aceste cereri. ... 22. Referitor la invocarea prevederile art. 27 din Constituție, acestea nu au incidență în cauză. ... 23. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în decizia menționată își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ... 24. Distinct de cele arătate în decizia menționată, Curtea reține că legiuitorul are deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare
DECIZIA nr. 642 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265378]
-
al reabilitării (de drept sau judecătorească), ce se realizează prin intermediul dispozițiilor penale, legiuitorul beneficiază de o marjă de apreciere, având în vedere și faptul că aceste dispoziții conturează politica penală a statului. ... 18. În acest context, Curtea a reamintit jurisprudența sa potrivit căreia Parlamentul este liber să decidă cu privire la politica penală a statului, în virtutea prevederilor art. 61 alin. (1) din Constituție, în calitate de unică autoritate legiuitoare a țării. Totodată, Curtea a stabilit că nu are competența
DECIZIA nr. 505 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265354]
-
2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 216 din 23 martie 2016, paragraful 33, și Decizia nr. 730 din 6 decembrie 2016, precitată, paragraful 22). ... 21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate pronunțată prin Decizia nr. 636 din 19 octombrie 2021, mai sus menționată, precum și considerentele care au fundamentat această soluție își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 22. Totodată
DECIZIA nr. 505 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265354]
-
prin Decizia nr. 636 din 19 octombrie 2021, mai sus menționată, precum și considerentele care au fundamentat această soluție își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 22. Totodată, referitor la dreptul la apărare, instanța de control constituțional a statuat, în jurisprudența sa, că acesta este în serviciul efectivității realizării dreptului constituțional al cetățenilor de a se adresa justiției pentru apărarea drepturilor, libertăților și intereselor lor legitime (Decizia nr. 64 din 2 iunie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 505 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265354]
-
pentru prejudiciul moral pe care consideră că l-a suferit și 6.100 EUR pentru cheltuielile de judecată. ... 18. Guvernul consideră că o constatare a încălcării ar putea constitui o reparație suficientă și că sumele solicitate sunt excesive în raport cu jurisprudența Curții. ... 19. Curtea acordă reclamantei 6.000 EUR pentru prejudiciul moral, plus orice sumă ce ar putea fi datorată cu titlu de impozit pentru această sumă. ... 20. Având în vedere documentele de care dispune și jurisprudența sa, Curtea consideră că este
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265389]
-
sunt excesive în raport cu jurisprudența Curții. ... 19. Curtea acordă reclamantei 6.000 EUR pentru prejudiciul moral, plus orice sumă ce ar putea fi datorată cu titlu de impozit pentru această sumă. ... 20. Având în vedere documentele de care dispune și jurisprudența sa, Curtea consideră că este rezonabil să acorde reclamantei suma de 3.000 EUR cu titlu de cheltuieli de judecată, la care se adaugă orice sumă ce ar putea fi datorată cu titlu de impozit pe această sumă. ... PENTRU ACESTE MOTIVE
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265389]
-
criticate sunt neconstituționale, întrucât repun în fondul activ al legislației norme abrogate. Depune concluzii scrise în acest sens. ... 7. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, întrucât, pe de o parte, există o bogată jurisprudență în materia analizată, spre exemplu, deciziile nr. 403 din 6 iunie 2019 și nr. 715 din 6 octombrie 2020, și, pe de altă parte, statul este în măsură să stabilească ce beneficii trebuie plătite angajaților săi, putând dispune introducerea, suspendarea
DECIZIA nr. 457 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265123]
-
vigoare. De asemenea, este încălcat și art. 66 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, întrucât este un nonsens ca actul de suspendare să producă efecte și după abrogarea unui act normativ. Se precizează că inclusiv Curtea Constituțională a statuat, în jurisprudența sa, că o normă abrogată nu poate fi repusă în vigoare. În plus, se încalcă și art. 66 alin. (3) teza întâi din Legea nr. 24/2000, întrucât acesta interzice ca, ulterior abrogării, ce are caracter definitiv, fiind ultimul eveniment legislativ
DECIZIA nr. 457 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265123]
-
o practică unitară. Or, principiul egalității este consacrat și transpus și în legislația românească, prin Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. De asemenea, se invocă art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenție, precum și jurisprudența Curții Constituționale și cea a Curții Europene a Drepturilor Omului. Totodată, în Dosarul nr. 321D/2019, autorul excepției compară situația economică a unor țări din spațiul european din perspectiva deficitului bugetar și a datoriei publice. ... 30. În dosarele nr. 978D/2019 și
