4,696 matches
-
Bineînțeles.“ „Sunt acolo Spumă, Bumbaru și Martinov. Vine și Parepa, cu încă doi. Trei mașini, în total. Poți să mergi lejer, ca-n localitate, e-aranjată schema. Păcat că nu mi-ai zis mai devreme, că veneam și eu.“ „Ești măreț, ce mai. Îți rămân dator, bătrâne. Ne socotim acasă, când ne-ntoarcem.“ „Las-o-ncolo de socoteală, că nu stau băieții-n banii tăi. Mă rezolv eu cu ei, fii cuminte. Doar la moșu’, un Bizzarinni 500 GL pe roșu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
smulge, le poți terfeli, te poți lăuda în public cu ele. Fără consecințe. O simplă apăsare de buton, și îngrijorările lui Paul puteau ajunge în mii de calculatoare, ca o armată de chiloți atârnând pe geamurile din Grozăvești. O scenă măreață, devastatoare: dezastrul pândea în orice clipă. Catastrofele aviatice și feroviare, pe care le urmăream cu-atâta devotament nopțile, treceau acum în catastrofa vieții lui Paul: iubeam să-i văd buloanele desprinse, articulațiile sărind din nituri, ansamblul prăbușindu-se de la mari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
a intrat în uz în primăvara lui 1918, iar mitraliera rotativă Spandau, montată pe fuselaj, în dreptul pilotului, îl face extrem de eficient. De sus, din înaltul cerului pe care doar el îl consideră „timid și primăvăratic“, „Baronul Roșu“ deține un record măreț și sinistru, invidiat de colegi și temut de dușmani: 80 de aparate doborâte, 77 morți, 19 răniți, 10 prizonieri. Dincolo de abilitatea sa neobișnuită de-a perfora avioanele și infanteria inamică, distinsul Manfred von Richthofen a fost educat în spiritul celor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
se poate spune că, în prima perioadă, textele din Scânteia respectă exigența interesului, pentru că prezintă acele evenimente care au un efect asupra spațiului public. Ulterior, însă, spațiul public este abandonat și vor fi selectate doar acele teme care relatau despre mărețele realizări ale comunismului, unele frizând chiar absurdul: în România lui Ceaușescu nu existau bolnavi de SIDA, handicapați sau case de copii, iar, uneori, suprafața declarată ca recoltă depășea suprafața arabilă a țării. VI.1.2.4. Așezare atractivă și manipularea
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
admirativ față de puternicul stat dacic și mai ales față de năzuința acestui popor pentru independență. Iată cum este redactat paragraful de deschidere al operei istorice scrisă de viitorul om politic român: În primele secole după I. H. un stat puternic și măreț, un stat care deși barbar, a cutremurat Roma cea civilizată, un stat independent a existat acolo unde astăzi sunt situate Transilvania, Valahia, Banatul Timișoarei și Moldova. Acest stat este Dacia: el se întindea de la Tisa și Carpați până la Dunăre, la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
independent a existat acolo unde astăzi sunt situate Transilvania, Valahia, Banatul Timișoarei și Moldova. Acest stat este Dacia: el se întindea de la Tisa și Carpați până la Dunăre, la Nistru, și la Marea Neagră (Kogălniceanu, 1837, p. 1). Dacii, locuitorii acestui stat măreț, erau "foarte curajoși", bravi, drepți, sobrii, viguroși, și "foarte independenți". "Ei preferau moartea unei dominații străine", fiind din acest punct de vedere "foarte diferiți de Moldovenii și Muntenii din vremurile moderne" (Kogălniceanu, 1837, p. 1). Chiar dacă apariția lucrării lui Kogălniceanu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Realpolitik educațional și luând cunoștiință de egoismul național tot mai accentuat al țărilor vecine, Michailescu insistă asupra rostului patriotic al instrucției istorice: "nimenĭ nu póte nega că istoria patrieĭ [...] trebuie să serve institutoruluĭ inteligent ca mijloc de stimul al simțirilor mărețe, [...] ca hrană de întărire a iubiriĭ de țară, mai presus de orĭ-ce" (ibidem, pp. 77-78). Nu fără temei circumstanțial, inspectorul denunță vitriolant propunerile de a dirija educația istorică pe făgașul umanitarismului ca "utopii fanteziste eterate" care, în pofida idealismului lor naiv
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
atelier de înălțare sufletéscă prin mijlóce sigure și probate deja" (Michailescu, 1888, p. 14). Și ce poate fi mai sigur decât metoda prusacă de instrucțiune în scopuri naționaliste care a rezistat testului suprem al războiului din care s-a zămislit mărețul Reich German? Pedagogia bărnuțiană a xenofobiei, a cărei axă centrală îl constituie anti- străinismul, este preluată și specificată de Melidon în trei aspecte: a) o primă dimensiune a străinismului o reprezintă non-ortodoxismul (străinism spiritual). Ortodoxia reprezintă chintesența spirituală a românilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
