5,376 matches
-
surorile sale, Mărușca dăruia Bistriței jumătate din satul Slujești, unde a fost curtea tatălui ei, jumătate de moară și, la Maluri, amândouă cuturile Onești și Lăbăsești, și la fântâna Horgului să își facă prisacă. La 20 mai 1459, domnul acorda mânăstirii dreptul de a încasa darea episcopească de la ungurii din Lucăcești. La 23 aprilie 1460, era reînoită mânăstirii vama mare, vama mică și numărătoarea de la Bacău, precum și vama de la Tazlău. Pentru marfa depozitată la Bacău vama urma să fie luată în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
moară și, la Maluri, amândouă cuturile Onești și Lăbăsești, și la fântâna Horgului să își facă prisacă. La 20 mai 1459, domnul acorda mânăstirii dreptul de a încasa darea episcopească de la ungurii din Lucăcești. La 23 aprilie 1460, era reînoită mânăstirii vama mare, vama mică și numărătoarea de la Bacău, precum și vama de la Tazlău. Pentru marfa depozitată la Bacău vama urma să fie luată în grivne, iar din marfa care trece, să se ia “cât este drept”. La 15 septembrie 1462, domnul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mare, vama mică și numărătoarea de la Bacău, precum și vama de la Tazlău. Pentru marfa depozitată la Bacău vama urma să fie luată în grivne, iar din marfa care trece, să se ia “cât este drept”. La 15 septembrie 1462, domnul întărea mânăstirii toate proprietățile sale: satele Zdvijinți (Zviginți), Sobolești, Fauri, Vascăuți, Brașeuți, Bulgari, Măreței, Dărmănești, Oprișani pe Chivejdi, Răidăcești (Rădăicești), Tortorești, Căucelești, pe Cracău cu moară, Mândrești, pe Orhic, Șerbu Răspop, Stăuceani, cu moară și iaz, morile de la Bacău, prisaca de la Fundu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Zdvijinți (Zviginți), Sobolești, Fauri, Vascăuți, Brașeuți, Bulgari, Măreței, Dărmănești, Oprișani pe Chivejdi, Răidăcești (Rădăicești), Tortorești, Căucelești, pe Cracău cu moară, Mândrești, pe Orhic, Șerbu Răspop, Stăuceani, cu moară și iaz, morile de la Bacău, prisaca de la Fundu, unde a întemeiat Martie mânăstire, via de la Bacău, în Dealu Sării, Vâlsănești, mai sus de Bacău, Lucăcești pe Tazlăul Sărat, Heciani, morile de pe Siret date de Hodco Știbor, mânăstirea Sfântul Bagoslov, mânăstirea de la Bahlui cu moară și mânăstirea de la Bohotin, cu moară, prisaca Cozia de la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Răspop, Stăuceani, cu moară și iaz, morile de la Bacău, prisaca de la Fundu, unde a întemeiat Martie mânăstire, via de la Bacău, în Dealu Sării, Vâlsănești, mai sus de Bacău, Lucăcești pe Tazlăul Sărat, Heciani, morile de pe Siret date de Hodco Știbor, mânăstirea Sfântul Bagoslov, mânăstirea de la Bahlui cu moară și mânăstirea de la Bohotin, cu moară, prisaca Cozia de la Bohotin, și Botna pe Nistru, cu prisaca, Iezerul Alb cu toate gârlele care ascultă de Botna, moara de la gura Chivejdiului, prisaca de la Itchil și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
moară și iaz, morile de la Bacău, prisaca de la Fundu, unde a întemeiat Martie mânăstire, via de la Bacău, în Dealu Sării, Vâlsănești, mai sus de Bacău, Lucăcești pe Tazlăul Sărat, Heciani, morile de pe Siret date de Hodco Știbor, mânăstirea Sfântul Bagoslov, mânăstirea de la Bahlui cu moară și mânăstirea de la Bohotin, cu moară, prisaca Cozia de la Bohotin, și Botna pe Nistru, cu prisaca, Iezerul Alb cu toate gârlele care ascultă de Botna, moara de la gura Chivejdiului, prisaca de la Itchil și poiana de sub Ceahlău
