21,649 matches
-
nr. 1 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 129/2023, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 188/2024, din care să rezulte legalitatea, necesitatea și oportunitatea avansului, însoțită, după caz, de angajamentele legale sau început de dovadă scris pentru justificarea avansului, notă justificativă privind acordarea ajutorului de stat pentru lucrările executate aferente fiecărei activități prevăzute în anexa nr. 1 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 129/2023, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 188/2024, și fiecărei exploatări miniere
ORDIN nr. 1.434 din 3 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289234]
-
emiterea vizei de «certificat în privința realității, regularității și legalității» constă în verificarea următoarelor documente: a) facturi, contracte care justifică utilizarea sumelor și documente justificative privind cheltuielile salariale; ... b) orice angajament legal sau început de dovadă scrisă, după caz, pentru justificarea solicitării de avans (plăți preliminate lunare); ... c) angajamente legale pe baza cărora s-au efectuat respectivele prestări de servicii/livrări de bunuri/execuție de lucrări (comenzi, contracte); ... d) procesele-verbale de recepție cantitativă și calitativă care confirmă efectuarea serviciilor prestate/bunurilor livrate/lucrărilor executate, asumate
ORDIN nr. 1.434 din 3 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289234]
-
de control efectuată prin emiterea vizei de «bun de plată» constă în verificarea următoarelor documente: a) facturi, contracte care justifică utilizarea sumelor și documente justificative privind cheltuielile salariale; ... b) orice angajament legal sau început de dovadă scrisă, după caz, pentru justificarea solicitării de avans (plăți preliminate lunare); ... c) angajamente legale pe baza cărora s-au efectuat respectivele prestări de servicii/livrări de bunuri/execuție de lucrări, cum ar fi, dar fără a se limita la comenzi, contracte și altele asemenea; ... d) procesele-verbale de
ORDIN nr. 1.434 din 3 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289234]
-
conform Scrisorii-cadru nr. 464.142 din 10.12.2021, emisă de Ministerul Finanțelor, privind contextul macroeconomic, metodologia de elaborare a proiectelor de buget pe anul 2022 și a estimărilor pentru 2023-2025, precum și limitele de cheltuieli stabilite pe ordonatorii principali de credit. ... 2. Justificarea necesității implementării proiectului Culegerea și prelucrarea rapidă a datelor exacte, precise și accesibile pentru zone cu acoperire mare sunt esențiale pentru sprijinirea procesului decizional, în special în gestionarea riscurilor și, de asemenea, o componentă vitală a măsurilor de prevenire și
HOTĂRÂRE nr. 1.125 din 11 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288324]
-
caracter gratuit sau cu costuri minimale, să permită identificarea zonelor de mobilitate a albiilor, respectiv eroziuni și deponii, care pot pune în pericol lucrările hidrotehnice existente sau alte obiective socioeconomice, permițând astfel creșterea timpilor de anticipare, identificarea sectoarelor critice și justificarea fundamentării lucrărilor de investiții, întreținere sau intervenție necesare. În plus, instrumentele create, bazate pe informații satelitare disponibile la nivelul Uniunii Europene, trebuie să permită monitorizarea evoluției zonelor de extracție a agregatelor minerale, intervențiile planificate și cele neautorizate pe cursurile de
HOTĂRÂRE nr. 1.125 din 11 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288324]
-
nu ține seama de finalitatea acordării sporului, iar măsura criticată nu este justificată obiectiv și rezonabil. Nici scopul Legii-cadru nr. 153/2017, respectiv eliminarea inechităților sociale, nu este atins prin acordarea diferențiată a sporului pentru condiții de muncă. În plus, nici justificarea lipsei de fonduri nu este validă, având în vedere că tot legiuitorul a acordat, începând cu 1 decembrie 2020, acest spor. ... 31. Din cauza neacordării sporului se încalcă și art. 34 și 35 din Constituție, deoarece personalului bugetar care lucrează
DECIZIA nr. 176 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288194]
-
nici nu are cum să se vaccineze, având în vedere că este o persoană hipertensivă și, mai mult decât, atât a și fost sancționată contravențional. Referitor la condițiile de admisibilitate în principiu a cererii de intervenție accesorie, singura condiție este justificarea interesului propriu; or, în prezenta cauză se solicită anularea hotărârii Guvernului, hotărâre ce se impune inclusiv pentru petent, care nu este o persoană vaccinată, nici nu este trecută prin boală, deci nu este deținător de certificat COVID-19. Curtea aduce la
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
de legi și celelalte proiecte de acte normative vor fi însoțite, în mod obligatoriu, de o evaluare preliminară a impactului noilor reglementări asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale omului“. Interdicția totală impusă persoanelor nevaccinate/netestate/ netrecute prin boală nu își găsește justificarea din punct de vedere legal și nici medical. Astfel de măsuri care, fără a avea la bază o analiză concretă a tipului de risc reprezentat de fiecare categorie - vaccinat, nevaccinat, duc la o împărțire artificială a populației în sănătoși - cei
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
