5,675 matches
-
a început să icnească și să strige, înfiorător de ascuțit, într-un acces de isterie, numele surorii sale, până au îndepărtat-o de lângă cavou și i-au dat niște săruri. A mai auzit glasul de bariton spunând câteva vorbe, apoi meșterii zidari au închis mormântul. Asta a fost tot. N-a luat tramvaiul. N-avea nici un țel. A mers pe jos, privind oamenii, ascultând frânturile de cuvinte ce-i ajungeau la urechi în amestec de scrâșnet de frâne. Duduit de motoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
gri care atârnă În dreptul ferestrei ca draperiile unei vrăjitoare. (Menajera noastră, Juanita, suferă de rău de Înălțime și e de Înțeles că nu poate curăța locurile aflate mai sus de șold.) Mai e și mozaicul cu o sirenă pe care meșterul l-a lăsat pe jumătate terminat după ce i-am zis că nu-i mai dăm nici un ban În plus, așa că are numai țâțe și n-are coadă. Prin ușa Închisă, aud brum-brumuri Înfundate urmate de chicotitul lipicios, à la Sid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
de sport. Pe sub podul În arc ce susținea șoseaua de coastă treceau primele iahturi ale dimineții, Îndreptîndu-se către larg. În portul cîndva adormit reverbera ecoul cablului de metal tensionat pe cabestan În atelierul În care Andersson și echipa lui de meșteri spanioli uscau și lăcuiau carenele ce Începuseră să absoarbă apă. În tot acest timp, În centrul portului, o goeletă distrusă de foc - scheletul pe jumătate scufundat al lui Halcyon - era legată de un șlep de oțel. Catargul carbonizat și velele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
existat. Asta îl mohorî, dar nu-și mai făcu sânge rău, ca altădată. Căută un moment când nu era nimeni prin preajmă și scoase din buzunar briceagul de care nu se despărțea niciodată. Se opri în fața unui Moskvici răpciugos și meșteri la portiera din dreptul șoferului până reuși să o descuie. Se furișă în mașină și scotoci prin interior, înfrigurat. în cele din urmă, dădu peste ceva. Era un pix negru spart. Mâzgăli apăsat în palmă, mi jindu și ochii. Pixul
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
dureau măselele și de aceea desfăcea flacoane cu pastile albe, sugând pe ascuns clondire întregi de rachiu cu miros greu. Făcea trascău din sfeclă de zahăr, așa cum învățase de la soldații sovietici, pe vremea când aceștia înaintau neabătut spre Berlin, mari meșteri în procesarea, fără alambic, a basamacului. Nicanor intra, în zilele de sâmbătă, în pivnița brumată la gârlici de gerurile lui făurar și, cobâlțăind balercile îngrădite cu mladă galbenă, revenea în casă, înjurând: Mamă, da' tămădăii 'măsei, de ce nu te mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
zicem, pe scurt, "Ali" și care, cu adevărat, are un nume de familie foarte lung și care nu poate fi ținut minte. Deci, acest Mehmet, de neam arăpesc, de prin părțile Africii, Țară în care trăiește neamul vânătorilor cei mai meșteri, leii, se află la noi, în România, trimis ca student, spre a deprinde meseria mineritului și fiind străin de noi, îl poreclim, ba Ali, ba Străilaș. A mai fost, un timp și Ilarion Cărare, 42 de ani, sondor, care, Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
și pus la baiț, fără să-l vadă el și de ar fi făcut mâncare tot în vase de aur și de argint și de l-ar fierbe, l-ar prăji și l-ar potrivi la gust cel mai mare meșter bucătar din Lume, cu toate acestea el, Corneliu Braiu, n-ar gusta dintrânsul nici o bucățică, nici de ar fi condamnat să pățească el toate astea, adică de-ar fi el cel pus în frigare și mâncat de alții Și acestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de la Sans-Souci se concentra în sectorul unde mai adăstau zidurile conacului din vremea lui Matei Basarab, cel de cinstită amintire, și a ulterioarelor renovări fanariote, de pe timpurile ciumei lui Caragea-Vodă, cârpite grosolan de mistria și de canciocul unor așa-ziși meșteri ai timpurilor noi, de reconversie socialistă. Eleganța veritabilă aparținea trecutului, fiind redusă la o culă oltenească (turnul acela rotund, care anticipa furnale și coșul de fum al fabricilor de tot felul) și la dependințele cu zid de piatră, care sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de corzi duble, prin flageolete, fie printr-o dinamică complexă, compozitoarea evidențiind cunoașterea instrumentului cu corzi grave. Apreciem valențele performante și sensibile ale interpretării violocelistului Marin Cazacu, cu deplină înțelegere față de textul partiturii, cu dăruire pentru muzica ce transcede semiografia. Meșterul Manole, op.84 (2000) pentru soprană și pian, versuri-Marin Sorescu, este o frescă a înțelegerii sacrificiului uman, gândită într-o cheie originală, atât a poetului cât și a compozitoarei. Este, prin inspirația compozitoarei Carmen Petra- Basacopol, o recompunere a legendei
