6,186 matches
-
a putut fi cu adevărat poet. SCRIERI: Destrămare, București, 1926; Evadări, București, 1927. Repere bibliografice: Ion Pas, „Destrămare”, LUT, 1926, 1282; Alexandru Bilciurescu, „Destrămare”, CL, 1926, 4; Perpessicius, Opere, XII, 277-278; Constantin Șăineanu, Recenzii, București, f.a., 35-39; Ion Pas, „Evadări”, LUT, 1927, 1789; Zaharia Stancu, Antologia poeților tineri, București, 1934, 163-165; Lovinescu, Scrieri, II, 443; Predescu, Encicl., 597; G. Ursu, Tecuciul literar, Bârlad, 1943, 139; Dicț. scriit. rom., III, 451. V.D.
NICHITA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288431_a_289760]
-
a se realiza în viață duc aproape toate în prăpastie, ieșirea din impas nu se întrezărește, însă potențialul lor de vitalitate este inepuizabil. Îngerul a strigat devine o carte a vieții explozive, eroii par crescuți direct din pământ, țâșniți din lutul negru, mustos, din smârcul bălților. În substanța lui cea mai adâncă Îngerul a strigat e un poem tribal; spațiul lui - un tărâm de baladă, unde vinul se bea, ca în Moldova, cu oala, și se vinde cu „burta”, unde fiecare
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
o cârciumă situată pe una din „străzile subțiri căzând perpendicular pe Lipscani” (adică în perimetrul oficierilor mateine), undeva la periferie, într-o zonă cu grădini, fără case, doar cu o cocioabă, într-un spațiu înconjurat cu un gard înalt de lut, ce fumegă sub viscol. Cocioaba cu pereți dărâmați se dovedește, la o privire mai atentă, a fi citadelă și, intrând în ea, oaspeții văd scânteind pe un perete, de pe care se ridică o perdea, „în lucrătură de aur, icoane vechi
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
din Adevărul despre himere nu se înscriu în această limitare generică. Lirismul unor povestiri ca Steaua cronicarului, Labirintul sau O falie în timp anticipează asimilarea procedeelor prozei SF (și disocierea de ele), mai târziu sever marcată de romanul Pasărea de lut. Baladă cu fotografii mișcate (1976), semn că scriitorul urmărește „să facă inoperantă distincția dintre genul «special» și literatura «obișnuită»” (Florin Manolescu). Etapă de tranziție sau nu spre un univers mai cuprinzător, Adevărul despre himere atestă cota estetică a creației lui
OPRIŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288558_a_289887]
-
dat de tensiunea utopie-realitate, structurantă și semnificatoare, indiferent de posibila încadrare generică a ficțiunilor. Tendința scrisului lui O. rămâne aceea de a părăsi teritoriul literaturii tradiționale, cum se vădește în romanul parodic Argonautica (1970), precum și în romanele realiste Pasărea de lut. Baladă cu fotografii mișcate și Cina cea mai lungă (1983; Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca). Din seria povestirilor, Ucronia de la Tapae, de pildă, aparține ambelor domenii și poate fi citită atât ca proză SF, cât și ca proză de evocare
OPRIŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288558_a_289887]
-
mod al ironiei în raport cu realitatea istorică, încât narațiunea se încarcă, într-un al doilea plan, de sensuri opuse celui aparent lejer și umoristic. Tema utopiei, ambiguizată, este extinsă și în registrul romanului realist, Cina cea mai lungă și Pasărea de lut indicând un prozator major. O. este și un exeget al literaturii SF, fenomen căruia îi dedică lucrări fundamentale în spațiul literar românesc și în cel european. După eseul monografic H.G. Wells. Utopia modernă (1983), el a abordat într-un studiu
OPRIŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288558_a_289887]
-
