4,839 matches
-
schimb, în fabula următoare: Întâmplarea făcu Ca un moș pe-un măgar să zărească Un câmp înflorit, plin de iarbă : Animalul degrabă-l dezlegă, Și asinul se duse să pască, cele două relații de anaforă infidelă sunt stabilite datorită cunoașterii lexicale. "Animalul" este un hiperonim pentru "măgar" și "asin" este un sinonim pentru "măgar". Pe lângă anaforele nominale infidele în care cei doi termeni sunt strict coreferențiali, apare și un tip de anaforă infidelă, extrem de frecventă, numită anaforă asociativă. Ea folosește doar
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
atât de subțiri că te-ai fi așteptat să se frângă la cea mai mică suflare; însă aceste paie nu se curbau decât la niște înălțimi amețitoare 268... Ne aflăm aici la limita dintre cunoașterea lingvistică și cunoașterea lumii: competența lexicală a cititorului occidental deține poate informația potrivit căreia majoritatea bisericilor se sprijină pe niște piloni. În mod fundamental, anafora asociativă mobilizează relații de stereotipie: pentru a ne asuma o relație, trebuie să trecem prin reprezentarea pe care ne-o facem
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Însă un cititor care ar ignora faptul că bisericile gotice au ca trăsătură esențială coloanele, ar afla acest lucru prin acceptarea faptului că textul este coerent. Adesea, acest gen de acceptare a coerenței îmbogățește indirect cunoștințele cititorului. În schimb, anaforizarea lexicală a "coloanelor" prin "aceste paie" nu se bazează pe o asociere, ci pe o anaforă infidelă care plasează referentul într-o altă categorie: aveam de-a face cu o metaforă pe care cititorul o deduce dintr-un anumit număr de
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
trimis din întâmplare 269. Acest text prezintă diverse tipuri de reluare prin grupuri nominale. Vom enumera trei ansambluri: anaforele fidele ("un tânăr îmbrăcat ... ponosite" → "tânărul", sau "poarta unei case" → "acelei porți") care reiau cel puțin începutul unui grup antecedent; anaforele lexicale infidele ("un tânăr" → "sărmanul neofit"); coreferența dintre descrierile precise ("pictorul lui Henric al IV-lea..." și "pictorul căruia îi datorăm..."). "Sărmanul neofit" este un bun exemplu de anaforă infidelă garantată doar prin dinamica textului, impusă de enunțător. De fapt, este
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Această femeie, văzând-o pe această drumeață atât de murdară, îi ceru să intre la ea în slujbă. "Această femeie" permite desprinderea din discurs a unei noi teme, izolată la începutul frazei; înainte, infanta era tema discursului. În schimb, anafora lexicală "această drumeață atât de murdară" reia nu atât "infanta", cât felul în care femeia de la fermă o vede pe tânără, o privire prin care personajul, până în acel moment fiica regelui, este plasat în categoria servitorilor. 7.14. Demonstrative insolite și
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
uita spre lac. (5) Doi oameni care beau vin se zăreau în fundul unui cabaret prin ușa larg căscată și prin ferestrele deschise [...]. Aici nu este vorba nici de o progresie tematică evidentă, nici de o temă-titlu explicită, nici de anafore lexicale sau pronominale. Pare a fi o discontinuitate de la o frază la alta. Totuși, cu toate că coeziunea pune probleme, nimeni nu va spune că este vorba despre incoerență în cazul de față. Cititorul va găsi coerența presupunând că aceste fraze descriu un