Darul discografic al compozitoarei Carmen Petra Basacopol by Ruxandra Mirea () [Corola-journal/Journalistic/83435_a_84760]
-
Manole, op.84 (2000) pentru soprană și pian, versuri-Marin Sorescu, este o frescă a înțelegerii sacrificiului uman, gândită într-o cheie originală, atât a poetului cât și a compozitoarei. Este, prin inspirația compozitoarei Carmen Petra- Basacopol, o recompunere a legendei Meșterului Manole în care sunt redate și stilizate trăirile unei faceri, ale unui ideal împlinit numai prin sacrificiu. Lucrarea cuprinde cinci lieduri încărcate de zbucium și dramatism, în care linia melodică a vocii de sopran, dinamizată intens prin ritm și agogică
Darul discografic al compozitoarei Carmen Petra Basacopol by Ruxandra Mirea () [Corola-journal/Journalistic/83435_a_84760]
-
acumulînd minuțios probe irecuzabile - radiografia zonelor de joncțiune, endoscopia "ferestrelor" operate în flancul lucrării, pe urmele barelor de fier care-i fac armătură bronzului, ori a reziduurilor de pămînt și a lacunelor survenite în turnare -, pentru a fi închipuit mîna meșterului din vechime, amprenta ei viguroasă, cînd modela acut și tandru ochiul fiarei, pipăind traseul în serpentină al sprîncenei și semnul ce delimitează fossa orbitală -, pentru toată această prielnică aderență la un parcurs plăsmuitor și tehnologic, Anna Maria Carruba, care a
Roma Embleme și principii by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/8343_a_9668]
-
și cea mai stranie dintre toate, viziunile ce se succed pe măsură ce restaurează o Madonă gotică, veche de cinci secole, despre care se știu foarte puține lucruri. Ca și Alberto Ongaro, și Barry Unsworth etalează o suită de formule narativă: povestea meșterului care a modelat statuia, în spiritul ficțiunii istorice; narațiunea sumbră, de Ev Mediu petrecută într-o mănăstire de călugări; jurnalul ținut de restaurator, încastrat ca o oglindă în prezentul acțiunii, comentând întâmplările, cu o disecție atentă a celor din jur
Istorieși istorii la Veneția by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8687_a_10012]
-
care participă copii și adulți din Jimbolia și împrejurimi (anul acesta se va desfășura în zilele de 15 și 16 decembrie ediția a douăsprezecea), respectiv Sărbătoarea de Ignat (20 decembrie), ajunsă la ediția a VI-a, la care sunt prezenți meșteri pricepuți în prepararea cărnii de porc din localitate, Ungaria și Serbia. Și apropo de ultimul domeniu, un alt proiect - „Spicul de argint” - a vizat organizarea, cu sprijinul landului Rhenania de Nord Westfalia, de cursuri pentru fermieri. Cei 47 de cursanți
Agenda2006-13-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284910_a_286239]
-
caracteristică unor asemenea emoții”. Personajul tragic este totdeauna purtător al unei valori pentru afirmarea căreia luptă. Este cazul lui Prometeu, eroul lui Eschil, care se sacrifică pentru fericirea oamenilor, al Antigonei, eroina lui Sofocle, care apără valorile tradiționale, sau al Meșterului Manole, ce relevă valoarea majoră a creației, dând viață prin sacrificiul suprem operei de artă. Caracterul tragic al baladei este potențat prin concepția autorului anonim, care evocă reîntâlnirea prin moarte a celor doi soți, deveniți elemente ale naturii: soția meșterului
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
Meșterului Manole, ce relevă valoarea majoră a creației, dând viață prin sacrificiul suprem operei de artă. Caracterul tragic al baladei este potențat prin concepția autorului anonim, care evocă reîntâlnirea prin moarte a celor doi soți, deveniți elemente ale naturii: soția meșterului încorporată în zidul mănăstirii, iar Manole, devenit un izvor. Deși purtată de un erou anumit, valoarea respectivă are o dimensiune simbolică și, de aceea, odată cu moartea personajului tragic, se prăbușește o întreagă ordine, înlocuită însă, în final, de una nouă
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
de la tată și de la mumă, încît un mocan poate fi tot atât de isteț și deschis la cap ca și un ceasornicar din Paris, numai vorba e că mocanul n-au deprins meșteșugul și de aceea câștigă într-un an cât câștigă meșterul din străinătate într-o zi. De aceea însă meșterul din Paris are de unde plăti Camere, universități, teatre, biblioteci, ba chiar brânză de iepure, de ar avea poftă de dânsa, poate s-o aibă. Dar noi, popor de țărani, nu le