Discursul utopic (2000; Premiul Academiei Române). SCRIERI: Întâlnire cu meduza, București, 1966; Argonautica, București, 1970; Planeta părăsită, Cluj, 1971; Viața într-o floare, Cluj, 1972; Jocul cu vipere, Cluj, 1972; Nopțile memoriei, București, 1973; Adevărul despre himere, București, 1976; Pasărea de lut. Baladă cu fotografii mișcate, Cluj-Napoca, 1976; Figurine de ceară, introd. Ion Hobana, Cluj-Napoca, 1978; Semnul licornului, București, 1980; Cina cea mai lungă, Cluj-Napoca, 1983; H. G. Wells. Utopia modernă, București, 1983; Anticipația românească, Cluj-Napoca, 1994; ed. 2, București, 2003; Discursul utopic
OPRIŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288558_a_289887]
-
vipere”, T, 1972, 3; Valentin Tașcu, „Jocul cu vipere”, F, 1973, 1; Ion Marcoș, „Nopțile memoriei”, TR, 1974, 8; Val Condurache, „Nopțile memoriei”, CL, 1974, 7; Cristea, Domeniul, 330-335; Voicu Bugariu, Fantasticul cerebral, LCF, 1976, 13; Val Condurache, „Pasărea de lut”, CL, 1976, 4; Valentin Chifor, Elogiu și creație, T, 1976, 5; Dana Dumitriu, Banalul și fantasticul, RL, 1977, 13; C. Vernescu, „Adevărul despre himere”, CL, 1977, 10; Voicu Bugariu, Science fiction, LCF, 1978, 18; Iorgulescu, Scriitori, 227-229; Leonida Neamțu, Marginalii
OPRIŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288558_a_289887]
-
numai un portret al istoricului, ci și unul al scriitorului, în timp ce documentul dramatic din Un român în lagărele sovietice (1991) duce cu gândul la gulagul din literatura lui Aleksandr Soljenițân. Razzar, cu subtitlul Primul om ar fi fost plămădit din lut (1999; Premiul Editurii Nemira), carte ce are la bază un libret de operă rock SF pe muzica lui Csaszar Constantin, scrisă în colaborare cu Alexandru Pecican, fratele lui P., se dorește un „roman care explorează dintr-un unghi science-fiction tema
PECICAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288744_a_290073]
-
împrejurimi și poartă discuții savante cu localnicii nedumeriți. Îndeletnicirea, foarte ciudată pentru cei din jur, îl transformă pe eroul lui M. în caricatura modelului său arhetipal. Tot despre exil, dar într-o cu totul altă manieră vorbește piesa Idoli de lut. Aici predomină tonul grav și situațiile dramatice extreme. Personajele au funcții simbolice și sunt angrenate în raporturi de tensiune reductibile, în cele din urmă, la disputa dintre bine și rău. Inocenței studenților despărțiți de meleagurile natale i se opune perfidia
MIRON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288174_a_289503]
-
sunt angrenate în raporturi de tensiune reductibile, în cele din urmă, la disputa dintre bine și rău. Inocenței studenților despărțiți de meleagurile natale i se opune perfidia unui personaj, Uriel, o falsă față bisericească, un fals idol, un idol de lut. La intersecția dintre comic și tragic ar putea fi plasată piesa radiofonică Avem telefon. E o lucrare dramatică despre imposibilitatea de a rămâne singur până la sfârșit în fața păcatului ce reduce ființa la o ecuație unde singura necunoscută pare să fie
MIRON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288174_a_289503]
-
de caz. Personajele îi stârnesc un interes inepuizabil de a reciti lumea prin intermediul acestor ființe de hârtie. Și astfel, literatura nu poate fi altceva decât tot un personaj. SCRIERI: Rodul ascuns, Évry Petit-Bourg, 1964; Fata călăului, Cluj-Napoca, 1994; Idoli de lut, postfață Al. Andriescu, Cluj-Napoca, 1994; Fălticeni - mon amour. O scurtă istorie aproape sentimentală (în colaborare cu Grigore Ilisei), pref. Ștefan Gorovei, ilustrații Dan Hatmanu, Iași, 1996; Ochean, București, 1996; Magul, Cluj-Napoca, 1997; Maipuțincaperfectul. Istoriile lui Policarp Cutzara, Iași, 1998; Poezii
