5,029 matches
-
suprafața atât în hectare, cât și în ari, defalcată pe intravilan și pe extravilan; ... d) în coloana 3 se înscrie numărul topografic al parcelei/tarlalei/solei sau denumirea locului, potrivit toponimiei/denumirii specifice zonei respective, astfel cum este cunoscută de localnici; ... e) în coloana 4 se înscriu numărul cadastral sau topografic și numărul de carte funciară, în cazul în care titlul de proprietate ori alte acte juridice a/au fost înscris/înscrise în cartea funciară, sau seria și numărul titlului de
NORME TEHNICE din 27 august 2015 de completare a registrului agricol pentru perioada 2015-2019. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264569_a_265898]
-
suprafața atât în hectare, cât și în ari, defalcată pe intravilan și pe extravilan; ... d) în coloana 3 se înscrie numărul topografic al parcelei/tarlalei/solei sau denumirea locului, potrivit toponimiei/denumirii specifice zonei respective, astfel cum este cunoscută de localnici; ... e) în coloana 4 se înscriu numărul cadastral sau topografic și numărul de carte funciară, în cazul în care titlul de proprietate ori alte acte juridice a/au fost înscris/înscrise în cartea funciară, sau seria și numărul titlului de
NORME TEHNICE din 25 iunie 2015 de completare a registrului agricol pentru perioada 2015-2019. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264570_a_265899]
-
cât și în cel al terenurilor, cu sau fără construcții, se identifică prin denumirea parcelei, numărul topografic al parcelei/tarlalei/solei, acolo unde este posibil, sau prin denumirea locului, potrivit toponimiei/denumirii specifice zonei respective, astfel cum este cunoscută de localnici. ... (5) Terenurile, cu sau fără construcții, situate în intravilanul localităților sau în extravilan, care sunt înscrise în cartea funciară, se identifică prin numărul cadastral sau topografic și numărul de carte funciară, după caz, potrivit prevederilor Legii cadastrului și a publicității
ORDONANŢĂ nr. 28 din 27 august 2008 (*actualizată*) privind registrul agricol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258624_a_259953]
-
B1ab (iii), B2ab (iii) în Lista roșie a IUCN. Cercetările cu privire la floră și vegetație vor conduce la concluzii privind cerințele de habitat ale speciei. Tema 4. Informare și educație ecologică Evaluare/Justificare Specia este puțin cunoscută publicului larg și chiar localnicii o confundă uneori cu cârtița, specie cu care orbetele nu este nici măcar înrudit. Valoarea deosebită a speciei, atât din punct de vedere conservativ, cât și științific, trebuie să fie cunoscută publicului, localnicilor și tuturor factorilor interesați, fără sprijinul și implicarea
PLANUL DE MANAGEMENT din 1 noiembrie 2013 al ariei naturale protejate de interes naţional B1 "Rezervaţia de orbeţi de la Apahida". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256109_a_257438]
-
Specia este puțin cunoscută publicului larg și chiar localnicii o confundă uneori cu cârtița, specie cu care orbetele nu este nici măcar înrudit. Valoarea deosebită a speciei, atât din punct de vedere conservativ, cât și științific, trebuie să fie cunoscută publicului, localnicilor și tuturor factorilor interesați, fără sprijinul și implicarea cărora nu se poate realiza protecția efectivă. Tema 5. Asigurarea custodiei și managementul rezervației Evaluare/Justificare Existența unui sistem de asigurare a custodiei, eficient și adaptabil, este esențial pentru asigurarea protecției speciei-țintă
PLANUL DE MANAGEMENT din 1 noiembrie 2013 al ariei naturale protejate de interes naţional B1 "Rezervaţia de orbeţi de la Apahida". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256109_a_257438]
-
comunei. Capul de taur amintește de o anumită rasă de bovine. Pe fațadele unor case se găseau reliefuri cu "vacile cu coarne lungi", spre mândria gospodarului. Fagurele ilustrează albinăritul, ca ocupație răspândită în comună, precum și hărnicia aducătoare de belșug a localnicilor. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.4 Anexa 2.4 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Tomnatic, județul Timiș Descrierea stemei Stema comunei Tomnatic, potrivit anexei nr. 1
HOTĂRÂRE nr. 912 din 20 noiembrie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Birda, Pişchia, Şag şi Tomnatic, judeţul Timiş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256860_a_258189]
-
de Muncă se modifică, se completează și va avea următorul cuprins: 6.1. - Angajarea Personalului și Forței de Muncă. Cu excepția celor prevăzute în Caietul de sarcini, Antreprenorul va lua toate măsurile necesare pentru angajarea întregului personal și forței de muncă, localnic sau nu, sau din zonă, precum și pentru plata, cazarea, masa și transportul acestuia. Antreprenorul va angaja personal cheie conform propunerii din Oferta inclusă în Contract și îl va menține pe toată durata contractului. Orice înlocuire a personalului cheie se va