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fi tot atât de isteț și deschis la cap ca și un ceasornicar din Paris, numai vorba e că mocanul n-au deprins meșteșugul și de aceea câștigă într-un an cât câștigă meșterul din străinătate într-o zi. De aceea însă meșterul din Paris are de unde plăti Camere, universități, teatre, biblioteci, ba chiar brânză de iepure, de ar avea poftă de dânsa, poate s-o aibă. Dar noi, popor de țărani, nu le putem toate acestea decât cu-ncetul, și unde franțuzul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
grâu. Dar grâul se produce cu osteneală multă și spor puțin. Spre a produce un fir de grâu [î]-ți trebuie o vară-ntreagă, și atunci încă atârnă de la ploaie și de la vânt de se va face sau nu, pe când meșterul străin au lucrat ocaua de lână și i-au dat o valoare înzecită în câteva ceasuri. De acolo vine că țăranul trebuie să muncească o vară pentru a plăti un obiect de lux comandat din străinătate. Calitatea muncii industriale e
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
o solemnă și mai înaltă afirmare de la dreptatea publică. Acum, cu banca de fițuici, îi făgăduim cu siguranță "Romînului", cutezătorului nostru dezmințitor, aceeași pățeală ca și când cu hîrtia-monedă și sperăm pentru viitorul socialismului în Orient, că și de astă dată atât meșterul cât și ucenicii din Strada Doamnei n-au să se spânzure de rușine. [20 septembrie 1878] ["CRONICILE NOASTRE VECHI... "] Cronicile noastre vechi vorbesc despre niște domnișori, adecă pretendenți la coroană cari turburau vreun colț al țării, își puneau cizme roșii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
deputat tocmai al unui ținut din Basarabia, când se discută asupra competinței Camerilor actuale în privința celor trei ținuturi basarabene, el se scoală și, fără rușine, cum e din firea lui, se proclamă competent a vota pentru acea retrocedare. Întocmai ca meșterii de discursuri funebre, cari caută a se străluci și folosi ei înșii pe cadavrul de-abia coborât în groapă, haita netrebnică ce compune majoritatea radicalilor din Dealul Mitropoliei, cu Misail și Pseudo-Ureche în frunte, caută, în discursuri stupide sau șarlatanești
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
sânt în România lucruri contradictorii! [1 februarie 1879] VÎRFUL CU DOR ["UN FOILETON... Un foileton, publicat în "Binele public", cuprinde un mic fragment (din memorie) a baladei populare Vârful cu Dor ținut în metrul Mioarei, a lui Mihu-Haiducul și a Meșterului Manole. Iată acel fragment: Bădiță, bădiță, Zise bietul Niță, Dă-mi a ta fetiță Să-mi fie soție. Mult mi-e dragă mie! Eu că ți-o voi da, Zise baciul Preda, Dacă vei ierna Colo-n munticel Singur, singurel
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
împroprietărire, astfel cum ea a fost făcută. D-nii roșii însă, cari combat lovirea de stat, au cu toate acestea pe autorul lovirii ca ministru de interne, au în cabinet pe omul pe care acum câteva luni îl numeau prin "Romînul" meșter în sustracțiune și trădător al țării în cestiunea izraelită. Acum venim la legile conservatoare, votate de roșii în plină contrazicere cu principiile lor fundamentale. Punctul nostru de vedere e cu totul clar: rosii, ca partid politic consecuent și onest, n-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a făcut de multe ori trista experiență a acestui fel de îmbătare gratuită; astăzi, ca să întrebuințăm o expresie banală, un lieu comun, deși încă tânăr în viața constituțională, este din nenorocire prea sceptic, aproape blazat, așa că de-ar fi cineva meșterul meșterilor nu-l mai poate ameți cu simple declamații. * În câteva rânduri foarte ușuratice ale "Presei" de alaltăieri, în cari se demonstră iarăși că partidul conservator aproape nu există, sîntem somați de marele bărbat de stat ca, pentru a-i
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
făcut de multe ori trista experiență a acestui fel de îmbătare gratuită; astăzi, ca să întrebuințăm o expresie banală, un lieu comun, deși încă tânăr în viața constituțională, este din nenorocire prea sceptic, aproape blazat, așa că de-ar fi cineva meșterul meșterilor nu-l mai poate ameți cu simple declamații. * În câteva rânduri foarte ușuratice ale "Presei" de alaltăieri, în cari se demonstră iarăși că partidul conservator aproape nu există, sîntem somați de marele bărbat de stat ca, pentru a-i dovedi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
al sutei a șasesprezecea spune că, o data ajunși la putere, bărbații politici n-au nevoie să se ție de cuvânt și nu le va lipsi nicicând un pretext de a îmbrobodi și înfrumuseța călcarea făgăduinței lor. Trebuie însă să fii meșter, urmează scriitorul italian, în arta de a îmbrobodi calitatea vicleniei, în meșteșugul de a o ascunde și masca. Oamenii sânt atât de mărginiți și atârnă atât de mult de presiunea momentului încît acela care voiește să-i tragă pe sfoară
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]