3,510 matches
-
crească nivelul de incertitudine privitor la comportamentul și acțiunile lor viitoare. Întrebarea care se pune în aceste condiții este legată de motivațiile logice ale acestui tip de comportament. Partidele pot reduce stimulentele de participare a unui mare număr de alegători mizând pe faptul că vor obține suficiente voturi de la nucleul dur de alegători care au afinități cu oricare dintre ele. Astfel, cu cât prezența la vot este mai scăzută, cu atât costurile de convingere a participanților sunt mai scăzute, iar alocarea
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
dar degradată iremediabil prin festivism și exhibiționism provincial sub-mediocru. O preselecție a unor astfel de organizatori este însă, în condițiile actuale, practic imposibilă. Iar pe criteriile dominante de selecție de dorit cât mai diversificate, echilibrate și obiective posibil se poate miza cu atât mai puțin. Exasperează, mai ales, tendințele monopoliste, abuziv-preferențiale și incompetența definitivă a celor mai mulți factori ai Ministerului Culturii. Nu e de mirare, deci, că la primul seminar al Alianței Naționale a Uniunilor de Creatori din România (15-17 decembrie 1995
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
crea, cu certitudine, noi deprinderi și noi mentalități sociale și culturale, pe de alta. Procesul cere însă o mare stabilitate și continuitate. Condiții pe care istoria le-a refuzat și le refuză, s-ar spune, în continuare, țării noastre. Să mizăm, totuși, pe stabilitatea europeană și pe noile raporturi de forțe continentale. Doar în acest climat și context social, singurul care poate să inspire siguranță și certitudine, pe toate planurile, s-ar putea realiza și cele trei mari revoluții, să le
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
perspectivă istorică îndepărtată, n-avem de unde ști. Dar ceea ce știm deocamdată și cu maximă certitudine, chiar în această fază, este că singura opțiune, cu adevărat creatoare, fecundă, nu poate fi decât următoarea: între o cultură română de tip genialoid, ce mizează, în continuare, doar pe mari surprize și accidente fericite și o cultură întemeiată, în primul rând, pe valorile modeste ale solidității și consecvenței, organizării și continuității, realizabile numai prin muncă serioasă, tenace și în adâncime, alegerea noastră este definitivă. Deoarece
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cu les petites perceptions). Elimină erorile grave, scara unică de valori, dogmele și adevărurile definitive, inspirațiile efemere, inconsistente, bizare și, nu rareori, funeste. Orientează, selectează și proiectează construcții ideatice argumentate, inteligibile, organizate, sistematizate și deschise criticii și corectărilor. Prea se mizează mult, în cultura română actuală, doar pe inspirația de moment, pe intuiție, impresie și improvizația scrisă (sau pretins bine scrisă). în această fază intelectuală imediată, rigoarea raționalistă, abstractă, rece și sistematică tinde să corecteze, în mod necesar și salutar, abuzurile
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
prezență mult mai utilă în cultura actuală. A funcționat, am spune, un admirabil fenomen de autoreglare culturală spontană, de compensare și reechilibrare a unei mari absențe. Activitatea lor dovedește, în același timp, și o altă realitate esențială: o cultură care mizează doar pe imagini și lirisme, pe intuiții și reacții de gust, pe impresii și nu pe idei, care nu cunoaște măcar iluzia sau seducția construcției, operei de durată, ca să nu spunem și a sistemului, va rămâne veșnic minoră și iremediabil
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
tendința regrupării finale în jurul unui canon universal. El nu reprezintă încă o realitate critică propriu zisă. Dar nu alta este orientarea actuală în ultimele decenii ale secolului și, mai ales, în cel viitor 19. Doar unii mici provinciali întârziați mai mizează exclusiv doar pe canoanele arondismentului 6 al Parisului. Un fenomen cultural, românesc sau altfel, va fi deci receptat, după împrejurări, pe o latură sau alta, după principiul selectivității receptorului, al criteriilor și canoanelor sale și nu al emiț ătorului. Un
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ne mai poate paraliza. în fapt, noi mergem către forme istorice 25. Dar, chiar și așa fiind, formele istorice, la sfârșitul secolului XX, sunt cu totul altele decât cele întrevăzute în deceniile doi și trei. Și, în definitiv, de ce să mizăm mereu doar pe aceste forme, care s-ar însărcina ele să facă doar ceea ce ar trebui să facem noi? Cu alte cuvinte, istoria să rezolve pentru și în locul nostru toate dificultățile? Iar noi să rămânem mereu doar eterni spectatori ai
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și devin eroii unor întâmplări senzaționale, uneori de factură detectivistă. Narațiunile sunt pline de viață, o viață simplă, chiar rudimentară, dar autentică și vie. Capabil să transcrie cu fidelitate și în amănunțime, până la naturalism, întâmplări de fiecare zi, prozatorul nu mizează pe noutatea tematică, nici pe cea de expresie, ci mai degrabă pe surprinderea mișcărilor sufletești, pe urmărirea unor schimbări în planul conștiinței morale a eroilor. SCRIERI: Pâinea și bicicleta, pref. D.R. Popescu, București, 1966; Cai năzdrăvani, București, 1969; Ceașca, Iași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285557_a_286886]
