4,819 matches
-
post-1989). Conceptul de identitate naționalistă plasează în opoziție presupusul „sine” și un anume „altul/ străin”, construind ast-fel un „noi” incluziv ce se opune unui „ei” excluziv. De exemplu: „noi, germanii, versus ei, străinii” sau „noi, românii, vs. ei - romii, maghiarii, evreii”. Acest principiu s-a manifestat în special în anii ‘90 și a fost exprimat de cele mai multe ori prin acte de violență. Pogromul - termenul rusesc pentru ma-sacru împotriva unui grup minoritar etnic sau rasial, pentru devastare și distrugere - devine
Politică. Performance. Pogrom. Legătura dintre politica de stat și practicile naționaliste/ rasiste în Germania și România post-1989 () [Corola-website/Science/295843_a_297172]
-
autoidentificați etnici români. Pe de altă parte, cred ca sunt importante diferențele între felul în care a avut loc procesul de romanizare în anii ‘50, si ce s-a întamplat în perioada Ceaușescu. În perioada de după război, minoritarii, în special maghiarii și evreii, au avut acces la funcții administrative și politice, au fost într-o oarecare măsură chiar suprareprezentați, în raport cu numărul total al membrilor minorităților respective. Dar, de cele mai multe ori, acest acces venea cu condiția „romanizării” (schimbării numelui, folosirii exclusive a
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
secolului XIX și începutul secolului XX. [caption id="attachment 1848" align="aligncenter" width="600"] Daniel Tristan - tricolor 1, textil, 2012 - realizat în cadrul proiectului „Ceilalți Noi”, coordonat de Veda Popovici[/caption] Intenția unui proiect național de rezistență anti-colonială D: Exact, inclusiv în raport cu maghiarii s-a folosit această diferențiere orientalista, între poporul român, european milenar, si maghiarii, numiți „nomazi”, „năvălitori”, „veniți din stepele Asiei”. Și protocronismul, chiar în varianta lui extremistă „dacica”, vine să sublinieze același lucru - dorința noastră atât de acerbă de a
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
Daniel Tristan - tricolor 1, textil, 2012 - realizat în cadrul proiectului „Ceilalți Noi”, coordonat de Veda Popovici[/caption] Intenția unui proiect național de rezistență anti-colonială D: Exact, inclusiv în raport cu maghiarii s-a folosit această diferențiere orientalista, între poporul român, european milenar, si maghiarii, numiți „nomazi”, „năvălitori”, „veniți din stepele Asiei”. Și protocronismul, chiar în varianta lui extremistă „dacica”, vine să sublinieze același lucru - dorința noastră atât de acerbă de a fi „europeni”, adică de a fi „la origi-nea lumii”. Sigur, modernitatea capitalista a
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
celelalte descoperiri din aria orașului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Mediaș se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (76,74%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (9,63%), romi (4,05%) și germani (1,48%). Pentru 7,9% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (71,55%),cu minorități de reformați (5%), greco-catolici (3,98%), romano-catolici (3
Mediaș () [Corola-website/Science/296955_a_298284]
-
recensământul anterior din 2011. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Deva se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (82,98%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (7,21%) și romi (1,24%). Pentru 7,84% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (76,5%), dar există și minorități de romano-catolici (6,46%), penticostali (2,68%), reformați (2
Deva () [Corola-website/Science/296946_a_298275]
-
în 2009, este un alt reper al culturii devene, pe scena acestuia fiind prezentate celebre piese de teatru, cum ar fi "Corbul și Vulpoiu", "Cu Badea la psihiatru" sau "D´ale Canibalului". În anul 2002 trăiau în Deva 5.975 maghiari, reprezentând 8,6% din totalul populației orașului. În Deva funcționează Grupul Școlar Teglas Gabor și Liceul Catolic, instituții cu limba de predare maghiară. În oraș funcționează editură Corvin. La Deva a fost înființată în decembrie 1992 Asociația Franța-Deva (FraDev), de
Deva () [Corola-website/Science/296946_a_298275]
-
atrag replica lui Alexandru Surdu, care apreciază că toponimul "Brașov" este totuna cu al cetății Brașov. Totodată, el socotește ca fantezistă interpretarea profesorului brașovean F. Philippi, conform căreia cele două denumiri, "Corona" și "Brașov", se pot explica prin legenda regelui maghiar Solomon, care, îngropându-și coroana lângă un copac ar fi generat expresia slavă "„crono na brad tschop-lita”", astfel încât din "crono" derivă "Corona", iar din "brad" - "Bra(d)șov". Alți cercetători derivă numele de la cetatea Brașovia de pe Tâmpa, ideea fiind propusă