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de-a doua parte este consacrată substantivului propriu a cărui semantică este studiată cu ajutorul textelor literare.) KLEIBER G., 2001 L'anaphore associative, Paris, PUF (Un studiu clar și foarte bogat despre anafora asociativă care permite parcurgerea tuturor chestiunilor privind anafora lexicală.) LANGUE FRANÇAISE, nr. 120: "Les démonstratifs: théories linguistiques et textes littéraires", M.-N. Gary-Prieur și M. Léonard (coord). (O serie de studii privind folosirea determinantului demonstrativ în textele literare.) MILNER J.-C., 1982 "Théorie de la référence"; prima parte din Ordres
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
doară; El își lăsă tovarășul împovărat să moară, Recunoscu că el greșise și rău are să-i pară. Astfel măgarul, în această aventură, Lăsă din spate a lui încărcătură, Cu tot cu pielea-i pe deasupra. 7.2. Studiați reluările nominale (repetiția, pronominalizarea, anafora lexicală fidelă și infidelă). Există o legătură între întâmplarea povestită și repartizarea anaforei? 7.3. Următoarele două texte sunt începuturi de povestire. Primul este un basm, al doilea o nuvelă care face parte din "Scene de viață privată" din Comedia umană
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
4) .... cal (v.7) ... calul (v.11); anafora nominală infidelă: tot un singur șir: un măgar (v.4) ... sărmanul dobitoc (v.6) ... tovarășul (v.12) ... măgarul (v.14). Se disting două tipuri de reluări: * măgar ... dobitoc, ceea ce implică anumite cunoștințe lexicale ale cititorilor (este vorba de termeni sinonimi, dar care nu au aceleași arii de întrebuințare); * măgar ... tovarășul lui, în care descrierea definită (tovarășul lui = tovarășul calului) se bazează pe cunoștințe formate prin dinamica acestei povestiri: ne-am putea închipui alte
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
citat (discurs ~), 203 citează (discurs care ~), 203 clasificare, 258 co hiponim, 152 co~enunțător, 49 coerență (vs coeziune), 285, 306, 345 compactă (funcționare ~), 267 compusă (formă ~), 105 conceptuală (anaforă ~), 318 configurațională (dimensiune ~), 294 conotație autonimică, 185 contagiere stilistică, 230 contaminare lexicală, 230 contextul producerii, 51, 52 contract narativ, 95 coreferință, 316 cotext (vs context), 58 D dativ etic, 67 deictic, 55 deictic spațial, 57 deictic temporal, 57 demonstrativ, 333, 337 densă (funcționare ~), 266 descriere, 149, 312 descriere definită, 320 desemnator rigid
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
nu dispune de acest pronume, el fiind tradus prin "se", "noi" sau "tu". 53 La douăzeci de ani ai mult entuziasm. 54 Când lumea iubește, nu se gândește la sine. 55 Urmăm aici analiza propusă de Évelyne Saunier în Identité lexicale et régulation de la variété sémantique, teză de doctorat în lingvistică, Paris-X, 1996, capitolul 7. 56 Având în vedere că limba română nu dispune de un corespondent pentru pronumele on din limba franceză, vom da exemplele citate în original. 57 "Suntem
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
analiza lui B. Cerquiglini, La Parole médievale, Ed. de Minuit, Paris,1981. 235 Op. cit., p. 172. 236 Asupra acestei repartizări, a se vedea mai ales articolul scris de Sarah de Vogüé, "Discret, dense, compact: les enjeux énonciatifs d'une typologie lexicale", în La Notion de prédicat, J.-J. Franckel ed., colecția ERA 642, U.F.R.L., Universitatea Paris VII, 1989. 237 Maria Jarrega, Le rôle du pluriel dans la construction du sens des syntagmes nominaux en français contemporain, teză de lingvistică la
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
a celor care vegheau la păstrarea climatului ideologizant comunist), contribuția lui Emil Manu rămâne în continuare importantă în ceea ce privește receptarea poeților de la revista "Albatros". Scopul demersului critic al Cristinei Ciobanu este acela de a pune în evidență structuri poetice și combinații lexicale datorate puseurilor de frondă literară care să poată contura tabloul unei generații considerate ori pierdute, ori de tranziție, dar care, prin inventivitatea sa, este recuperată în poezia română contemporană măcar la nivel stilistic. Coordonatele pe care se structurează prezentul demers
