202,454 matches
-
ajunge și la Byron, simbol al geniului nedreptățit, ultragiat de contemporani, sortit gloriei postume. Pornind de la numitorul comun al atitudinii de sfidare a convențiilor societății și artei, poetul nostru își va fi conștientizat analogiile dintre biografia sa și cea a modelului: Similitudinea biografică devine cu atît mai expresivă cu cît se stabilește pe temeiul afinității temperamentale și nu al spiritului imitativ. Atitudinea de izolare romantică orgolioasă este deopotrivă "byroniană" și "macedonskiană". Cu anume deliberare, romanticul român din acea etapă traduce din
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
zguduitoare în Noaptea de februarie". Dacă Noaptea de mai, al cărei corespondent este La nuit de mai, devansează cadrul mussetian, Nopțile de aprilie, de septembrie, de iunie nu sînt, din păcate, așa cum a relevat G. Călinescu, decît imitații servile ale modelului. Indiscutabil, Macedonski a avut și un vector clasic în formația sa eterogenă. Posedăm informații asupra preferințelor sale arătate Iliadei lui Homer, Idilelor lui Teocrit, Anabasisului lui Xenofon, romanului Daphnis și Chloe al lui Longos, Bucolicelor lui Vergiliu ș.a. De asemenea
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
e confirmat în cîteva producții macedonskiene precum Hinov, Ospățul lui Pentaur, Avatar etc. Lui José-Maria de Hérédia i se dedică o poezie în limba franceză, L'onde rose: "Critica literară a observat, de altfel, că volumul lui Hérédia, Les Trophées, model de artă parnasiană, a îndeplinit un rol important în formația lui Macedonski. Evocarea bijuteriilor și a pietrelor prețioase, priveliștea cetății moarte, admirația trezită de vasul cizelat și de emailuri, "japonezeriile" și "egipțianismele" - cum le definește Adrian Marino - sînt motive stil
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
se înfățișa într-o haină filosofică ce nu-i șade bine, întîlnim și multe pasaje demne de reținut. A se vedea, de pildă, capitolul despre istorie, unde Valentin Ionescu face o foarte interesantă alăturare de texte din Iorga și Călinescu. Modelele de demitizare, tehnica portretelor sînt urmărite la istorici francezi, germani și italieni, paralela acestora cu stilul lui G. Călinescu nu poate fi decît profitabilă. Cartea în general este un registru de procedee pe care autorul le sesizează inteligent și, mai
Limpezimi și înnegurări critice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16188_a_17513]
-
dreptul suveran al esteticului în judecarea operelor literare. E un merit excepțional nu numai de valoare istorică dar valabil și astăzi. Și tot el are meritul, în studiul din 1871 despre direcția nouă în literatură și cultură, de a oferi modele exemplare și un drum de urmat. Avea dreptate să dezvăluie atunci că "noua direcție, în deosebire de cea veche și căzută, se caracterizează prin simțămînt național, prin adevăr, prin înțelegerea ideilor ce omenirea întreagă le datorește civilizației apusene și totodată
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
se demonstrează a fi criticismul maiorescian (pomenit și mai sus), exprimat, cu deosebire, prin epocala sa teorie a formelor fără fond. E adevărat, la începuturile oricărei culturi se cască această inegalitate fatală între fondul propriu și formele importate, adaptate după modele ilustre din afară. Cu timpul, ele îndeplinesc un rol formativ și chiar educativ. Dar nu este mai puțin adevărat că neatragerea, la vreme, a atenției asupra perpetuării acestor discrepanțe duce la pericole. Este din nou meritul imens al lui Titu
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