realitate, un răspuns al autorităților la obligația prevăzută în art. 34 alin. (2) din Constituție, potrivit căreia «Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei și a sănătății publice». (...) Caracterul excepțional, imprevizibil al unei situații nu poate constitui o justificare pentru a încălca ordinea de drept, prevederile legale și constituționale referitoare la competența autorităților publice ori cele privind condițiile în care se pot aduce restrângeri exercițiului drepturilor și libertăților fundamentale. Autoritățile naționale - în mod special administrația centrală și locală - sunt
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
legalității, care constituie prima dintre valorile de referință ale statului de drept (pct. II A5). Sub acest aspect sunt relevante, între altele, potrivit aceluiași document, existența unor reguli constituționale clare în privința procedurii legislative, dezbaterile publice ale proiectelor de legi, justificarea lor adecvată, existența evaluărilor de impact de adoptarea legilor. Referitor la rolul acestor proceduri, Comisia reține că statul de drept este legat de democrație prin faptul că promovează responsabilitatea și accesul la drepturile care limitează puterile majorității» (paragraful 32). ... 86
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
de dispozițiile Legii nr. 55/2020. În al doilea rând, măsurile au fost justificate de necesitatea protejării sănătății publice, prevăzută în art. 53 din Constituție, ceea ce relevă faptul că ingerința urmărește un scop legitim. În al treilea rând, raportat la justificarea și motivarea adoptării măsurilor așa cum rezultă din Analiza factorilor de risc, atașată întâmpinării, ingerința apare ca necesară, întrucât autoritățile pârâte urmăresc asigurarea interesului public, respectiv a sănătății publice, prin luarea unor măsuri pentru asigurarea igienei și a sănătății publice
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
în aplicarea prevederilor art. 14 din Convenția privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind interzicerea discriminării, că reprezintă o încălcare a acestor prevederi orice diferență de tratament săvârșită de stat între indivizi aflați în situații analoage, fără o justificare obiectivă și rezonabilă. În legătură cu principiul egalității regăsit la art. 16 alin. (1) din Constituția României, Curtea Constituțională a reținut că „principiul egalității cetățenilor în drepturi presupune egalitatea de tratament juridic pentru situații identice sau comparabile, după cum impune
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
diferență de tratament nu semnifică, în mod automat, încălcarea sa. Pentru ca o asemenea încălcare să se producă, trebuie stabilit că persoanele aflate în situații analoage sau comparabile beneficiază de un tratament preferențial și că distincția nu își găsește nicio justificare obiectivă sau rezonabilă. În Cauza Carson și alții c. Regatului Unit, Hotărârea din 4 noiembrie 2008, respectiv Cauza McMichael c. Regatului Unit, Hotărârea din 24 februarie 1995, Curtea a reținut că statele beneficiază de o anumită marjă de apreciere pentru
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
consecutiv. Interesul“ este calificat unanim în doctrină și în jurisprudență ca fiind o condiție de exercițiu al acțiunii civile și de promovare a oricărei forme procedurale ce intră în conținutul acesteia, nefiind suficientă afirmarea existenței unui drept actual, ci și justificarea folosului practic urmărit prin punerea în mișcare a procedurii judiciare. Prin urmare, interesul trebuie să fie în legătură cu pretenția formulată, să existe în momentul în care se exercită dreptul la acțiune, să îl vizeze pe cel care recurge la
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
similar. În ceea ce privește controlul de legalitate privind procedura emiterii hotărârilor Comitetului Național pentru Situații de Urgență, a fost constantă în respingerea acțiunilor în anulare, prin care reclamanții formulau critici similare legate de oportunitatea prelungirii stării de alertă, respectiv justificarea măsurilor restrictive propuse de Comitetul Național pentru Situații de Urgență. Observând practica judiciară constantă și diferită a completului 2 fond de admitere a cererilor în anularea hotărârilor Guvernului și, prin analogie, și a hotărârilor C.N.S.S.U., va dezvolta în continuare apărări
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
același sens, nerespectarea legii de către reclamant prin organizarea și participarea la proteste, mitinguri se circumscrie aceluiași principiu de drept, care presupune că „nimeni nu se poate prevala de propria culpă în susținerea intereselor sale“. În ceea ce privește condiția justificării unui interes personal constând în vătămarea drepturilor, învederează instanței faptul că reclamantul nu justifică un interes legitim pentru promovarea cererii sale. În cuprinsul acțiunii sale, reclamantul nu a indicat și nici nu a justificat folosul practic pentru sine, rezultat din
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
teritoriul României, să fie declarată fie de ministrul sănătății (în ipoteza în care ea are, de exemplu, cauze interne), fie de Comitetul Național pentru Situații de Urgentă (în ipoteza în care ea provine din exteriorul țării), fără a exista o justificare în acest sens. Indiferent de cele de mai sus, se reține că în speță pârâții nu au indicat actul prin care Organizația Mondială a Sănătății a declarat pandemia, în cuprinsul Adresei nr. REG 2/5481/23.06.2020, Ministerul Sănătății rezumându-se la a
