4,922 matches
-
diverse, materia inalterabilă și neindividualizată încă a sufletului uman. Prin această sforțare spre universal, simbolismul pășește alături de muzică, limba firească a universalului (s.n.)"93. Dacă așa stau lucrurile, nu cumva trebuie să considerăm pe Eminescu (dată fiind dimensiunea sugestiv-muzicală a liricii sale) un precursor al simbolismului românesc? Desigur. Numai că, în mod bizar, Lovinescu refuză să tragă această concluzie la care l-a condus, dealtfel, chiar argumentația sa. Refuzul se datorează poate și faptului că ideea mai fusese exprimată în epocă
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de opera eminesciană contribuie și ea, prin necesarul proces de dezindividualizare pe care îl solicită, la transfigurarea mitică a biografiei și la ipostazierea abstract-simbolică a scriitorului drept "geniu" însingurat și neînțeles. În aceeași ordine de idei, plecând de la observația că lirica lui Eminescu (o "lirică mascată") "e mai ales a eului individual", Tudor Vianu afirma, cu îndreptățire: "spovedindu-se, poetul poate adeseori să extindă eul său până la limitele unei perechi, ale unei colectivități mai întinse, sau până la condiția umană generală", cu
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
și ea, prin necesarul proces de dezindividualizare pe care îl solicită, la transfigurarea mitică a biografiei și la ipostazierea abstract-simbolică a scriitorului drept "geniu" însingurat și neînțeles. În aceeași ordine de idei, plecând de la observația că lirica lui Eminescu (o "lirică mascată") "e mai ales a eului individual", Tudor Vianu afirma, cu îndreptățire: "spovedindu-se, poetul poate adeseori să extindă eul său până la limitele unei perechi, ale unei colectivități mai întinse, sau până la condiția umană generală", cu precizarea că prin adoptarea
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
că, în prezentarea "etapelor" vieții, după "vârsta inițierilor" urmează, succesiv, "acțiunile cosmogonice, marea iubire, nebunia și moartea"116. E drept că, în analiza erotismului eminescian, Călinescu exaltă "serafismul animal", "nevinovăția naturală a ființelor ce se împreună neprefăcut", e drept că lirica erotică a poetului îi pare "suav genitală", adică antiintelectualistă și anti-sentimentală (într-un cuvânt: antiromantică). Însă asemenea afirmații nu-s deloc "triviale" și nu demitizează biografia poetului, ci o reconfigurează la alt diapazon, nietzscheean-vitalist (nicidecum "naturalist", cum s-a afirmat
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
concede femeii o anumită capacitate creatoare una limitată, e drept, la orizontul îngust al propriei sensibilități, fără putință de obiectivare. Până la un punct, așadar, creativitatea poetică urmează, dacă se poate spune așa, un tipar "feminin". Nu întâmplător, în romanele criticului lirica eminesciană e apreciată mai mult de femei, și tot femeile sunt cele care plăsmuiesc "mitul poetului tragic", al "tânărului geniu" nefericit în amor de unde și nevoia firească de consolare, duioșia resimțită invariabil, la lectura versului eminescian, de cititoarele cu inimă
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
răspunzând "unei necesități sufletești" caracteristice individului contemplativ, cufundat "în nori și-n ceruri nalte"). Nu întâmplător, confirmând parcă "sugestiile" oferite de interpretarea lovinesciană, exegeții operei eminesciene au subliniat faptul că experiența sufletească din care a crescut Luceafărul și, în genere, lirica erotică eminesciană, se regăsește în mitul lui Amor și Psyche, după cum reiese și din următorul fragment epistolar: "până a nu te cunoaște numai puțin, simțământul meu nu era cu mult deosebit de acela dintre Amor și Psyche. Dumneata erai o idee