-
George Cârstean, Gheorghe Dușceac, Iordache Grigorovici, Gheorghe Băițan, sub îndrumarea directorului Nicodim Ițcuș. Alături de aceștia, din redacție mai fac parte absolvenți ai liceului siretean, juristul Aurel Fortuna, I. Șt. Băncescu, Octav Băncescu. Revista își declară programul abia în numerele 2-3, mizând pe evidențierea contribuției provinciei la cultura națională și respingând, în același timp, modelele literar-culturale impuse de capitală. Detașându-se de orice implicări de factură politică, publicația se dorea a fi una dedicată exclusiv creației și promovării tinerelor talente. Poezia se
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
iar apoi de a-i deduce consecințele". Continuă prezentînd ipoteza de lucru reținută de Grupul celor Zece: "Nivelul de organizare socio-cultural nefiind încă într-adevăr explorat la nivel exprimental, e vorba de a întreprinde fără întîr-ziere o astfel de investigație, mizînd pe o dublă fecunditate: aceea a unei înnoiri metodologice (recurgînd la noțiunile de "structuri finalizate", de "niveluri de organizare", de "bucle retroactive", spre exemplu) și cea a refuzului împărțirii în fenomene biologice și fenomene sociologice (nu pentru a ceda vechilor
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
exemplu, invitația de a citi poemul ca pe un distih în chiasmă (de la "o lovitură de zaruri" la "ca și", apoi de la "ca și" la o "lovitură de zaruri"). Textul în sine este o permanentă provocare adresată inteligenței cititorului și mizează pe forța contradicției. Cert e că Numărul și Sirena reușește să tulbure apele exegezei mallarméene și să ne facă să reconsiderăm raporturile poetului cu hazardul. In honorem Edgar Morin Sociolog, istoric, filosof, Edgar Morin a împlinit 90 de ani pe
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
carte mai "cuminte" între mîini și, în același timp, este sedus de ineditul situației și, pocnind de orgoliu creator, obnubilat de responsabilitatea sa de a da viață sau moarte personajului care îl imploră... nu face nimic. În orice caz, Roussy mizează pe această curiozitate maladivă, care ne face să mergem pînă la capăt, "debarasîndu-se" de autoritatea sa auctorială pe spinarea bietului cititor, care termină cartea cu un viu sentiment de culpabilitate și de neputință. NU MAI CITI. NU VREAU SĂ MOR
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
exista un grup mic de elevi care hărțuiesc sau care sunt hărțuiți de către alții în mod frecvent footnote> (Craig și Pepler, 2007), având un caracter serial sau multiplu în funcție de numărul agresorilor (Chan, 2006). Elevii autori ai actelor de hărțuire psihologică mizează într-o mare măsură pe controlul exercitat asupra victimei ca urmare a inducerii responsabilității pentru abuzul suferit și, implicit, pe teama acesteia de a discuta cu adulții, victima percepând posibila intervenție a acestora ca minimă, ineficientă și un element stimulator
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
se intitulează Dialoguri și Interferențe, aceasta din urmă eseizând despre Robert Musil, Elias Canetti, filmele lui Ingmar Bergman ș.a. Despre Octombrie, ora opt (1981) s-a spus că este cartea cea mai reprezentativă pentru proza lui M., pentru faptul că „mizează... pe dubla funcție de explorare a prozei - în sens artistic și în sens moral”(Mircea Iorgulescu). Relațiile din cadrul raportului om-istorie sunt reconstituite aici într-o continuitate temporală corespunzând biografiei autorului în punctele sale esențiale. Despre clovni: dictatorul și artistul (1997) este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287978_a_289307]
-
scrisului jurnalistic al poetului este net inferioară ca volum celei poetice și este împănată cu excese. Într-o intenție de pre-ordonare oarecum contextual-comunicațională a obiectului cercetării, autoarea recurge la o prezentare diacronică a carierei jurnalistice a lui Mihai Eminescu, ce mizează pe cuplul continuitate-discontinuitate, de-a lungul celor șapte ani de activitate, în raport cu specificul publicațiilor la care scrie și cu caracteristicile direct perceptibile ale discursului jurnalistului, și, prealabil analizei semiotice directe, identifică patru etape de activitate. Odată degroșat obiectul cercetării, partea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