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
fericire/ Și numai cu el pot să joc"), asocierile rămân însă inedite. Pe același model al jocului pare să se contruiască și textul poetic, perpetuă căutare a ideii, a sentimentului care se încheagă și care trebuie să-și găsească materialul lexical care să-l reflecte suficient de fidel încât cititorul-spectator să devină și coautor și să se identifice cu căutătorul. Poetica incertitudinilor, a ezitărilor își găsește definiția, reflectarea fidelă într-un poem ca Dar eu spun mereu. Căutătorul de ideal înțelege
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
tăcut, se-ntoarce-același corb,/ Tăind orizontul, diametral”.1 ) E un pastel desenat impecabil, minuțios. Totul în el e demn de atenție: adîncimea perspectivei, culoarea, raportul dintre static și mobil. Sau, ca să vorbesc în termeni proprii literaturii: juxtapunerea impresiilor, egalitatea dicției, economia lexicală. Dar lucrul cel mai remarcabil îl constituie contrastul dintre calmul de suprafață al versurilor, care vin unul după celălalt ca niște constatări neutre și neliniștea sufletească vecină cu disperarea a poetului. în timp ce versul 5 („Copacii rari și ninși par de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Tot în „Vînt”, derutant e versul „în zăvoiul decadent”. „Decadent” (cerut de rimă: „talent”) n-are nici o legătură (cum cred unii) cu orientarea literară de care Bacovia s-a simțit atașat și nu lasă să se vadă (încă) o obsesie lexicală. „Zăvoiul decadent” e zăvoiul în decadență după venirea toamnei, fără frunze, gol. Reamintesc contextul: „Și-am stat singur supărat/ în zăvoiul decadent,/ Și prin crengile-ncîlcite mi-am notat/ Versuri fără de talent”. Autoironizîndu-se, autorul își permite și nițică afectare. „Versuri fără de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cât, îndeosebi, o istorie a deposedărilor succesive. Cât de conservator a fost satul-obște românesc se poate constata prin enumerarea termenilor care definesc principalele structuri comunitare: noțiunile de vatră, zestre, moș, moșie, moștean, moștenire, moștenitor, a moșteni sunt cuvinte din fondul lexical autohton, preroman; pentru lege, țăran, sânge, casă, curte, pământ și țară, câmp, bătrân, se folosesc cuvinte de origine latină; cuvintele slave desemnând noțiunile de obicei, obște (obștean, obștesc), sfat, rudenie, sărac, bogat, jalbă, pricină, pâră . Trebuie observat că termenii de
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
adevăr, finlandezii au avut șansa, și determinarea, de a-și păstra limba cu orice preț. Indiferent de contextul istoric, finlandeza a fost folosită în teritoriu în mod continuu, afișând o rezistență tenace la influxul de neologisme, în permanență adaptând fondul lexical autentic la nevoile lingvistice survenite. Lansarea pentru mass-media a Anului European al Creativității și Inovării 2009 prezintă campania Comisiei Europene de comunicare privind "Anul european al creativității și inovării". Se face, de asemenea, precizarea că mai multe personalități care s-
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Cadru teoretic Conform unor specialiști, copiii deficienți de auz care au contractat deficiența la un stadiu prelingual și care provin din familii de auzitori, dacă până la vârsta școlară nu au frecventat o grădiniță specială, la începerea școlii nu posedă cunoștințe lexicale verbale. Ceea ce înseamnă că ei nu „își dezvoltă un sistem de comunicare coerent până la intrarea în școală. Ei încep să formuleze ideile și să le exprime direct în și concomitent cu însușirea pronunției sunetelor și cuvintelor, în mod organizat