DECIZIA nr. 457 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265123]
-
două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 43. Guvernul, exprimându-și punctul de vedere în Dosarul nr. 467D/2020, apreciază ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate invocată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie, potrivit căreia ajutoarele și indemnizațiile reprezintă beneficii acordate anumitor categorii socioprofesionale în virtutea statutului special al acestora, nu au temei constituțional, iar legiuitorul este liber să dispună cu privire la conținutul, limitele și condițiile de acordare
DECIZIA nr. 457 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265123]
-
și politice, ale art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale Primului Protocol la Convenție, privind protecția proprietății, și ale Protocolului nr. 12 la Convenție, privind interzicerea generală a discriminării, precum și jurisprudența Curții Constituționale și cea a Curții Europene a Drepturilor Omului. ... 49. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare cu cele din prezenta cauză
DECIZIA nr. 457 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265123]
-
pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, din cauza caracterului imprevizibil al dispozițiilor referitoare la neacordarea ajutoarelor sau, după caz, a indemnizațiilor la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă, invocând jurisprudența sa, Curtea a reținut că „persoanele care se pensionează se supun dispozițiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum“(a se vedea, în același sens, și Decizia nr. 443 din 21 iunie 2016
DECIZIA nr. 457 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265123]
-
susținerea potrivit căreia dispozițiile criticate creează situații juridice discriminatorii față de persoanele care au ieșit la pensie anterior suspendării plății indemnizației/ajutorului, prin Decizia nr. 154 din 27 martie 2018, paragraful 32, Curtea a reținut că aceasta este neîntemeiată, deoarece, în jurisprudența sa constantă, a statuat că situația diferită în care se află cetățenii, în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum, nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a
DECIZIA nr. 457 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265123]
-
fost adoptate. ... 58. În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea art. 41 din Constituție, prin Decizia nr. 124 din 10 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 445 din 27 mai 2020, paragraful 33, invocând jurisprudența sa, Curtea a reținut că, potrivit art. 41 alin. (2) din Constituție, salariații au dreptul la măsuri de protecție socială care privesc: securitatea și sănătatea salariaților, regimul de muncă al femeilor și al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe
DECIZIA nr. 457 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265123]
-
compatibilitatea prevederilor de lege criticate cu dispozițiile constituționale și convenționale referitoare la dreptul de proprietate, prin Decizia nr. 472 din 8 iulie 2021, paragraful 69, și Decizia nr. 695 din 6 octombrie 2020, paragraful 20, Curtea a reiterat că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (a se vedea, spre exemplu, Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23), statul este în măsură să stabilească ce beneficii trebuie plătite angajaților săi din bugetul de stat. Astfel
DECIZIA nr. 457 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265123]
-
de serviciu ori trecerii în rezervă reprezintă beneficii acordate anumitor categorii socioprofesionale în virtutea statutului special al acestora, fără a avea însă un temei constituțional. ... 63. Întrucât criticile de neconstituționalitate din prezenta cauză privesc aspecte similare cu cele relevate în jurisprudența Curții și având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței acesteia, considerentele și soluțiile deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 64. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146
DECIZIA nr. 457 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265123]
-
acestora, fără a avea însă un temei constituțional. ... 63. Întrucât criticile de neconstituționalitate din prezenta cauză privesc aspecte similare cu cele relevate în jurisprudența Curții și având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței acesteia, considerentele și soluțiile deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 64. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin.
DECIZIA nr. 457 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265123]