14,092 matches
-
E una din zilele lui iulie, zi caniculară. Ca să mă răcoresc un pic, intru în barul „AMICII” pentru a servi o halbă de bere. Aici se întâlnesc cei ceși spun amici și patronul a fost inspirat când a dat denumirea localului său, numindu-l astfel, deoarece și-a dat seama că va avea mereu clientelă. Cum am pășit pragul barului, pe cine credeți că am văzut? Pe Dimache, amicul din blocul vecin, care are apartament la etajul 10. Este singur la
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
care permite și ultimului gurmand să învețe antropologia mîncînd și să înțeleagă cîte ceva despre societatea (sau societățile...) în care trăiește. Luați pe rînd, de pildă, cîteva „restaurante etnice” și veți înțelege ce-i aia multiculturalism. Mergeți apoi într-un local cu bucătărie „fusion” și gustați diferența dintre multiși intercultural : în primul caz, fiecare restaurant oferă mîncărurile culturii sale, cît se poate de specifice și unice (prezentate de regulă în limba lor natală, astfel încît impresia de diferit să fie și
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
cît mai postmoderni (sau post-industriali, ca toată lumea bună). Este ceea ce se numește disonanță identitară. Sau, cum spune argoul, una vorbești și alta mănînci... Apoi, aceste produse tradiționale devin tot mai „locale”. Doar că, după vreun secol de identitate națională, sensul „localului” s-a atrofiat și ne lipsește modul de utilizare a ceea ce francezii numesc produits du terroir. Ca să ai „produse locale”, trebuie să reconstruiești identitățile locale - ceea ce este pe cale să se întîmple, dar confuz și intempestiv. Iată o altă poveste gastro
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
din umeri. Rămîn singur în cămăruța mea din Montparnasse, copleșit de păcatul meu și de o nedumerire cît veacul. După vreo oră, ies să mă plimb. Barurile s-au închis, forfota s-a potolit. Cobor spre Pigalle, unde mai găsesc localuri deschise și pline de lume. Cer chinezului de la bar un pastis. Pare să fie patronul (aveam să aflu mai tîrziu că sînt mulți care au preluat baruri de noapte prin zonă). Combinația chinez-pastis nu-mi tihnește însă, nu știu de ce
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Muică, sîntem neam de hateri ! M-a costat o sticlă de vin copyright-ul la acest titlu, dar a meritat. El îi aparține colegului meu Bogdan Iancu, oltean vizionar de vocație. E o perlă de „glocalizare”, ademenind globalul în patul localului pentru a vorbi despre vecinul național. Dar vorba lungă, sărăcia omului ! Să trecem deci la subiect. Subiectul era în acest caz unul recurent, care mă nedumerește de fiecare dată cînd fac greșeala (din ce în ce mai inevitabilă) să intru pe vreun blog sau
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
emblemei sale de „pămînt românesc” pentru a pune în scenă și diversitatea comunităților și tradițiilor sale etnice, și de la festivalul cartofului din satul X la festivalul cepei din satul Y, România actuală se re-prezintă (și) ca o societate a diversității. Localul pare să-și regăsească locul în național, fără a-l boicota în vreun fel, dar și fără a i se închina pînă la completa uitare de sine. Această anamneză a diversității, fie ea și ușor cosmetizată de interese economice și
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
în text. Din narator, a devenit mai degrabă traducător. Sensul traducerii a rămas însă același : de acolo pentru aici. Dar cum poți să-i povestești pe Ei, de acolo, cînd experiența lor de viață nu mai este cuprinsă într-un local clar distinct de al nostru ? Cum pot eu să descriu experiența maramureșeanului cu pricina dacă privirea mea este încercuită de orizontul țării Maramureșului, iar el vorbește despre „la noi, în Europa” ? Mai mult, experiența românilor, în general, nu mai este
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
pildă, mergînd socio-hai-hui pe drumurile patriei, am văzut ceva care m-a pus pe gînduri în această privință, amuzîndu-mă și intrigîndu-mă în același timp : un branding mai modest, de restaurant, dar simptomatic pentru imaginarul nostru național. Pe lîngă Sibiu, un local nici prea-prea, nici foarte-foarte își ademenea clienții cu următorul „logo” : Fîntînița haiducului. Simply the best ! Era să intru cu mașina în șanț, fascinat de această sinteză identitară de margine de drum... Dincolo de aparența sa puțin stîngace, această promovare este absolut
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