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
I.7.2. Principiul etimologic/ tradițional-istoric / 28 I.7.3. Principiul morfologic / 29 I.7.4. Principiul sintactic / 31 I.7.5. Principiul simbolic / 31 Aplicații / 32 II. NIVELUL LEXICAL-SEMANTIC AL LIMBII ROMÂNE / 43 Repere teoretice / 43 II.1. Unități lexicale / 43 II.1.1. Cuvântul / 43 II.1.2. Expresia / 46 II.2. Structura vocabularului limbii române / 49 II.3. Mijloace de îmbogățire a vocabularului / 52 II.4. Relații semantice / 59 Aplicații / 66 III. NIVELUL MORFOLOGIC AL LIMBII ROMÂNE / 87
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
fonologice segmentale Sunetul este cea mai mică unitate sonoră a comunicării verbale, orale; este realizarea concretă în vorbire a unui anumit fonem. Fonemul, pe de altă parte, reprezintă unitatea sonoră minimală 4 funcțională cu rol în diferențierea morfemelor (unități minimale lexicale și/ sau morfologice). Sunetul este o realitate concretă, fiind produs de aparatul fonator: aerul iese liber sau întâmpină anumite ostacole în traseul său; vibrațiile aerului se propagă de la emițător către receptor, sunt selectate de acesta din urmă și se transformă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
literă Precizați numărul de litere și numărul de sunete din cuvintele: * cer, gherghină, închis, axiomă, ceilalți, Agheorghiesei, briceag, vechime, chioșc; * chestie, Crăciun, excursie, ochii, înghiți, orice, serviciu, contextualizare; * nouăzeci, ochi, cercel, xenofon, chinui, taciturn, lungi, taxare, Genarul; * chihlimbar, cinci, legitim, lexical, aceea, nici, farmacie, chintesență, cinci, chiparos; * blugi, gherilă, exercițiu, ghicitoare, rece, mingea, ghem, ax, ghiveci, hexagon, ninge; * chipeș, dărnicie, lexic, George, închipui, afaceri, leghe, ceruit, învechire, mingi; * ce-ar fi, imaginație, pricepi, context, chip, Alexandrescu, aici, chemare; * mexican, farmacist, voce
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
strigă la boi: "Hăis! Joian, cea! Bourean". Boii pornesc." (Ion Creangă, Ursul păcălit de vulpe) Exemplificați, în enunțuri, folosirea punctului ca semn de punctuație, respectiv ca semn de ortografie. II. Nivelul lexical-semantic al limbii române Repere teoretice II.1. Unități lexicale Ca unități dintre conținut (sens) și formă, respectiv ca acele "categorii structurale" (Zugun, 2000, p. 16) care reflectă anumite tipuri de sensuri/ relații, având, în același timp, o anumită valoare funcțională în context (valoare de transmitere a unei informații, de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sensuri/ relații, având, în același timp, o anumită valoare funcțională în context (valoare de transmitere a unei informații, de marcare a unei categorii gramaticale, a unui raport sintactic, a coordonatei logice sau a celei emfatice a enunțului 31 etc.), unitățile lexicale acceptate, în general, în literatura de specialitate sunt cuvântul și expresia 32. II.1.1. Cuvântul Cuvântul reprezintă 33 unitatea dintre un conținut (concretizat într-unul sau mai multe sensuri) și o formă (sonoră/ scrisă) izolată, de obicei, prin pauze
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
traversat") A trecut peste groapă. ("a sărit") A trecut, din păcate, peste ce era mai important în mesajul respectiv. ("a omis") Volumul a trecut din mână în mână. ("a fost transmis/ a circulat") etc. Sensul cuvântului 35 poate fi: * sens lexical propriu-zis: fericire, copil, a scrie, frumos, repede etc.; * sens gramatical: și, să, pe, va etc.; * sens logic: da, nu, ba; * sens stilistic: numai, doar etc. Forma cuvântului este concretizată, după cum am arătat supra, într-o unitate fonică de obicei, accentuată
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]