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
anumite activități persoanelor nevaccinate/netrecute oficial prin boală/netestate, inclusiv a celor care dețin anticorpi împotriva virusului SARS-CoV-2 (cum este reclamantul), coroborată cu permiterea accesului celorlalte persoane, constituie, în mod evident, un tratament diferențiat, pentru care, aparent, pârâții nu au oferit o justificare obiectivă, cu excepția afirmației generale că persoanele vaccinate transmit mai greu virusul decât persoanele nevaccinate, și care deci creează, aparent, o situație discriminatorie, adică o încălcare a principiului egalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor și discriminării în exercitarea unora din
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
legalității, care constituie prima dintre valorile de referință ale statului de drept (pct. II A5). Sub acest aspect sunt relevante, între altele, potrivit aceluiași document, existența unor reguli constituționale clare în privința procedurii legislative, dezbaterile publice ale proiectelor de legi, justificarea lor adecvată, existența evaluărilor de impact de adoptarea legilor. Referitor la rolul acestor proceduri, Comisia reține că statul de drept este legat de democrație prin faptul că promovează responsabilitatea și accesul la drepturile care limitează puterile majorității. În Decizia Curții
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
evidență, din moment ce dispozițiile cuprinse în anexele celor două acte contestate plasează, într-adevăr, persoanele nevaccinate/netrecute oficial prin boală/netestate într-o categorie diferită de restul persoanelor, printre care și cele care dețin anticorpi neutralizanți. În ceea ce privește existența unei justificări obiective pentru stabilirea acestui tratament diferențiat, instanța reține că ea nu a fost probată de către pârâți. Astfel, plecându-se de la premisa că scopul acestui tratament diferențiat ar fi cel declarat oficial, respectiv combaterea și împiedicarea răspândirii virusului (deci
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
la diverse activități, în timp ce în cazul persoanelor care deși s-au îmbolnăvit, nu au declarat acest lucru, li s-a interzis accesul. În cuprinsul întâmpinării, pârâtul Comitetul Național pentru Situații de Urgență a prezentat o dublă argumentație pentru justificarea tratamentului juridic diferit la care sunt supuse cele două categorii de persoane. Astfel, printr-o primă argumentație, acesta a admis implicit că tratamentul diferit reprezintă, în realitate, o sancțiune aplicată persoanelor care nu declară îmbolnăvirea, afirmând că acestea își invocă
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
aplicată persoanelor care nu declară îmbolnăvirea, afirmând că acestea își invocă propria culpă, deoarece nu sunt cunoscute condițiile contractării bolii, evită să se supună carantinării și nu îi protejează pe cei din jur. Or, acest argument nu are legătură cu justificarea publică oferită în mod constant de autorități pentru tratamentul diferențiat, respectiv aceea că persoanele nevaccinate/netestate/netrecute oficial prin boală pot răspândi virusul. Chiar dacă s-ar accepta că poate fi oferit și acest argument, instanța reține că, deși aparent adecvată pentru
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
Față de toate cele expuse mai sus, curtea va concluziona că tratamentul diferențiat aplicat de pârâți persoanelor care dovedesc prin analize că dețin anticorpi neutralizanți SARS-CoV-2, în raport de persoanele care fac dovada vaccinării/testării/trecerii oficiale prin boală, nu are o justificare obiectivă, el întemeindu-se pe un criteriu de diferențiere nerelevant pentru atingerea scopului legitim urmărit. În consecință, în raport de modul de dezlegare a tuturor criticilor de nelegalitate formulate de reclamant, în baza art. 18 din Legea nr. 554/2004, instanța
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
la Agenția Națională de Administrare Fiscală, aprobată prin hotărâre a consiliilor locale/județene, care va cuprinde: a) datele de identificare a bunurilor prevăzute la alin.(1), inclusiv identificarea printr-un număr de carte funciară și număr cadastral sau topografic, după caz; ... b) justificarea transferului bunurilor din domeniul privat al statului în domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale, destinația ulterioară a bunurilor și perioada de timp pentru care se păstrează această destinație, precum și precizarea surselor de finanțare necesare îndeplinirii condițiilor prevăzute la alin. (1
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 91 din 27 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275767]
-
numărul MF atribuit bunului în inventarul bunurilor din domeniul public al statului centralizat la Ministerul Finanțelor, valoarea de inventar actualizată conform prevederilor legale, inclusiv identificarea printr-un număr de carte funciară și un număr cadastral sau topografic, după caz; ... b) justificarea transferului bunurilor din domeniul public al statului în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale, destinația ulterioară a bunurilor și perioada de timp pentru care se va păstra această destinație. ... (5) Guvernul aprobă, prin hotărâre inițiată de Ministerul Finanțelor, transferul bunurilor din
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 91 din 27 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275767]