mondializării. Nu despre „a lua partea” mondializării sau anti-mondialiștilor este deci vorba, ci despre o invitație la măsură, conform căreia mondializarea trebuie împlinită în interconexiunile și solidaritățile sale planetare, dublată însă de o demondializare pe măsură, care să redea viață localului și diferențelor. Căci „mondializarea constituie în același timp cel mai bun și cel mai rău lucru de care a putut să aibă parte omenirea”, ne avertizează autorii. Abordarea celor doi este astfel fundamentală în alt sens, și anume prin faptul
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
al pieselor îndrăcite, al glissandourilor și tremolo-urilor țigănești de cabaret, nu prea putea înghiți ceea ce producea Emil Popescu. Reținu însă un fragment care părea mai închegat și mai melodios și i-l cântă, ca o curiozitate, Profesorului, după închiderea localului. De data asta saxofonistul ciuli urechile, pentru că melodia i se păru al dracului de cunoscută. Nu, nu mai putea fi vorba de o coincidență. O dată la o mie de ani cineva, apăsând clapele la întîmplare, putea reproduce o scară muzicală
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
instalațiilor și clădirilor distruse în retragere de sovietici, pentru normalizarea vieții comerciale și financiare. O atenție specială s-a acordat agriculturii, făcându-se investiții consistente în acest sector. În domeniul învățământului și culturii, s-a urmărit cu bune rezultate refacerea localurilor și dezvoltarea rețelei școlare, promovarea spiritului național în procesul educațional, asigurarea cu personal didactic, alfabetizarea populației adulte etc. În pofida unor neajunsuri și a situației de război în care se afla țara, s-au obținut rezultate însemnate în domeniul refacerii și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de sigur, continuă Hrisanti. De când o știu, întotdeauna a spus că are din ce trăi... Dar de ce cântă atunci prin cârciumi și grădini de mahala, fără să ia bani, de ce nu încearcă să se lanseze, cum se zice, într-un local cunoscut, la vreo grădină de vară mai selectă, nu înțeleg, și nu înțelege nimeni. Dacă am fi aflat ceva despre familia ei, dacă am ști în ce fel de casă locuiește, de pildă, dacă doarme într-o odaie a ei
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
cu dumneavoastră, orice fel de slujbă, cât ar fi fost de anostă sau dezgustătoare, numai degetele să mi le cruțe; ani de zile am tot căutat, și între timp trăiam din mila unuia și altuia, căci nici garderobieră la un local de noapte n-au voit să mă țină... Și doar acum, de curând, de săptămâna trecută, mi-am găsit o slujbă, dar ce folos? Dacă nu m-ar fi urmărit nenorocul, aș fi găsit slujba acum două, trei luni, și
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
încercări ale vieții, și chiar o vreme și-a închipuit că se va dedica unei studenții studioase și ascetice, în cămăruța ei din strada Iosif ; că va avea numai camaraderii cu colegii ce o vor întovărăși în baruri și în localuri tenebroase, că va citi și va călători mult ; că va ajunge să stea sub fâlfâitul porumbeilor și, lângă orbitoarea cupolă a lui San Marco, va asculta visătoare cântecul gondolierilor, iar într-o cafenea din Montmartre va bea absint... Asemenea și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
vezi anexă 22) * aplicarea diferitelor strategii de intervenție specializată, determinarea nevoilor clienților pe termen scurt și lung, atât la nivel individual cât și familie sau grup; * cunoașterea organizării și funcționării sistemului de asistență socială din România, la nivel central și local; * însușirea valorilor profesiei de asistent social (toleranță; confidențialitate; respect; implicare etc.). 2.2.2.3. Activitatea și conținutul acestora În anul ÎI se desfasoara practică de exersare, atât pentru semestrul I, cât și pentru semestrul ÎI, perioadă în care studentul
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
apă minerală nu mai au. — Dar ce aveți? Întreabă Andi. Ospătărița nu se obosește să mai răspundă. Dă din umeri și ne Întoarce spatele. — Ce dracu’ facem? Coborîm În crama altui restaurant. Am mai fost o singură dată În acest local. O văgăună rustică cu ștergare țărănești și farfurii de lut pe pereți. Măcar o bere putem să bem, ospătarul Îmbrăcat În costum popular ne zice că e ultimul butoi. În subsolul ăsta ca o criptă nu e doar frig, toate
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