MIRON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288174_a_289503]
-
bibliografice: Horia Stamatu, „Das Telephon”, „Cuvântul în exil”, 1962, 4; George Uscătescu, „Rodul ascuns”, „Destin”, 1966, 15; N.A. Gheorghiu, Cronica poeziei, „Ființa românească”, 1966, 4; Călin Andrei Mihăilescu, Un dicționar necanonic, „Curentul”, 1986, 5981; Al. Andriescu, „Fata călăului”, „Idoli de lut”, CL, 1994, 11-12; Popa, Reîntoarcerea, 226-235; Al. Călinescu, Între memorie și ficțiune, ATN, 1999, 1; O. Nimigean, Pe marginea unor istorioare, RL, 1999, 28; Cornel Ungureanu, Despre poezia lui Paul Miron, RL, 1999, 50; Ungureanu, La vest, II, 45-55; Florin
MIRON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288174_a_289503]
-
pelerinaj de întoarcere acasă. Pentru că nu putem vedea decât „în ghicitură”, ni s-a dat și un însoțitor. Dacă pe drumul spre Emaus, cei doi neștiutori s-au luminat de la însuși Învățătorul, în drumul spre Ierusalimul ceresc, alte vase de lut au primit suflarea Mângâietorului. De atunci, de la această nouă întemeiere a lumii, descoperim mereu - împreună cu H.-R. Patapievici - că fără Dumnezeu nu putem face nimic. Nihil sine Deo, așadar, întrucât ne știm vechimea, ca niște făpturi plăsmuite ex nihilo. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
părintelui Teofil un liman de nădejde. Mărturisirea sa nu diferă cu nimic de predica primilor apostoli. Fiul cel veșnic al Tatălui ne cheamă pe toți din tărâmul neasămănării cu Dumnezeu în arca mântuirii, care este Biserica. Din niște blide de lut ciobite, Ziditorul cerului și al pământului vrea să facă vase alese, purtătoare de mir parfumat. Chemați să cântăm în cămara Mirelui o necurmată cântare de nuntă, Domnul vieții și al învierii noastre ne cere să lepădăm hainele cârpite ale morții
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
violete și salvie proaspătă în 4 linguri de ulei de migdale. Turnați amestecul într-un borcan închis ermetic. Închideți și puneți într-un loc cald și însorit 1 lună. Agitați zilnic. După o lună strecurați lichidul într-un vas de lut sau sticlă și mai adăugați 4 linguri de ulei de migdale. Topiți 4 linguri de ceară de albine și adăugați la amestecul cu uleiul de migdale, amestecând până ce compoziția s-a răcit și este consistentă. Păstrați închisă ermetic, într-un
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
aer. Ulcerații ale pielii și vene varicoase Utilizarea principală a gălbenelelor este tratarea venelor varicoase, deși sunt folosite și pentru tratarea ulcerațiilor pielii asociate venelor varicoase. Puneți 1 cană de frunze de gălbenele, proaspete sau uscate, într-un vas de lut. Turnați 2 căni de apă clocotită peste ele. Infuzați 30 de minute. Strecurați și folosiți direct pe ulcerație, pe post de spălătură. Tratamentul venelor varicoase cu aloe vera Sucul de aloe vera poate fi utilizat și pentru tratarea venelor varicoase
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
și 1 cană de smântână la porumb. Fierbeți amestecând constant. Puneți în tăvi întinse și puneți la uscat în cuptor la foc mic cu ușa întredeschisă. Păstrați într-un recipient închis ermetic. Varză murată simplă Puneți într-un vas de lut un strat de 2,5 cm de varză rasă. Presărați deasupra 1 linguriță de sare. Continuați să puneți varza în straturi cu sare până la umplerea vasului. Puneți o placă deasupra verzei și puneți deasupra o greutate pentru a presa varza
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