practicată de congenerii săi. Singură Mariana Marin, membră a aceluiași cenaclu, își mai elaborase o strategie scriitoricească aparte în anii '80, depășind consensul stabilit de M. Cărtărescu, T.T. Coșovei, Ion Stratan etc. Lirica lui Liviu Georgescu își găsește resorturile în modelul oferit de Arghezi. Același univers cariat, pustiit de frisoane, caduc și atroce în același timp - latențe din care "supurează" la suprafață un fel de horror sacrum. Tensiuni încriptate ermetic în frază forțează orizontul de așteptare al lectorului de azi, obișnuit
Călăuză în Infern by Ioana Băețica () [Corola-journal/Journalistic/16208_a_17533]
-
Paște de anul trecut" (EZ 1450, 1997, 2). Folosirea formei de masculin-neutru singular este cea fixată în ultima vreme în urarea modernă "(Un) Paște fericit". Imitată desigur după echivalente străine ("Happy Easter", "Joyeuses Pâques", "Feliz Pascua" etc.), întărită și de modelul deja asimilat "Crăciun fericit", urarea se răspîndește tot mai mult, chiar prin intermediul publicității care își actualizează anunțurile. Din această zonă stilistică provin de exemplu mesajele: "Un Paște Fericit cu Sankt Petersburg. Încălzește inima!" (RL 2154, 1997, 20); "Dorna (...) vă urează
De Paști by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16233_a_17558]
-
Formula nu e acceptată de toată lumea, tocmai din cauza aerului ei de inovație și imitație: un cunoscut comentator al chestiunilor de cultivare a limbii își încheia de pildă un articol cu "vă urez "Sărbători fericite", nu "Paște fericit", jalnică traducere după modele străine" (ș. Iliescu, Aldine, 61, 1997, 1). Impunerea urării mi se pare însă inevitabilă și deloc condamnabilă: pentru că e specifică, adaptată sărbătorii, scurtă și firească.
De Paști by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16233_a_17558]
-
brutale a unor populații întregi din-tr-o parte a Europei, ca și cum ar fi fost vorba de turme de vite pentru expansiunea germană. Acest tratament a fost aplicat de germani, la începutul războiului devenit mondial, în Belgia, Polonia și Serbia. Va fi modelul adoptat, în 1915, de junii turci armenilor. Dar pînă atunci, la îndemnul Germaniei, sînt deportați cetățenii greci ai Turciei din Asia Mică, pentru a-i depărta de țărm. Apoi, cu premeditare, Germania, prin ambasadorul ei la Constantinopole, instigă Turcia, rămasă
Genocidul armenilor din 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16211_a_17536]
-
În acest scop menirea literaturii devine de o importanță uriașă. Însă observați subtilitatea cu care deconstructivismul deschide studiul literaturii, cu mult înaintea multor alte curente postmoderniste, fără a-i uzurpa integritatea sau autonomia, ci dimpotrivă, glorificînd-o, promovînd-o la rang de model și disciplină tutelara. Metodă ca atare, felul în care deconstructivismul propune studierea limbajului în texte literare și apoi prin extensie în alte discipline, este preluată masiv din retorica clasică. Paul de Man a fost eminamente un retorician. Paradoxul fascinant ale
Deconstructivismul - un nod de legătură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16217_a_17542]
-
Costin - De neamul moldovenilor). Numărul III al revistei româno-americane, apărut în decembrie 2000, se pare că dezvoltă cu succes proiectul inițial al redacției: "...un ciclu închinat risipirii câtorva confuzii păgubitoare imaginii țării." Printre studiile de economie comparată (Managementul american, un model posibil - N. Costake, M.V. Petrescu) sau cele de analiză istorică (S.U.A. și Marea Unire a românilor din 1918 - Vasile Stoica) se strecoară în sumarul revistei și câteva studii de antropologie aplicată, conținând date puțin cunoscute de mulți dintre noi (Un
Cu mâna întinsă peste Atlantic... în semn de prietenie by Ioana Băețica () [Corola-journal/Journalistic/16251_a_17576]
-