apărători ai creștinătății europene în fața islamului. Stăvilirea puhoiului turcesc și salvarea civilizației apusene devine un titlu de glorie în baza căruia este revendicată recunoștința statelor occidentale: "epopeea de o sută de ani, a răsboiului nostru cu turcii, luminează ca o măreață faptă de istorie universală, trecutul nostru și răsbună cele zece veacuri de suferință mută: Mircea, Corvin și Ștefan cel Mare au fost brațul armat, care a ținut pe loc năprasnicul val al Islamismului, salvând Europa creștină în clipa când ea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al românității ("el spera să apuce Maramureșul întreg, leagănul domniei moldovene, și să ajungă chiar Voevod al Transilvaniei"), Petru Rareș trebuie să rămână în memoria colectivă europeană prin "ideea sa cea mare": Într-adevăr mintea lui Rareș țesea un plan măreț: ideea cea mare a lui era să adune 100.000 ostași din Moldova, Țara Românească și Ardeal, să înainteze spre Constantinopole, și cu puterile tuturor Românilor, să alunge pe Turci în Asia" (Constantinescu, 1928, pp. 129, 130). E drept, ofensiva
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de eliberare națională. Cucerirea independenței de stat a României, proclamată în 1877 și obținută pe frontul de luptă în 1878, este decretată ca fiind "opera întregii națiuni", "rodul luptelor purtate timp de veacuri de înaintași, lupte care au culminat cu măreața victorie obținută în 1877 pe cîmpul de bătălie împotriva Imperiului otoman" (Hurezeanu et al., 1988, pp. 111, 120). Dobândirea independeței de stat completează astfel lupta națională inaugurată de Horea și continuată de Tudor. După cum vom vedea, Partidul va desăvârși această
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
încercat să destabilizeze semantica regalistă a datei de 10 mai cu semantica partidistă a datei de 8 mai (ziua în care, la 1921, a fost înființat PCR). Național-comunismul a revalorizat simbolic dobândirea independenței de stat a României ca o înfăptuire măreață a națiunii române. Însă data de 10 mai nu putea fi reabilitată fără a activa în conștiința colectivă bagajul său semantic de natură regalistă. Așa că s-a optat pentru devansarea cu o zi a momentului celebrativ, din 10 mai (data
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
schimb, cultul partinic se bazează pe construcția ideologică a charismei instituționale. Partidul, ca avangardă a clasei proletare și instrument organizatoric care precipitează dezvoltarea legică a istoriei, este definită ca instituție charismatică și venerată ca atare. Programul... din 1974, adoptat drept "măreață carte de căpătîi" a discursului didactic (Almaș și Fotescu, 1979, p. 179), fixa teza că Partidul ipostaziază "înțelepciunea colectivă" a poporului român și a "națiunii noastre socialiste". În această calitate, de întrupare instituțională a idealului social și național, Partidul pretinde
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
răutate. — Nu cumva v-a chemat în sufragerie tocmai ca să vă dăruiască încrederea ei? Doar voia să vă dăruiască ceva, nu-i așa? — Nici eu nu înțeleg decât așa. Dar pentru ce mama dracului? Ce-ați făcut acolo atât de măreț? Prin ce le-ați plăcut? Stați puțin, începu el să se agite din răsputeri (în clipele acelea, totul în el era disperat și fierbea în dezordine, așa că nu-și putea aduna gândurile), stați puțin, n-ați putea să vă amintiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
al doilea rând, un prunc, după părerea mea personală, e nehrănitor, poate e chiar prea dulce și insipid, așa că, nesatisfăcând necesitățile, lasă în urmă doar remușcări. Acum, concluzia, finalul, domnilor, finalul în care este conținută dezlegarea uneia dintre cele mai mărețe probleme ale vremii de atunci și de acum! Criminalul sfârșește prin a se duce și a se autodenunța clerului și se predă în mâinile guvernului. Să ne întrebăm ce cazne îl așteptau după obiceiul timpului de atunci, ce roți, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
fi o fiară uriașă, neîndurătoare și mută sau, mai exact, deși e ciudat, îți apare ca o mașinărie imensă, de cea mai nouă construcție, care, fără nici un sens, a înșfăcat, a ciopârțit și a înghițit, mută și nesimțitoare, o ființă măreață și neprețuită - o ființă care, singură, făcea cât natura întreagă, cât toate legile ei, cât tot pământul, care, poate, n-a fost creat decât pentru apariția acestei ființe! Prin intermediul tabloului se exprimă tocmai înțelesul acestei forțe tenebroase, insolente și stupid-eterne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