ORDIN nr. 774 din 15 mai 2013 pentru aprobarea condiţiilor contractuale speciale privind contractele pentru echipamente şi construcţii, inclusiv proiectare, şi cele privind contractele pentru construcţii clădiri şi lucrări inginereşti proiectate de către beneficiar ale Federaţiei Internaţionale a Inginerilor Consultanţi în Domeniul Construcţiilor (FIDIC) pentru obiective de investiţii din domeniul infrastructurii de tranSport feroviar, finanţate din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251818_a_253147]
-
a art. 6 a fost introdusă de pct. 13 al art. I din LEGEA nr. 136 din 5 iulie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. n) colaborează cu autoritățile administrației publice locale pentru protejarea intereselor localnicilor, precum și pentru creșterea calității vieții și a standardului de civilizație ale acestora; ... ---------- Lit. n) a art. 6 rămâne modificată prin pct. 3 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 112 din 29 iunie 2000 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
LEGE nr. 82 din 20 noiembrie 1993 (*actualizată*) privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253063_a_254392]
-
Administrația Rezervației, stabilite prin regulamentul rezervației. Pe teritoriul rezervației, folosirea îngrășămintelor chimice și a produselor de protecție a plantelor în activități de agricultură, silvicultură și piscicultură este interzisă. Accesul persoanelor fizice în perimetrul rezervației în scop turistic și recreativ-sportiv, cu excepția localnicilor, se face după achitarea tarifelor stabilite, în baza permisului emis de Administrația Rezervației. Tariful pentru emiterea permisului privind accesul în rezervație va include și contribuția vizitatorilor la cheltuielile pe care Administrația Rezervației le face pentru activitatea de salubrizare a domeniului
LEGE nr. 82 din 20 noiembrie 1993 (*actualizată*) privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253063_a_254392]
-
de Muncă se modifică, se completează și va avea următorul cuprins: 6.1. - Angajarea Personalului și Forței de Muncă. Cu excepția celor prevăzute în Caietul de sarcini, Antreprenorul va lua toate măsurile necesare pentru angajarea întregului personal și forței de muncă, localnic sau nu, sau din zonă, precum și pentru plata, cazarea, masa și transportul acestuia. Antreprenorul va angaja personal cheie conform propunerii din Oferta inclusă în Contract și îl va menține pe toată durata contractului. Orice înlocuire a personalului cheie se va
ANEXE din 15 mai 2013 la Ordinul ministrului tranSporturilor nr. 774/2013 pentru aprobarea condiţiilor contractuale speciale privind contractele pentru echipamente şi construcţii, inclusiv proiectare, şi cele privind contractele pentru construcţii clădiri şi lucrări inginereşti proiectate de către beneficiar ale Federaţiei Internaţionale a Inginerilor Consultanţi în Domeniul Construcţiilor (FIDIC) pentru obiective de investiţii din domeniul infrastructurii de tranSport feroviar, finanţate din fonduri publice din 15.05.2013 (anexele 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253138_a_254467]
-
Administrația Rezervației, stabilite prin regulamentul rezervației. Pe teritoriul rezervației, folosirea îngrășămintelor chimice și a produselor de protecție a plantelor în activități de agricultură, silvicultură și piscicultură este interzisă. Accesul persoanelor fizice în perimetrul rezervației în scop turistic și recreativ-sportiv, cu excepția localnicilor, se face după achitarea tarifelor stabilite, în baza permisului emis de Administrația Rezervației. Tariful pentru emiterea permisului privind accesul în rezervație va include și contribuția vizitatorilor la cheltuielile pe care Administrația Rezervației le face pentru activitatea de salubrizare a domeniului
LEGE nr. 136 din 5 iulie 2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234027_a_235356]
-
a zonei, făcând referire la foștii Codri ai Vlăsiei, iar numărul ghindelor și frunzelor indică numărul satelor componente ale comunei. Brâul undat face referire la râul care străbate localitatea și care îi dă numele. Biserica simbolizează mănăstirea Samurcășești, numită de localnici și biserica cu trei altare, construită în anul 1808 de vornicul Constantin Samurcas și de soția sa Zinca. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. -----
HOTĂRÂRE nr. 669 din 19 august 2015 privind aprobarea stemei comunei Ciorogârla, judeţul Ilfov. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264486_a_265815]
-