este curajoasă dacă ne gândim la imensa producție discografică ce însoțește acest titlu și totuși ascultând discul, cu toate lecturile sedimentate în memorie, ești furat de vitalitatea discursului. În pofida numeroaselor versiuni incitante, dirijorul nu se lasă constrâns de apăsarea marilor modele și atent la păstrarea echilibrelor interioare, le insuflă o libertate controlată minuțios. Simțul impecabil al desfășurării timpului muzical - care caracterizează de altfel interpretările lui Andreescu - operează și aici mlădiind fraza după pulsațiile firești și conferă formei un dinamism intrinsec. Prima
O reușită by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16260_a_17585]
-
mass media, deci dintr-un domeniu care înainte de 1989 era mult mai limitat stilistic decât în prezent. Presa anilor '60-'70 ilustra aproape exclusiv nivelul standard al limbii literare, puternic controlat, supus cenzurii și urmînd în cea mai mare parte modelul limbii de lemn. Spațiile de relativă libertate oferite de știri, reportaje, comentarii culturale sau sportive se remarcau nu prin importarea registrului familiar-argotic, ca azi, ci prin excesul de prețiozitate. Pentru acest nivel de limbaj funcționa într-adevăr - cum constată Valeria
Dinamica limbii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16252_a_17577]
-
foarte grăbit". În cîteva poezii autoarea realizează o arheologie citadină cenușie, care devine pretext pentru reflecții: "există cauzele comune și cîinii. comunicatele/ șosetele metropolei și mortul de la fereastră ca/ și cum duminica/ eu sub asfalt creșteam și meditam la clandestinitatea modelului meu vicios". Asociațiile uneori șocante de noțiuni cu referent abstract și predispoziția pentru lamentări și nostalgii construiesc un discurs poetic obositor la lectură: "un copil. alerga pe sub piele (gratii revelatoare)/ pe șantierul silențios/ o! gratii revelatoare cimitirul de mult ridicat
Inovații formale by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16277_a_17602]
-
să construiesc o instituție atunci cînd se putea, cînd nimeni nu-mi interzicea acest lucru. Aveau și au acest drept și cei ce mă înjură și cei ce rîvnesc la avantajele aparente ale Fundației. După numeroase cercetări am optat pentru modelul Institutului suedez și așa, treptat, am adăugat în fiecare zi ceea ce se dovedea a fi necesar, centre de cercetări în Iași și Cluj, editură, vreo douăzeci de publicații în țară și străinătate etc. A fost însă înspăimîntător de greu. Am
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
vremelnici. Avem, așadar, mulți oameni din lumea politică, universitară, științifică, culturală, economică etc. care dau informații diverselor guverne despre România și care merită toată recunoștința noastră. Fundația a reușit să-i cunoască și să colaboreze cu ei. Acum, cînd falsele modele și valori beneficiază de întreaga atenție, cînd silicoanele sau violarea unor babe sînt vești mult mai importante ce trebuie aduse imediat la cunoștința lumii înaintea faptului, de exemplu, că cea mai mare distincție acordată de S.U.A. pentru inginerie, un adevărat
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
și cam necunoscut patriei savant de origine română; că apar cărți importante, invenții etc. Și mai am zeci de exemple. Prin urmare, și prin intermediul premiilor, vrem să arătăm țării că avem mari valori, oameni pe care s-ar putea conta, modele ce trebuie puse în locul surogatelor, țoapelor și băieților deștepți fără școală sau eventual cu școala făcută la f.f. Ca să fac o paranteză, într-o clipă de disperare mă gîndisem să-l rog pe Fane Spoitoru sau pe Truțulescu să spună
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
ați simțit înțeles de critici? Ce a însemnat pentru dumneavoastră faptul că Recviem pentru nebuni și bestii nu a primit așa cum ar fi meritat Premiul Uniunii Scriitorilor? Recviem... este probabil cartea mea cea mai bună, oricum, cea mai apropiată de modelul meu mental. Spunînd aceasta nu vreau să conving pe nimeni. De cînd am înțeles ce înseamnă cu adevărat a scrie mă confrunt doar cu propriile-mi limite, cu alte cuvinte îmi lipsește sentimentul competiției cu alții, nu simt că aș