nici început, nici sfârșit. A privit îndelung, zbuciumându-se. Acum își aminti cum își întindea mâinile în acest azur senin, infinit și plângea. Îl chinuia faptul că e străin pentru tot ce vedea. Ce fel de ospăț, ce fel de măreață sărbătoare perpetuă e aceasta, care nu are sfârșit și spre care el năzuiește, dintotdeauna, din copilărie, și căruia nu i se poate alătura nicidecum? În fiecare dimineață răsare un soare la fel de luminos; în fiecare dimineață curcubeul joacă deasupra cascadei; în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
lângă El; poate, I-ar povesti ceva în vorbirea Lui copilărească. Hristos l-a ascultat, dar acum a căzut pe gânduri; fără voie, uitată, mâna Lui a rămas pe creștetul blond al copilului. Privește în depărtare, spre orizont; un gând măreț că întreaga lume se oglindește în privirea Lui; chipul Îi e trist. Copilul a tăcut, și-a pus coatele pe genunchii Lui și, sprijinindu-și obrazul în palmă, și-a ridicat căpșorul și, îngândurat, cum cad copiii câteodată pe gânduri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
nu te pricepi la politică!“ Parcă și-ar fi amintit deodată cu cine vorbește. A tăcut, dar mult timp ochii lui încă au mai aruncat scântei. Ei, dacă aș descrie toate aceste fapte (și doar am fost martorul celor mai mărețe fapte), dacă le-aș edita acum, și toți acești critici, toate aceste vanități literare, toate aceste invidii, partide și... nu, nu sunt eu omul acela! — Cu privire la partide, observația dumneavoastră este îndreptățită și eu sunt de acord cu ea, îi răspunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ați sugerat un sentiment bun printre atâtea gânduri nefaste. Chiar așa, prințe! Și ce bine explicați lucrurile, cu măsura propriei dumneavoastră inimi! exclamă exaltat generalul. Și - ciudat lucru - ochii îi străluciră de lacrimi adevărate. Da, prințe, a fost un spectacol măreț! Știți dumneavoastră, era cât pe ce să plec cu el la Paris și, desigur, aș fi împărțit cu el „insula toridă a întemnițării“. Dar, vai! Destinele noastre s-au despărțit! Am plecat fiecare pe drumul lui. El, spre insula toridă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
să-mi insuflați dezgust față de el, să faceți în așa fel încât eu să-l părăsesc. De-abia mai târziu am înțeles despre ce-i vorba: pur și simplu vi s-a năzărit că prin aceste fandoseli faceți o faptă măreață... Ei bine, cum puteați să-l iubiți, dacă vă iubiți atât de mult vanitatea? De ce n-ați plecat pur și simplu de-aici decât să-mi fi scris niște scrisori ridicole? De ce nu vă măritați cu omul acesta cumsecade, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
spirit pururea nou. Astfel vedem cum Anglia, care stă în toate celea în fruntea civilizației, păstrează și astăzi vechile sale forme istorice, pururea reîmprospătate de spiritul {EminescuOpXII 160} modern, de munca modernă. De aceea o și vedem rămâind ca granitul, măreață și sigură în valurile adîncelor mișcări sociale de cari statele continentale se cutremură. Un stat mare și puternic ca Rusia, dar absolutist, se cutremură din temelii de o mișcare socială, tot astfel Germania, tot astfel republicana și egalitara Franță. Ba
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
române, fără a păgubi pe șoviniști, fără a rupe bunele relațiuni cu Rusia și fără a blesa monarhia austriacă! D-nii Ion Brătianu și Boerescu a da {EminescuOpXII 161} modern, de munca modernă. De aceea o și vedem rămâind ca granitul, măreață și sigură în valurile adîncelor mișcări sociale de cari statele continentale se cutremură. Un stat mare și puternic ca Rusia, dar absolutist, se cutremură din temelii de o mișcare socială, tot astfel Germania, tot astfel republicana și egalitara Franță. Ba
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nici frazele patriotice. Voiți bani cu 3 la sută? Vindeți moșiile statului la companii străine și-i veți avea. Aceasta nu va dovedi însă că din sine însuși poporul românesc se dezvoltă, că el însuși se bucură în plenitudine de măreața moștenire pe care i-au lăsat-o harnicii și vitejii lui străbuni. [8 mai 1881] ["F. KANITZ, SCRIITOR... "] F. Kanitz, scriitor care-a publicat pîn' acum mai multe opere asupra popoarelor din Peninsula Balcanică, surprins de știrea că macedoromânii au
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
se cerea mult curaj pe când trăia Metternich, care-o numea "cea mai nedemnă rebeliune ce-a luminat-o vreodată soarele". Ce-a făcut fiul său, răposatul ambasador grecesc Sina, pentru ridicarea artelor și științei în Atena prin clădiri și donațiuni mărețe, e încă în amintirea tuturor. {EminescuOpXII 169} Grecia actuală numără puțini români în partea superioară a râului Aspropotamos; masa lor principală, ocupată cu cultura vitelor, e așezată mai la nord de acest râu pe o fâșie de pământ ce cuprinde
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]