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Gérard Gengembre • Modernismul interbelic, George Bădărău • Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal • Neomodernismul românesc, George Bădărău • O teorie a literaturii, Florica Bodiștean • Ocheanul balcanic, Marius Nica • Personalitatea literaturii române, Constantin Ciopraga • Poetica sacrului, Mina Maria Rusu • Poetica elementelor în lirica lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon • Povestea populară, Michel Valière • Romancierii interbelici, Livia Iacob • Romantismul englez și german, Mihai Stroe • Slavici sau iubirea ca mod de viață, Steliana Brădescu • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Teoria narațiunii, Franz K. Stanzel
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
literaturii române contemporane, Editura Minerva, București, 1981, vol. III, p. 379. 79 Idem, p. 389. 80 Idem, p. 349. 81 Idem, p. 352. 82 G. Ibrăileanu, "Mihai Eminescu", în Note și impresii, Editura " Viața Românească", 1921, p. 46. 83 Lectura liricii eminesciene, afirmă Ibrăileanu, ar genera "senzația infinitului, a lucrului în sine, a voinței lui Schopenhauer". 84 Vezi Titu Maiorescu, "Eminescu și poeziile lui (1889)", în Titu Maiorescu, Opere. I. Critice, ediție îngrijită, cronologie, note și comentarii de D. Vatamaniuc, studiu
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
experiență proprie, și prin mefiența lui [...] față de valoarea practică a individului" (G. Călinescu, "Geniul", capitolul "Teme romantice", în G. Călinescu, Opera lui Mihai Eminescu, Editura Minerva, București, 1985, vol. III, p. 175). 112 Tudor Vianu, " Atitudinea și formele eului în lirica lui Eminescu", în volumul Mihai Eminescu, Editura Junimea, Iași, 1974, ediție și prefață de Al. Dima, p. 259. 113 Ilina Gregori, op. cit., p. 99. În opinia exegetei, Eminescu era preocupat de "misterul relației dintre Eu și Celălalt", valorificând în chip
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
uitase de Veronica", apoi se plictisi repede "femeia trebuie să fie fructul ce se refuză mâinii întinse". 120 Norbert Elias, Procesul civilizării. Cercetări sociogenetice și psihogenetice, vol. I-II, traducere de Monica-Maria Aldea, Editura Polirom, Iași, 2002. În opinia autorului, lirica trubadurilor are la bază o realitate socială specifică, reflectată în "relația bărbatului situat inferior din punct de vedere social față de femeia situată superior în ierarhia socială". Ca atare, "doar în acel strat, în perimetrul curților suficient de bogate și de
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de femeia situată superior din punct de vedere social, îl constrânge pe acela la înfrânare, la renunțare, la controlul exercitat asupra pornirilor instinctuale și astfel la transformarea sa. Nu este întâmplător faptul că în această situație umană ceea ce definim ca lirică evoluează ca un fenomen social, și nu doar individual și își face apariția tot ca fenomen social acea transformare a plăcerii, acea nuanță de sensibilitate, acea sublimare și acel rafinament al reacțiilor emoționale pe care le numim iubire" (p. 80
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de la Raymundus Lullus la Giordano Bruno) a fost definită mai apoi ca "o tehnică de manipulare a fantasmelor bazată pe principiul aristotelic al precedenței absolute a fantasmei asupra cuvântului și al esenței fantastice a intelectului" (pp. 25-26). 170 Analizând metamorfozele liricii eminesciene, care evoluează de la o poezie retoric-mimetică (a "privirii") la una metaforic-transfiguratoare (a "viziunii"), Ioana Em. Petrescu sublinia opoziția dintre "raționalismul individualist european, pentru care văzul e expresia perfectă a relației eu-lume" și gândirea orientală, "în care valorile totalității predomină
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
the end of the century is a clear indication of the turbid confusion of function and ideal. The male, who at first tends toward sadism, inclines, at the end of the century, towards masochism". 186 Plecând de la observația că, în lirica eminesciană, "ambiguitatea e uneori asumată experimental" și că "indeterminarea relației materie/spirit, suflet/ corp", departe de a genera "o angoasă dizolvantă", oferă artistului "șansa de a exploata/inventa un nou univers", Caius Dobrescu atribuie poeziei lui Eminescu caracterul unui "roman