discursiv din spațiul politic este guvernat de intențiile, aspirațiile și obiectivele politice ale emitentului. Nimic nu este la întâmplare în economia manifestărilor discursive, fiecare detaliu fiind atent gestionat, prin prisma mesajului politic pe care intenționează să-l transmită politicianul. e) Miza persuasivă. În strânsă legătură cu finalitățile de legitimare, limbajul politic este orientat spre receptor, urmărind modificarea comportamentului acestuia în sensul idealurilor politice ale locutorului. Mai mult decât să informeze, actorul politic este interesat să convingă, să seducă, să modeleze gândirea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Fiecare pereche de sinonime poartă amprenta semnificațiilor cu care a fost învestită în epocile anterioare de alte sisteme de gândire și fiecare cuvânt poartă încărcătura de conotații pe care i-au conferit-o discursurile anterioare. Prin excelență polemic, limbajul politic mizează pe valoarea termenilor-simbol, o bună parte a acestora vizând descalificarea mărcilor folosite de adversarii politici sau anexarea unui cuvânt cu accentuată conotație pozitivă. " Spre deosebire de alte tipuri de comunicare, mai pronunțat consensuale, unde funcția de comunicare (a spune, a informa) este
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
-l dădeau în evul mediu logicii lui Aristotel: medicamentum mentis"305. Tonul vehement vizează în primul rând imperfecțiunile de formă din articolele colegilor de breaslă, carențe care trădează întotdeauna, potrivit gazetarului, viciul de conținut. De multe ori, eroarea este intenționată, mizând pe capacitatea de manipulare și pe ignoranța publicului cititor. Lipsa de cultură a gazetarilor, intențiile de manipulare ale politicienilor, indiferența față de limba folosită în articole sunt doar câteva dintre tarele unei publicistici aflată încă la început de drum la noi
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
argumentate. Publicistica eminesciană se transformă astfel într-un dialog virtual cu cititorii, pe care jurnalistul încearcă să-i convingă de justețea afirmațiilor sale și pe care îi atrage ca martori în dezbaterea ideilor. Eminescu angajează adevărate dialoguri cu publicul cititor, mizând pe claviatura unui retorism familiar, bine regizat și cu mijloace stilistice variate (fraze exclamative și interogative, dublate de accente ironice), capabile să suscite și să mențină interesul receptorului: "Este oare un singur cititor care să crează cumcă un om de
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
unei concepții alternative a raționalității, "raționalitatea comunicativă", bazată pe teoria acțiunii comunicative, iar la o altă problemă detectată în discursul modernității paradigma filosofiei conștiinței Habermas găsește soluția prin înlocuirea acesteia cu "paradigma înțelegerii subiecților capabili de vorbire și acțiune", ce mizează pe comunicarea intersubiectivă pentru a atinge idealurile de consens și solidaritate socială. Departe de a propune o abordare sceptică, Habermas include în proiectul său o serie de amendamente ce țin de filosofia socială și politică, pentru a da o nouă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
modern. Este simplu de observat că primul tip descris corespunde tezei continuității dintre postmodernism și modernism, în timp ce al doilea se încadrează în teoria rupturii, a negării, a depășirii complete a modernismului într-o modalitate de ordin paradigmatic. De asemenea, Foster mizează pe prima categorie, cea a postmodernismului de rezistență, pe care îl consideră mai productiv, mai ales că permite critica și explorarea modernismului, dar fără a trebui să se întoarcă la formele sale originare. Astfel, "un postmodernism de rezistență apare ca
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
să depășească dificultățile înțelegerii, ale diverselor lacune sau ale interiorizării codului propus) dar, în momentul în care s-au depășit dilemele, scriitura se transformă într-un text (în sensul de înscris, document etc.). De acum înainte, autorul nu mai poate miza decât pe scriitura pe care a generat-o într-un cititor lectura operei sale: "funcția lecturii ca scriitură care transformă textul și oferă spre citire un alt text va avea drept consecință suprimarea unui spațiu cu trei dimensiuni: dacă totul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
tensiune perpetuă, lipsită de destindere sau de purificare. O altă modalitate în care este surprins termenul de seducție este aceea de refulat al discursului tradițional, deoarece se dezice de prezența pură, de stabilitate și de o structură văzută ca închidere, mizând, dimpotrivă, pe deschidere, precum și pe un discurs filosofic hibrid, impur. Dacă la greci hybris-ul reprezenta încălcarea măsurii, seducția se pliază acestui concept, transgresând limitele prea înguste ale discursului clasic. Cu toate acestea, ea este destinată paradoxului: deși vrea să
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
jocul, ritualul, artificiul, prin urmare nu este la fel de "rafinată" ca jocul seducției. Dacă este înțeleasă într-o accepțiune slabă, ca seducție a puterii, a publicității, atunci seducția poate fi apropiată strategiilor dorinței. Într-o altă concepție însă, și pe aceasta mizează autorul în discuție, seducția depășește planul natural sau pe cel al relațiilor sociale: "singurul lucru de opus la faimoasa teză a lui Freud: "Anatomia este destinul", ar fi Seducția, care merge mult dincolo de regulile unui joc, reinventat de fiecare dată
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]