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
prisaca de la Fundu, unde a întemeiat Martie mânăstire, via de la Bacău, în Dealu Sării, Vâlsănești, mai sus de Bacău, Lucăcești pe Tazlăul Sărat, Heciani, morile de pe Siret date de Hodco Știbor, mânăstirea Sfântul Bagoslov, mânăstirea de la Bahlui cu moară și mânăstirea de la Bohotin, cu moară, prisaca Cozia de la Bohotin, și Botna pe Nistru, cu prisaca, Iezerul Alb cu toate gârlele care ascultă de Botna, moara de la gura Chivejdiului, prisaca de la Itchil și poiana de sub Ceahlău și poienile de la Chivejdi. I se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu moară, prisaca Cozia de la Bohotin, și Botna pe Nistru, cu prisaca, Iezerul Alb cu toate gârlele care ascultă de Botna, moara de la gura Chivejdiului, prisaca de la Itchil și poiana de sub Ceahlău și poienile de la Chivejdi. I se mai întărea mânăstirii tătarii și toți țiganii nominalizați pe sălașe și bordeie. Sunt sate întărite, care aparțineau de mai multă vreme mânăstirii, ca, de pildă, satele Caucelești și Vâlsănești (satul lui Vlăcsan). În privilegiu sunt menționate opt mori, o dârstă, șase prisăci, trei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de Botna, moara de la gura Chivejdiului, prisaca de la Itchil și poiana de sub Ceahlău și poienile de la Chivejdi. I se mai întărea mânăstirii tătarii și toți țiganii nominalizați pe sălașe și bordeie. Sunt sate întărite, care aparțineau de mai multă vreme mânăstirii, ca, de pildă, satele Caucelești și Vâlsănești (satul lui Vlăcsan). În privilegiu sunt menționate opt mori, o dârstă, șase prisăci, trei mânăstiri, mai multe poieni, iezere cu gârle și o vie. Toate acestea erau întărite să fie “de la noi uric
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
tătarii și toți țiganii nominalizați pe sălașe și bordeie. Sunt sate întărite, care aparțineau de mai multă vreme mânăstirii, ca, de pildă, satele Caucelești și Vâlsănești (satul lui Vlăcsan). În privilegiu sunt menționate opt mori, o dârstă, șase prisăci, trei mânăstiri, mai multe poieni, iezere cu gârle și o vie. Toate acestea erau întărite să fie “de la noi uric, cu tot venitul, neclintit, niciodată, în vecii vecilor”. În 1458 și în 1462, toate câte țineau de Botna erau scutite de toate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
gârle și o vie. Toate acestea erau întărite să fie “de la noi uric, cu tot venitul, neclintit, niciodată, în vecii vecilor”. În 1458 și în 1462, toate câte țineau de Botna erau scutite de toate dările și slujbele datorate domniei. Mânăstirea Bistrița stăpânea în 1462 unul dintre cele mai mari domenii feudale din Moldova. La 13 ianuarie 1466, domnul întărea mânăstirii satul unde au fost vătămani Tăvuciu, Penea și Ananie, pe Bistrița, primit în schimb de la Coste pârcălab și îi dăruiește
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vecilor”. În 1458 și în 1462, toate câte țineau de Botna erau scutite de toate dările și slujbele datorate domniei. Mânăstirea Bistrița stăpânea în 1462 unul dintre cele mai mari domenii feudale din Moldova. La 13 ianuarie 1466, domnul întărea mânăstirii satul unde au fost vătămani Tăvuciu, Penea și Ananie, pe Bistrița, primit în schimb de la Coste pârcălab și îi dăruiește un rob tătar, din tătarii domnești de la Neamț. La 11 iunie 1466, Ștefan cel Mare întărea Bistriței mânăstirea unde a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domnul întărea mânăstirii satul unde au fost vătămani Tăvuciu, Penea și Ananie, pe Bistrița, primit în schimb de la Coste pârcălab și îi dăruiește un rob tătar, din tătarii domnești de la Neamț. La 11 iunie 1466, Ștefan cel Mare întărea Bistriței mânăstirea unde a fost Marta călugăriță, mai sus de Tamaș, pe Siret, pe balta Martina, care depinde de mânăstire, cumpărate de la Șteful din Tamaș. La 3 februarie 1467, domnul dă un privilegiu prin care locuitorii din satele Zvijinți, Sobolești, Brașeuți, Vascăuți