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
cleanul dungat și babetele. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Baia Mare se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (77,67%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (10,3%) și romi (2,51%). Pentru 9,04% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (67,19%), dar există și minorități de romano-catolici (7,19%), reformați (5,18%), greco-catolici (4
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
peste Arieș spre Câmpia Turzii). Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Turda se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (77,05%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (8,18%) și romi (5,45%). Pentru 9,13% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (72,55%), dar există și minorități de reformați (5,53%), penticostali (3,27%), greco-catolici (2
Turda () [Corola-website/Science/296960_a_298289]
-
greco-catolici (2,79%), unitarieni (1,71%), romano-catolici (1,57%) și martori ai lui Iehova (1,57%). Pentru 9,42% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Scăderea numărului credincioșilor romano-catolici și reformați-calvini între anii 1930-1992 se explică prin refugiul etnicilor maghiari în Transilvania de Nord în urma Dictatului de la Viena din 1940. Saltul numeric în favoarea ortodocșilor în aceiași perioadă se explică prin interzicerea în anul 1948 a Bisericii Greco-Catolice. La Turda a existat în secolele XVII-XX o mică comunitate germană, care a
Turda () [Corola-website/Science/296960_a_298289]
-
cu Ucraina. Coordonatele exacte sunt: Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Satu Mare se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (54,2%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (34,61%), romi (1,24%) și germani (1,02%). Pentru 8,62% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind ortodocși (44,57%), romano-catolici (18,05%), reformați (17,53
Satu Mare () [Corola-website/Science/296953_a_298282]
-
km distanță față de acesta. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Huedin se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (56,52%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (27,8%) și romi (11,31%). Pentru 4,34% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (60,66%), dar există și minorități de reformați (26,58%), penticostali (4,76%) romano-catolici (1
Huedin () [Corola-website/Science/296964_a_298293]
-
minorități de reformați (26,58%), penticostali (4,76%) romano-catolici (1,35%) și greco-catolici (1%). Pentru 3,47% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În anul 1930 orașul Huedin avea o populație de 5.401 locuitori, dintre care 2.883 maghiari (53,3%), 1.137 români (21,0%), 1.018 evrei (18,8%), 328 țigani (6,0%) ș.a. De-a lungul timpului populația orașului a evoluat astfel: Din punct de vedere confesional în anul 2002 populația era formată din 61,06
Huedin () [Corola-website/Science/296964_a_298293]
-
3°C. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Zalău se ridică la 56.202 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 62.927 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (76,45%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (15,41%) și romi (1,41%). Pentru 6,48% din populație apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (68,35%), dar există și minorități de reformați (13,25%), penticostali (3,25%), greco-catolici (2
Zalău () [Corola-website/Science/296954_a_298283]
-
nord-sud spre sudul Dunării au fost slavii, care vor întemeia (cu bulgarii și populația ) ulterior Imperiul Bulgar. În Bazinul Panonic, la vest de Transilvania, după decaderea statului avar (la finele sec.VIII), vor veni în jurul anului 900, tot din Asia, maghiarii care timp de 60 de ani vor face nenumărate raiduri de pradă în vestul Europei, . Există două teorii contrare, dezbătute aprig de istoriografia oficială română și de cea oficială maghiară si europeana: Cele două versiuni diferite par să se îndrepte
Istoria Transilvaniei () [Corola-website/Science/296957_a_298286]
-
par să se îndrepte în ultimul timp spre o soluție de mijloc. "Vezi și:" Originea românilor Primul voievod (dux) atestat al Transilvaniei a fost Gelou, conform Gestei. A fost urmat la conducere de Tuhutum, care a inițiat o invazie a maghiarilor dinspre vest, (atrași fiind de minele de sare și de aur) învingându-l pe Gelou în jurul anului 903. Pacea dintre români și maghiari a fost consemnată la Esculeu (Așchileu). După Gelou, Transilvania a fost condusă de Tuhutum, urmat de Horca