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
lucruri de minimă rezistență sau să încerce să revitalizeze tendințe apuse sau eșuate care nu implică efort intelectual, cunoaștere, durere, spaimă, neliniște. Și mai este o categorie, de... continuatori! Unii declară că au rezolvat diverse situații chiar mai bine decît modelul! Sîntem cei mai...! Gogol al nostru, Joyce al nostru, Tolstoi al nostru etc., etc. Absența simțului tragic ne menține, am mai spus-o, la periferia interesului general. O mentalitate provincială începe să se extindă periculos. Cît despre simțul ridicolului, ce
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
alb-rozalie.// Tu dormi. Goală și fragedă./ Ah! De te-aș putea atinge/ Cu-n deget măcar, m-aș salva!" (E ora Păstorului). Trăirea decăzută se irealizează aidoma poeziei, într-o așteptare albă. Invers decît în chip obișnuit, nu viața e modelul poeziei, ci poezia se instituie ca model al vieții: "Scriu despre singurul obiect/ Care nu există./ Și sper" În loc de prefață). Ca și, explicativ: "Totuși scriu/ Despre singurul lucru ce nu există. Nici în laguna/ de sub umărul stîng. Nici/ În valea
O dublă valență poetică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16271_a_17596]
-
De te-aș putea atinge/ Cu-n deget măcar, m-aș salva!" (E ora Păstorului). Trăirea decăzută se irealizează aidoma poeziei, într-o așteptare albă. Invers decît în chip obișnuit, nu viața e modelul poeziei, ci poezia se instituie ca model al vieții: "Scriu despre singurul obiect/ Care nu există./ Și sper" În loc de prefață). Ca și, explicativ: "Totuși scriu/ Despre singurul lucru ce nu există. Nici în laguna/ de sub umărul stîng. Nici/ În valea de sare.// Dar el e singurul important
O dublă valență poetică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16271_a_17596]
-
cînd nu sînt chiar foarte cunoascute, sau cînd sînt cunoscute pentru altceva decît pentru "caracterul tipic" invocat. Cred că începutul a fost făcut (poate și sub influența unor structuri sintactice străine; dar e normală și evoluția internă) de substantivul tip; modelul s-a extins apoi și asupra sinonimului său gen. În cazul lui gen, dicționarul academic nu ne oferă exemple lămuritoare, pentru că litera G a fost tratată de fasciculele seriei vechi, care acorda un spațiu redus împrumuturilor neologice, concentrându-și interesul
Tip și gen by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16300_a_17625]
-
felul de diversiuni, gen pericolul invaziilor străine" (RL 1252, 1994, 1); "orice anunț care ține de publicitate, gen schimb CD cutare pe CD cutare, vînd CD-ul cutare etc." Structura provine din limba vorbită (deși nu e de neglijat nici modelul unor prescurtări tipice codului scris) și nu e tocmai recomandabilă; avantajele conciziei și ale simplificării gramaticale îi asigură însă un oarecare succes; în fond, se reiau astfel mecanismele care au dus și în trecut la formarea unor instrumente gramaticale din
Tip și gen by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16300_a_17625]
-
rămâne încă un capitol puțin "explorat", ca să uzez de un cuvânt des folosit de autor în legătură cu operele literare. Cronicar prin excelență, a avut curajul să rămână așa până la capăt. Volumul postum, intitulat Ultime explorări critice (ed. Atlas, București, 2000) (după modelul altor două cărți de critică publicate cu ani în urmă, Explorări în actualitatea imediată, 1978 și Noi explorări critice, 1982), ne convinge că acesta a fost sensul preocupărilor sale. Preocupări față de mersul literaturii, față de mișcările perceptibile sau mai greu de
Ironie și franchețe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/16283_a_17608]