aproape ora de închidere. După cum cred că am mai arătat, îndelungile veacuri de protestantism lăsaseră orașul Ennistone foarte sărac în cârciumi. Există Taverna Albert în Victoria Park, și o cârciumă nouă, La Broasca Țestoasă, în Leafy Ridge. Mai există un local luxos, La câinele în goană, care are și restaurant, situat în Biggins, lângă Crescent, și o cârciumă denumită La femeia nevorbăreață (reprezentată pe firmă prin portretul unei femei decapitate), lângă Bowcock. În Druidsdale avem La Șoarecele de Bibliotecă, iar în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
se simțise intimidat și nu rămăsese prea mult acolo, preferând să se ducă la cârciuma Dihorul din Țara Pustie, în vecinătatea locuinței lui. (O cârciumă în care, pe vremuri, se făcea trafic de droguri, dar care a devenit acum un local inofensiv, unde beau, cot la cot, sikhii și țiganii.) A doua zi i-a venit să-și muște degetele când a aflat de la ce tămbălău - materiale „bombă“ pentru gazetă - fusese absent, dar s-a consolat când i s-a încredințat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ca fiind vrăjitoare. Este acolo și un muzeu al vrăjitoriei, care este folosit nu numai ca o mărturie istorică, dar și în scop comercial, pentru a atrage turiști, și am observat că erau destui. Am servit o pizza la un local unde lucrează și trei tineri din zona Pitești. La întoarcere ne-am oprit la o bisericuță dedicată sf. Fecioare Maria de la Loreto, lângă care este un pod deasupra unei prăpăstii de pe care își dau drumul cei ce fac exerciții de
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
fizic într-o oază de cultură, spiritualitate și sfințenie care m- au apropiat de cer. Ce diferență fundamentală între această biserică, acest petec de cer coborât pe pământ între noi oamenii și opulența sfidătoare de la Monaco, de pe străzile și toate localurile lui! Binecuvântarea de sus transmisă prin glasurile călugărilor mi-a umplut inima. Pot să merg mai departe și cu o nouă porție de voltaren aplicat pe picior, vreau să-mi continui pelerinajul. Deocamdată aștept ca un călugăr, tot spiritualizat și
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
un sărac. Analizând cele câteva frunze de salată și feliuțele de brânză și una de mușchi prin care vedeai la distanță, îmi zic că totul nu ar costa mai mult de 50 de cenți. In Franța, a mânca la un local, te costă foarte mult. In afară de o omletă și salata de astăzi, nu am mâncat în vreun local și sunt hotărât să continui tot așa. Imi iau rămas bun de la cei doi canadieni, scriu adresa lor de poștă electronică (nu
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
vedeai la distanță, îmi zic că totul nu ar costa mai mult de 50 de cenți. In Franța, a mânca la un local, te costă foarte mult. In afară de o omletă și salata de astăzi, nu am mâncat în vreun local și sunt hotărât să continui tot așa. Imi iau rămas bun de la cei doi canadieni, scriu adresa lor de poștă electronică (nu au telefon mobil cu ei) și plec mai departe, căci ei se opresc aici, la o familie ce
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
asemenea plan are în principal rolul de a redresa situația, secundar de a reduce pierderile și, terțiar, de a împinge sistemul înspre atingerea țelurilor propuse. Exemplu de asemenea plan de acțiune: Ce? Cînd? Cine? Statut social? Organizarea în teren alegerea localului rezervarea instalații tehnice 20 februrie 1 martie pînă în 14 martie Popescu " Moga funcții în cadrul sistemului Discursuri ale conducătorilor folii scrierea discursurilor derularea evenimentelor aducerea la cunoștință 25 februarie 5 martie 5 martie 10 martie Ionescu " Moldovan " " Lista de invitați
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
fascinație. În fiecare dintre aceste cazuri numinosul, a cărui importanță a arătat-o R. Otto, este pivotul central. Tocmai pentru că este ciudat și neliniștitor. Și întreaga demonologie contemporană se sprijină pe reapariția acestui soclu antropologic. Muzică "gotică" sau "metal", multiplicarea localurilor unde se practică partuze, dezvoltarea fetișismului și a sadomaso-chismului, "branding"-ul care constă în însemnarea cu fierul roșu, stilismul barbar, chiar succesul tehnicilor New Age sau ale șamanismului, toate acestea pun accentul pe experiența bizarului încercată în comun. Experiențe cotidiene
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
său și, dacă ești superficial, poți să crezi că ele sunt distincte... Dar tocmai asta e, că nu sunt! Doar că asta n-o pricep decât cei c-un dram de minte! În final are loc, în semiîntuneric într-un local, așa mi-am imaginat eu situația -, o luptă între cele două personaje, unul dintre ele moare înjunghiat, iar celălalt iese din scenă. Este acolo o anumită ambiguitate. Voită, vă dați seama. Încât rămâi cu o întrebare: care dintre cele două
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]