Istoria Transilvaniei () [Corola-website/Science/296957_a_298286]
-
de apărare a Trasilvaniei de sud-est, expunând Țara Bârsei invaziei mongole din primăvara anului 1241. Administrația Transilvaniei se afla în mâinile unui guvernator regal, sau voievod, care controla la mijlocul secolului XIII întreaga regiune. Societatea era împărțită în trei "națiuni" privilegiate, maghiarii, secuii și sașii, fiecare având 7 unități administrative: 7 județe maghiare, 7 scaune săsești, 7 scaune secuiești. (Vezi și partea de jos din Stema Transilvaniei). Aceste națiuni, totuși, își aveau corespondentul mai degrabă în domeniul social, decât în împărțirea strict
Istoria Transilvaniei () [Corola-website/Science/296957_a_298286]
-
Vezi și partea de jos din Stema Transilvaniei). Aceste națiuni, totuși, își aveau corespondentul mai degrabă în domeniul social, decât în împărțirea strict etnică. Deși clasa neprivilegiată a iobagilor era formată majoritar din români, conținea și câțiva sași, secui sau maghiari. Puțini au reușit să ajungă la rangul de nobili, printre care se numără și Ioan de Hunedoara (János Hunyadi în maghiară), căpitan și regent al Ungariei și erou în războaile turcești. După înăbușirea în 1437 a unei revolte țărănești ("Revolta
Istoria Transilvaniei () [Corola-website/Science/296957_a_298286]
-
mitropolie în anul 1864, concretizată în Mitropolia Ardealului, avându-l în frunte ca mitropolit pe Andrei Șaguna. O perioadă de bun augur a fost cea a liberalismului (1860-1867), deschisă prin Diploma din Octombrie. Prin încetarea regimului militar și a discriminării maghiarilor ca urmare a Revoluției de la 1848, precum și prin revenirea la autonomia Transilvaniei și convocarea Dietei Transilvaniei la Sibiu, au fost adoptate legi prin care s-a stabilit egalitatea națiunii române din Transilvania cu fostele națiuni privilegiate, iar limba română a
Istoria Transilvaniei () [Corola-website/Science/296957_a_298286]
-
Albinetz. Vivat, Crescat, Floreat ! Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Dej se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (81,8%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (11,29%) și romi (1,03%). Pentru 5,74% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (72,42%), dar există și minorități de reformați (9,68%), penticostali (4,21%), greco-catolici (3
Dej () [Corola-website/Science/296961_a_298290]
-
de reformați (9,68%), penticostali (4,21%), greco-catolici (3,21%), romano-catolici (2,38%) și baptiști (1,1%). Pentru 5,92% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Populația stabilă a municipiului era la 1910 de 11.451 de locuitori (7991 maghiari, 2911 români, 445 germani și 104 alte naționalități). Mass Media locală este bine dezvoltată. Municipiul beneficiază de 2 radiouri locale: Radio Fir și Radio Stil și de un post de televiziune -Someș TV -Televiziunea Văii Someșului. Televiziunea Someș TV avea
Dej () [Corola-website/Science/296961_a_298290]
-
localității a evoluat astfel: Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Câmpia Turzii se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (80,93%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (6,66%) și romi (5,06%). Pentru 7,2% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (75,75%), dar există și minorități de reformați (5,98%), penticostali (3,99%), martori ai
Câmpia Turzii () [Corola-website/Science/296962_a_298291]
-
din secolul XI-XII. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Sighetu Marmației se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (76,07%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (11,73%), ucraineni (1,99%) și romi (1,3%). Pentru 8,65% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (65,49%), dar există și minorități de romano-catolici (10,99%), greco-catolici (5
Sighetu Marmației () [Corola-website/Science/296975_a_298304]
-
Nicolae), iar populația românească a localității era formată din 183 de familii, adică un număr de circa 915 persoane. Conform datelor recensământului din 1930 populația orașului era de 11.841 locuitori, dintre care 7.094 români (54,2%), 4.246 maghiari (26,7%), 969 germani (12,4%), 388 evrei (4,9%) ș.a. Din punct de vedere confesional populația era alcătuită în 1930 din 2.734 ortodocși (34,9%), 1.551 greco-catolici (19,7%), 1.131 reformați (14,4%), 1.055 romano-catolici
Făgăraș () [Corola-website/Science/296980_a_298309]