topește brânza. Adăugați muguri de fasole, rulați și savurați. VINURI Vin de păpădie Când păpădiile sunt înflorite și nu plouă și nu este rouă, culegeți 3 l de flori de păpădie. Spălați-le și puneți-le într-un vas de lut. Turnați 7,8 l de apă clocotită peste flori. Lăsați să stea 36 de ore. Strecurați printr-o strecurătoare. Adăugați 3,5 kg de zahăr. Luați 6 portocale și 6 lămâi și rulați-le pentru a le face mai zemoase
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
gaură în trupul balenei, cam înapoia aripei dorsale. Ai fi zis că-și sapă o pivniță chiar în mare; în cele din urmă, sapa lui atinse coastele descărnate, scoțîndu-le la iveală ca pe niște țigle sau amfore romane, îngropate în lutul gras al Angliei. Oamenii lui Stubb, ațîțați la culme, își ajutau cu înflăcărare șeful și păreau la fel de nerăbdători ca niște căutători de aur. în acest timp, nenumărate păsări se bălăceau și se scufundau pe-acolo, cîrîind și țipînd și bătîndu-se
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mai rea decît un pistol. Ă Credeam că vorbiți cu dulgherul, domnule căpitan. Ă Cu dulgherul? A, nu... Adică... Faci o treabă foarte curată și, aș putea spune, extrem de nobilă, dulgherule. Sau te pomenești c-ai prefera să lucrezi în lut? Ă în lut, domnule? în lut? Păi, lutul e noroi. Să lăsăm noroiul, curățitorilor de șanțuri, domnule căpitan! Ă Păgînul!... Ce tot strănuți atîta? Ă Oasele astea cam lasă praf, domnule căpitan. Ă Atunci, ia aminte: cînd o să mori, ai
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
un pistol. Ă Credeam că vorbiți cu dulgherul, domnule căpitan. Ă Cu dulgherul? A, nu... Adică... Faci o treabă foarte curată și, aș putea spune, extrem de nobilă, dulgherule. Sau te pomenești c-ai prefera să lucrezi în lut? Ă în lut, domnule? în lut? Păi, lutul e noroi. Să lăsăm noroiul, curățitorilor de șanțuri, domnule căpitan! Ă Păgînul!... Ce tot strănuți atîta? Ă Oasele astea cam lasă praf, domnule căpitan. Ă Atunci, ia aminte: cînd o să mori, ai grijă să nu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Credeam că vorbiți cu dulgherul, domnule căpitan. Ă Cu dulgherul? A, nu... Adică... Faci o treabă foarte curată și, aș putea spune, extrem de nobilă, dulgherule. Sau te pomenești c-ai prefera să lucrezi în lut? Ă în lut, domnule? în lut? Păi, lutul e noroi. Să lăsăm noroiul, curățitorilor de șanțuri, domnule căpitan! Ă Păgînul!... Ce tot strănuți atîta? Ă Oasele astea cam lasă praf, domnule căpitan. Ă Atunci, ia aminte: cînd o să mori, ai grijă să nu te-ngroape sub
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
vorbiți cu dulgherul, domnule căpitan. Ă Cu dulgherul? A, nu... Adică... Faci o treabă foarte curată și, aș putea spune, extrem de nobilă, dulgherule. Sau te pomenești c-ai prefera să lucrezi în lut? Ă în lut, domnule? în lut? Păi, lutul e noroi. Să lăsăm noroiul, curățitorilor de șanțuri, domnule căpitan! Ă Păgînul!... Ce tot strănuți atîta? Ă Oasele astea cam lasă praf, domnule căpitan. Ă Atunci, ia aminte: cînd o să mori, ai grijă să nu te-ngroape sub nasul celor
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
punct de vedere educativ, nuvela acționează asupra cititorului În mai multe direcții. Dar zugrăvirea vieții uzinei dă autorului și putința să sublinieze mai puternic rolul partidului. În nuvela lui Dragoș, spre deosebire, de pildă, de nuvela lui Ben Corlaciu Casa lut Haralambie, situațiile fiind mai complexe și mai bogate, rolul partidului nu se reduce numai la Încurajarea inovatorului, ci la sprijinirea lui. Partidul acționează și În sensul transformării sale morale. El mărește puterea de Înțelegere a lui Filipescu, Îl crește pe
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]