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Coste pârcălab și îi dăruiește un rob tătar, din tătarii domnești de la Neamț. La 11 iunie 1466, Ștefan cel Mare întărea Bistriței mânăstirea unde a fost Marta călugăriță, mai sus de Tamaș, pe Siret, pe balta Martina, care depinde de mânăstire, cumpărate de la Șteful din Tamaș. La 3 februarie 1467, domnul dă un privilegiu prin care locuitorii din satele Zvijinți, Sobolești, Brașeuți, Vascăuți, Bulgari, Mărăței, Dărmănești, Opreișeni, Rădăicești, Tortorești, Căucelești, Mândrești și Fauri toate din județul Neamț să fie slobozi, să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Bulgari, Mărăței, Dărmănești, Opreișeni, Rădăicești, Tortorești, Căucelești, Mândrești și Fauri toate din județul Neamț să fie slobozi, să nu care podvoade. Pârcălabii de la Neamț și nici judecătorii din ținutul Neamț “să nu îndrăznească să îi judece pe acești oameni ai mânăstirii, nici gloabă să nu ia de la ei, nici pentru omor, nici pentru urma răufăcătorilor, nici pentru tâlhărie, nici pentru furt, nici pentru răpire de fată, nici pentru rană sângeroasă și nici pentru tortură cu vânătăi, și nici pentru altceva, nici
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pentru furt, nici pentru răpire de fată, nici pentru rană sângeroasă și nici pentru tortură cu vânătăi, și nici pentru altceva, nici pentru faptă mare, și nici pentru faptă mică, să nu îndrăznească să îi judece pe acești oameni ai mânăstirii, și nici să nu îi tulbure, nici să nu ia gloabă de la ei, nici preț de un groș”, numai egumenul și oamenii săi având dreptul de judecată. Pripasul care cădea în satele lor să fie al mânăstirii. Documentul este considerat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
acești oameni ai mânăstirii, și nici să nu îi tulbure, nici să nu ia gloabă de la ei, nici preț de un groș”, numai egumenul și oamenii săi având dreptul de judecată. Pripasul care cădea în satele lor să fie al mânăstirii. Documentul este considerat ca fiind dovada existenței imunității în Țările Române, în studiile care s-au făcut despre feudalismul românesc sau în sintezele academice Istoria României și Istoria românilor. Mânăstirea Bistrița avea 18 sate în 1462. Se adaugă încă unul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
judecată. Pripasul care cădea în satele lor să fie al mânăstirii. Documentul este considerat ca fiind dovada existenței imunității în Țările Române, în studiile care s-au făcut despre feudalismul românesc sau în sintezele academice Istoria României și Istoria românilor. Mânăstirea Bistrița avea 18 sate în 1462. Se adaugă încă unul în 1466. Din 19 sate, câte avea mânăstirea, numai 13 primesc scutirile date la 3 februarie 1467. Este vorba de satele mânăstirii, care se aflau în ținutul Neamț, care formau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