a Summit-ului mondial umanitar și depășirea stadiului de consultări la nivel de generalități vizând doar argumente și idei deja cunoscute, astfel ca această reuniune să poată furniza o platformă de promovare și concretizare a unora dintre acestea; - creșterea implicării localnicilor în acțiunile umanitare, luând în considerare angajamentele deja asumate față de populațiile afectate, inclusiv din grupurile vulnerabile; - asigurarea securității persoanelor aflate în zonele de conflict, cu accent pe siguranța persoanelor strămutate intern și pe protejarea împotriva violenței sexuale; - activitățile umanitare trebuie
HOTĂRÂRE nr. 99 din 18 noiembrie 2015 privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Acţiuni de pregătire a reuniunii mondiale la nivel înalt privind ajutorul umanitar: un parteneriat global pentru acţiuni umanitare eficace, bazate pe principii - COM (2015) 419. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266557_a_267886]
-
pot stabili domiciliul sau reședința în oricare dintre ele. Prin urmare, recurentul consideră că, fiind proprietar și cu domiciliul de reședință în Fieni, nu se mai poate obiecta și motiva că nu mai poate avea aceleași "drepturi" ca și ceilalți localnici încadrați la art. 2 din Decizia A.D.I. nr. 12/15.02.2011, cu încadrare la art. 2.2 din H.C.L. nr. 23/24.02.2011. Astfel, rezultă că nu mai are nici relevanță încadrarea la plata taxei de habitat
DECIZIE nr. 2.519 din 7 octombrie 2015 referitoare la pronunţarea asupra recursului declarat de reclamantul Georgescu Corneliu Cătălin, în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi Primăria Fieni prin primar, cu sediul în Fieni, judeţul Dâmboviţa, Consiliul Local Fieni, cu sediul în Fieni, judeţul Dâmboviţa, şi unitatea administrativ-teritorială oraşul Fieni, reprezentată prin primar, cu sediul în Fieni, judeţul Dâmboviţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267306_a_268635]
-
salubritate. În concluzie, încadrarea la art. 2.3 din H.C.L. nr. 23/24.02.2011 este neîntemeiată; prin reducere la absurd, ar rezulta că încadrarea cetățenilor români (cu o proprietate în Fieni) în străinași = rezidenți, pe de o parte, și localnici, pe de alta, este nelegală și nu poate departaja discreționar și discriminatoriu orice persoană aflată într-o situație identică. Recurentul invocă, în acest sens, dispozițiile art. 282 din Codul fiscal, taxa percepută chiar dacă este absent din oraș și nu a
DECIZIE nr. 2.519 din 7 octombrie 2015 referitoare la pronunţarea asupra recursului declarat de reclamantul Georgescu Corneliu Cătălin, în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi Primăria Fieni prin primar, cu sediul în Fieni, judeţul Dâmboviţa, Consiliul Local Fieni, cu sediul în Fieni, judeţul Dâmboviţa, şi unitatea administrativ-teritorială oraşul Fieni, reprezentată prin primar, cu sediul în Fieni, judeţul Dâmboviţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267306_a_268635]
-
a art. 6 a fost introdusă de pct. 13 al art. I din LEGEA nr. 136 din 5 iulie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. n) colaborează cu autoritățile administrației publice locale pentru protejarea intereselor localnicilor, precum și pentru creșterea calității vieții și a standardului de civilizație ale acestora; ... ---------- Lit. n) a art. 6 rămâne modificată prin pct. 3 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 112 din 29 iunie 2000 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
LEGE nr. 82 din 20 noiembrie 1993 (*actualizată*) privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266639_a_267968]
-
Administrația Rezervației, stabilite prin regulamentul rezervației. Pe teritoriul rezervației, folosirea îngrășămintelor chimice și a produselor de protecție a plantelor în activități de agricultură, silvicultură și piscicultură este interzisă. Accesul persoanelor fizice în perimetrul rezervației în scop turistic și recreativ-sportiv, cu excepția localnicilor, se face după achitarea tarifelor stabilite, în baza permisului emis de Administrația Rezervației. Tariful pentru emiterea permisului privind accesul în rezervație va include și contribuția vizitatorilor la cheltuielile pe care Administrația Rezervației le face pentru activitatea de salubrizare a domeniului
LEGE nr. 82 din 20 noiembrie 1993 (*actualizată*) privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266639_a_267968]
-
simbolul vigilenței, sunt reprezentativi pentru economia zonei bazată pe creșterea și procesarea păsărilor din gospodăriile și fermele locale. Creanga de pin reprezintă plantațiile arboricole ale comunei, atracții turistice și cinegetice, zona "la Zăpode" din pădurea de pini, fiind cunoscută de localnici ca fiind una de tradiție curativă. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ------