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
unanimă, despărțind opera Monicăi Lovinescu de cea a lui Virgil Ierunca. Interpreții contemporani îi citesc în paralel, însă cei doi au stiluri distincte. Până și rolul lor în emisiunile de la "Radio Europa Liberă" diferă: Virgil Ierunca se ocupă preponderent de lirică și de eseistica filosofică, iar Monica Lovinescu de proză și critică literară. Lucrarea determină și influențele lovinesciene și camilpetresciene asupra discursului critic și memorialistic. Totodată, expunem relevanța, puterea și densitatea "vocii" autoarei Undelor scurte. O problemă specială o constituie rolurile
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
și primii voievozi români: descălecători"67. Autoarea nu critică opera argheziană, pe care o consideră un model artistic, ci atitudinea omului Arghezi atras de beneficii și faimă. Tinerii scriitori aleg aurita cale de mijloc: versuri cu temele partidului inserate în lirica proprie. Cum poezia agitației, a avântului glorios, a revoluției, a omului nou trebuie să se regăsească în creațiile lor, aleg stilul puternic metaforizat pentru care cenzura nu deține instrumente de analiză. Teoria lui Eugen Negrici este că "Serviciile de propagandă
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
și se finalizează romanul, ridică problema cenzurii literelor și a dispariției cuvintelor. Romanul acuză rescrierea istoriei și atrage privirea asupra incompatibilității ei cu dimensiunea românească a existenței. În ansamblu, romanul nu are intrigă sau deznodământ, deci nu epicul contează, ci lirica ideilor. Intrigile povestirilor prilejuiesc însă descrierea unor societăți fanteziste, bazate pe legi și principii absurde al căror scop este să degradeze ființa. Finalul înseamnă așteptare și sentiment al inutilității. Personajul romanului, fie de gen masculin, fie de gen feminin, este
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
comunicarea științifică sau în cea oficială. La nivelul discursului, este evidențiată prin mărci lexicogramaticale ale persoanei I (deixis al emițătorului) și prin alți indici ai subiectivității (interjecții, exclamații, topică afectivă etc.). Comunicarea artistică dă relief acestei funcții mai ales în lirica eului, în proza subiectivă și în opera dramatică, vizând direct emițătorul intratextual (instanțele comu nicării artistice) și, indirect, emițătorul extratextual, autorul operei. FUNCȚIA CONATIVĂ/PERSUASIVĂ/RETORICĂ/INJONCTIVĂ rezidă în capacitatea mesajului de a realiza o conexiune între actanții comunicării, fiind
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
fiindcă discursul personajelor substituie discursul naratorului, textul devenind astfel o „partitură“ pe mai multe voci. În proza postmodernă, deconstruirea textului narativ clasic determină „suprapunerea vocilor“ (stil indirect liber/indirect înlănțuit). - Dialogismul poate apărea și în creația lirică, mai ales în lirica populară, ca formă discursivă ce aduce în primplan cele două instanțe specifice: eul liric și tuul liric. (Replici, Revedere, Ce te legeni... de M. Eminescu). Monologul numește modul de expunere ce constă în redarea în stil direct a unei replici
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
durată unică, reliefată direct (uneori, chiar în titlu: Sara pe deal, Se bate miezul nopții..., Sfârșit de toamnă etc.) sau doar sugerată. Prezentul liric sau imperfectul evocativ (cele mai frecvente durate poetice) se asociază uneori contrastiv (antiteza trecut-prezent este specifică liricii romantice, de pildă) sau participă la triada trecut- prezent- viitor. Schițarea unei paradigme a categoriei timpului în cele trei genuri evidențiază valorile multiple atribuite acestui reper esențial al viziunii artistice. Seriile valorice pot fi următoarele: - timp realobiectiv: timp istoric, durată
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