imunității în Țările Române, în studiile care s-au făcut despre feudalismul românesc sau în sintezele academice Istoria României și Istoria românilor. Mânăstirea Bistrița avea 18 sate în 1462. Se adaugă încă unul în 1466. Din 19 sate, câte avea mânăstirea, numai 13 primesc scutirile date la 3 februarie 1467. Este vorba de satele mânăstirii, care se aflau în ținutul Neamț, care formau un domeniu destul de unitar, cinci dintre ele aflându-se lângă Piatra lui Crăciun, șase se aflau la o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în sintezele academice Istoria României și Istoria românilor. Mânăstirea Bistrița avea 18 sate în 1462. Se adaugă încă unul în 1466. Din 19 sate, câte avea mânăstirea, numai 13 primesc scutirile date la 3 februarie 1467. Este vorba de satele mânăstirii, care se aflau în ținutul Neamț, care formau un domeniu destul de unitar, cinci dintre ele aflându-se lângă Piatra lui Crăciun, șase se aflau la o distanță mai mare, iar două, Stăucenii și Șerbu Breb, aflându-se în colțul de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
formau un domeniu destul de unitar, cinci dintre ele aflându-se lângă Piatra lui Crăciun, șase se aflau la o distanță mai mare, iar două, Stăucenii și Șerbu Breb, aflându-se în colțul de sud-est al ținutului. Așadar, șase sate ale mânăstiri nu se bucurau de scutirile acordate la 3 februarie 1467. La 5 iunie 1470, mânăstirea dă satul Sârbi, pe Tazlăul Mare, lui Iurie vistier, care dă în schimb satul Hemeiani. Satul Sârbi nu a figurat până la această dată în domeniul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se aflau la o distanță mai mare, iar două, Stăucenii și Șerbu Breb, aflându-se în colțul de sud-est al ținutului. Așadar, șase sate ale mânăstiri nu se bucurau de scutirile acordate la 3 februarie 1467. La 5 iunie 1470, mânăstirea dă satul Sârbi, pe Tazlăul Mare, lui Iurie vistier, care dă în schimb satul Hemeiani. Satul Sârbi nu a figurat până la această dată în domeniul mânăstirii Bistrița. Mânăstirea va primi un nou privilegiu de la Ștefan cel Mare abia în 1487
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu se bucurau de scutirile acordate la 3 februarie 1467. La 5 iunie 1470, mânăstirea dă satul Sârbi, pe Tazlăul Mare, lui Iurie vistier, care dă în schimb satul Hemeiani. Satul Sârbi nu a figurat până la această dată în domeniul mânăstirii Bistrița. Mânăstirea va primi un nou privilegiu de la Ștefan cel Mare abia în 1487, 1 noiembrie, prin care i se întăreau mai multe sălașe de țigani. La 15 octombrie 1491, Ștefan cel Mare cumpăra 16 sate, pe care le alipea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
bucurau de scutirile acordate la 3 februarie 1467. La 5 iunie 1470, mânăstirea dă satul Sârbi, pe Tazlăul Mare, lui Iurie vistier, care dă în schimb satul Hemeiani. Satul Sârbi nu a figurat până la această dată în domeniul mânăstirii Bistrița. Mânăstirea va primi un nou privilegiu de la Ștefan cel Mare abia în 1487, 1 noiembrie, prin care i se întăreau mai multe sălașe de țigani. La 15 octombrie 1491, Ștefan cel Mare cumpăra 16 sate, pe care le alipea la ocolul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sălașe de țigani. La 15 octombrie 1491, Ștefan cel Mare cumpăra 16 sate, pe care le alipea la ocolul târgului Vaslui. Printre satele cumpărate de domn sunt și cele trei sate de pe Racova, pe care boierul Negru (Negrea) le dăruise mânăstirii în 1415: Crăstoae, Bălcarii și Curtești. Grigore, egumenul Bistriței, vindea cele trei sate cu 200 de zloți tătărești. Aceste sate nu au figurat nici în privilegiul din 1462, nici în cel din 1467, ceea ce înseamnă că ele nu se bucurau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]