HOTĂRÂRE nr. 828 din 9 noiembrie 2016 privind aprobarea stemei comunei Crăieşti, judeţul Mureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277747_a_279076]
-
că personalul participă și│A. 8., A. 9., A. 12., A. 15., A. A. 17., A. 21., A. 22., A. 23., A. 24., │ │și rezultate A. 26., A. 27., A. 28., A. 32, A. 37., A. 39., Discutarea periodică cu localnicii a │A. 1., A. 3., A. 8., A. 9., A. Redactarea proceselor verbale și a │A. 2., A. 8., A. 9., A.12., A. A. 15., A. 16., A. 21., A. 23., A. 24., A. 27., A. 28., A. Menținerea
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară Fâneţele seculare Frumoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
protecția mediului și a experților din întreagă lume. Valul actual de proteste se adresează în special faptului că prin noul proiect de lege, RMGC, o societate aflată în măsură de 80% în propietate private, va avea capacitatea de a expropria localnicii din zonă, de a eradica obiecte de patrimoniu și împiedica orice formă de contracarare a proiectului minier prin lege. Criticii interpretează acest fapt ca o încălcare a drepturilor de bază a cetățenilor români. Inclusiv Ministerul Justiției a dat aviz negative
Viena împotriva mineritului cu cianură la Roşia Montană () [Corola-website/Science/295685_a_297014]
-
părăsit clădirile de teatru și actorii profesioniști pentru a lucra în regim de proiecte și intervenții site-specific, cu un public activ care a participat în mod real la procesul de creație. Unele dintre spectacole au fost realizate în sate, împreună cu localnici unguri și de etnie romă, și tratau teme locale. În același timp, Schilling a continuat să facă spectacole de factură clasică pe scenele internaționale (în special, spectacole de operă în Germania). În ultimii ani, Schilling a devenit un apărător înverșunat
„Guvernul anterior ne-a dat bani, guvernul actual ne oferă subiecte“: Estetici și politici în artele spectacolului din Ungaria () [Corola-website/Science/295765_a_297094]
-
represiune a oricărei rezistente la gentrificare[9]. Orașul revanșist își arată colții prin acțiuni abuzive și violente ale forțelor de ordine dar și prin, de exemplu, înmulțirea locațiilor păzite de firme private de securitate, ce asigură siguranță gentrificatorilor în fața unor localnici potențial furioși[10]</a>. Însă mai important aici este felul specific al relației dintre artă și gentrificare. Relația trebuie văzută mai ales în termeni de interpelare, cooptare și manipulare. Nu ne poate ajuta o perspectivă moralista, în care artiștii devin
Livrarea orașului la picioarele capitalului: gentrificare și (in)ofensivitatea artei în București. () [Corola-website/Science/295758_a_297087]
-
dominată de criminalitate. Clasa de mijloc, în frunte cu avangardă să „creativă”, denumită simplu „cetățenii”, va învăța cum să iși păzească posesiile o dată ce se aventurează în zonă. Evenimentul nu este altceva decât o expresie prospectiva a orașului revanșist, semnalul dat localnicilor find clar: avem poliția alături. Această complicitate este indicată și de frază ce descrie accesul la evenimente: „intrarea e gratuită și neîngrădita pentru toți cei care își iubesc orașul”. Deci, intrarea nu este liberă pentru oricine, ci doar pentru cei
Livrarea orașului la picioarele capitalului: gentrificare și (in)ofensivitatea artei în București. () [Corola-website/Science/295758_a_297087]
-
600"] SubPământ, 2013. Foto: Ioana Szilagy[/caption] Nevoia unei structuri care să coaguleze toate poveștile împreună cu sens nu are cum să nu ridice dificultăți, insă încadrarea în râma de muzeu pe care o alege echipa este în parte problematică. Viața localnicilor a fost fără îndoială modelata decisiv de evoluția activităților miniere, iar reducerea și închiderea unităților de exploatare a rupt forme de sociabilitate și practici care susțineau modurile de viață și legau oamenii. Transformările care au urmat au însemnat de multe
Despre performarea realităților din Valea Jiului în teatrul SubPământ () [Corola-website/Science/295797_a_297126]
-
a rupt forme de sociabilitate și practici care susțineau modurile de viață și legau oamenii. Transformările care au urmat au însemnat de multe ori vulnerabilizare și degradare: a structurii socio-economice, a relevantei politice a comunităților, a statutului muncitorilor, a corpurilor localnicilor, a mediului. Cadrul de muzeu al unor “comunități pe cale de dispariție” se potrivește în discursul gol al autorităților de “salvare” a regiunii prin cultură și turism și contribuie în același timp la întărirea istoriografiei dominante, care are tendința să aplatizeze
Despre performarea realităților din Valea Jiului în teatrul SubPământ () [Corola-website/Science/295797_a_297126]