floarea albastră, pasărea, lumina etc. - Literatura creează eroi excepționali (atipici) puși în situații de excepție. Personajul romantic (geniul, magul, îngerul, demonul, daimonul, Lucifer, Prometeu, Hyperion) este sentimental, imaginativ, visător, contemplativ, dilematic, solitar, interiorizat, însetat de absolut, răzvrătit, dinamic etc. Reprezentanți: - Lirica romantică: Alphonse de Lamartine, Alfred de Vigny, Alfred de Musset, George Gordon Byron, Percy Bysshe Shelley, William Wordsworth, Heinrich Heine, Novalis, Giacomo Leopardi, A. S. Pușkin, Mihail Lermontov etc. - Proza: Victor Hugo, Walter Scott, Novalis, Johann Wolfgang Goethe, E.T.A. Hoffmann
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de limbaj) sau roluri/măști, personajele contradictorii, cu dublă/multiplă personalitate, „omul fără însușiri“, ins absurd, nonerou, personaj „sucit“, parodic, bufon, nebun etc. - înnoirea limbajelor scenice prin noi deschideri ale artei dramatice (fragmentarea spațiului scenic, decoruri simbolice, nonmimetice etc.). - Reprezentanți: Lirica modernistă: Guillaume Apollinaire, Paul Valéry, André Breton, Paul Éluard, Louis Aragon, Jacques Prévert, Rainer Maria Rilke, Rubén Darío, Federico García Lorca, Thomas Stearns Eliot, Serghei Esenin, Jack Kerouac etc. Proza sec. XX: Marcel Proust, André Gide, J.P. Sartre, Albert Camus
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
rezonanță cu „spiritul veacului“, acceptarea elementelor de noutate din literatura europeană contemporană. Cenaclul condus de Lovinescu a fost agorá scriitorilor care năzuiau să se delimiteze de convențiile artistice tradiționale, să depășească orizontul limitativ al problematicii rurale și sentimentalismul minor. În lirică se explorează orizonturile interioare și limitele limbajului (poezia ermetică), în proză se cultivă introspecția, analiza conștientului, a subconștientului. În critica literară, se au în vedere nu analizele reci, conceptualizate, ci intuirea notei fundamentale a discursului artistic, a lecturilor stratificate (critică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
tiparele narative tradiționale: narațiunea heterodiegetică, perspectiva omniscienței, structurarea cronologică a diegezei, construcția „logică“ a subiectului, principii compoziționale clasice (simetria, circularitatea etc.) - limbaj care valorifică expresivitatea registrului popular, arhaic, regional, oral, simbolic etc. tipologia poeziei tradiționaliste: - cultivarea speciilor cu relevanță tradițională: lirica religioasă, poezia bucolică și panteistă, poezia chtoniană (elogiul energiilor germinative ale pământului); poezia de inspi rație mitică și de sensibilitate metafizică (cu puncte de tangență cu poezia expresionistă) - construirea viziunii poetice pe repere ale unui univers existențial rustic, bucolic (plai
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
60, care se sustrage limitărilor ideologice ce exilau viziunea poetică în teritoriul precar al realităților socialiste. Acesta este subminat de o conștiință estetică subversivă, care nu va întârzia să impună valorile autentice, aruncând punți spre marea poezie interbelică. Șaizeciștii redescoperă lirica eului și temele grave ale modernității și recuperează, fără ezitări, fără com plexe, decalajul generat de confiscarea ideologictotalitaristă a literaturii. Particularitățile neomodernismului, care se va prelungi până în anii ’70, sunt numeroase: Stereotipiile tematice și discursive din anii proletcultismului sunt spulberate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
recuperează, fără ezitări, fără com plexe, decalajul generat de confiscarea ideologictotalitaristă a literaturii. Particularitățile neomodernismului, care se va prelungi până în anii ’70, sunt numeroase: Stereotipiile tematice și discursive din anii proletcultismului sunt spulberate, prin re venirea la poezia reflexivă, la lirica eului, la teme existențiale: cunoașterea, minunea co municării prin cuvânt și trădarea cuvântului, creația și jertfa întru creație, fragilitatea și limitele condiției umane, iubirea, viața, moartea. Cultivă o poetică a cunoașterii și a existenței, exprimând universul cognitiv și afectiv al
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]