4,567 matches
-
de români, care i-ar fi putut privi ca pe niște venetici, ceea ce și erau. În apărarea acelor coloniști (bulgari) și chiar a colonizatorilor lor (rușii) trebuie spus că bejenarii au fost așezați nu în părțile Basarabiei masiv populate de moldoveni, ci în Bugeacul rămas fără tătari, în parte pustiu. Familia tatălui meu locuia în Iambolskaia mahala, ceea ce ar putea indica descendența ei: cândva, predecesorii celor ce alcătuiau acea „mahala” veniseră probabil din orașul sau regiunea Iambol. Orbecăiesc îndelung pe o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
făcea scrisori de dragoste și le punea pe fereastră la nenea Ivan. Când veneam acasă, soția lui nenea Ivan îmi spunea, cu înțeles, în limba rusă: Uite iar a venit poșta la fereastră. Fenea era nepoata lui moș Evtuh Carà, moldovean desnaționalizat și în același timp ucrainizat. Nu-i era rușine să spună că de fel e moldovean, iar asta o făcea, desigur, în ucrainiană. După ce m-am prezentat la director, primul lucru pe care trebuia să-l am era un
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
de tatăl domnișoarei Galiurov care m-a poftit dincolo de prăvălie, în casă. Aici soția gazdei ne-a omenit cu bucate și ce era de băut, cu ea, ca și cu fiica, înțelegerea făcându-se prin alfabetul gesturilor. Se spune despre moldoveni că sunt foarte ospitalieri. Am văzut mai târziu că atât moldovenii cât și rușii sau ucrainienii se află umăr la umăr în politețea ospitalității. Totuși micul secret al întâmplării era legat mai ales de faptul că noul domn învățător, flăcău
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
casă. Aici soția gazdei ne-a omenit cu bucate și ce era de băut, cu ea, ca și cu fiica, înțelegerea făcându-se prin alfabetul gesturilor. Se spune despre moldoveni că sunt foarte ospitalieri. Am văzut mai târziu că atât moldovenii cât și rușii sau ucrainienii se află umăr la umăr în politețea ospitalității. Totuși micul secret al întâmplării era legat mai ales de faptul că noul domn învățător, flăcău, era un motiv bun pentru familia Galiurov care, în afara casei, prăvăliei
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Cișmele, între care, cel mai bun era un oltean, Matei Constantin de fel din comuna Goicea Mare, județul Dolj. Tot acolo era și bunul, blândul și înțeleptul învățător Vladimir Caimacan precum și neastâmpăratul Vanea Timișenco, cei din urmă fiind localnici. Unul moldovean, altul ucrainian. Mai era un băiat în ultima clasă la școala normală, Alexandru Kirilenko. Domnișoara învățătoare În 5 mai 1930 împlinisem 18 ani iar în iunie 1930 eram deja învățătoare după absolvirea examenului de capacitate. La 1 octombrie eram numită
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
a fost însă cu familia Lucreția și Ion Vulpe. El era magazioner în stația cfr Traian Val. Ne-am legat și prin cumetrie, fiindcă ei au botezat în 1936 pe cel de-al doilea fiu, Cornelius (Coca). Preotul comunei, un moldovean de la Leova, Ion Gâlea, era aproape de noi, prietenos și glumeț. Soția sa era învățătoare. Prin el ne-am împrietenit și cu doctorul Popa Vladimir, basarabean din nord. Se nimerise același nume cu al prietenului din Bulgărica. Doctorul era medic de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
zi ne-am urcat în căruța doctorului și am pornit într-acolo. Drumul trecea prin marginea Bolgradului, prin comuna Curci și apoi pe malul lacului Ialpug, printre vii, livezi și lanuri, la Vlădiceni. Comuna era locuită de bulgari, găgăuzi și moldoveni. Am stat de sâmbătă până luni. Doctorul avea o fetiță de vârsta lui Petrișor și noi am găsit de cuviință să-i logodim iar preotul Gâlea, tot atât de mintos ca și restul, le-a citit slujba logodnei. Poveștile tinereții
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
porcilor celălalt în ligheanul de baie al rațelor. Amândoi erau fericiți de parcă îi filma cineva. Ei râdeau, eu râdeam, și cum râsul e ca râia, a trecut la ceilalți. Deși trăiau în același sat ucrainieni și bulgari și doar un moldovean, moș Ion Catană, nu se făceau căsătorii între aceștia. Nu se făceau căsătorii nici între bulgarii din Cișmeaua Văruită și cei din Marineanca, care aveau originea din Cișmea - pe de o parte, și între bulgarii din Dermendere, pe de altă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Marineanca s-au comportat admirabil, la terminarea oralului, cei șapte ieșind din sală cântând “Pe-al nostru steag”. La ora 16 listele erau afișate. Prima parte a listei era ocupată de dragii noștri elevi, începând cu Catană și Tcacenco: un moldovean și o ucrainiancă. Bucuroși, emoționați, copii s-au strâns în jurul învățătoarei lor. - Fetițo, i s-a adresat soției cineva din comisie, unde vă este învățătoarea? - Eu sunt, domnule. Mă numesc Steluța Brumă. - Nu-mi cer scuze pentru confuzie. Acum înțeleg
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
ieșite din comun. Războiul este o mare nenorocire pentru toți, indiferent de cauza pentru care se luptă. N-am să uit niciodată cum, după ce am trecut Nistrul pe la Vadul lui Vodă în Ucraina, am ajuns în comuna Criuleni, locuită de moldoveni în mare parte. Trecuseră alte trupe pe acolo și se vede că făcuseră prădăciuni fiindcă o moldoveancă cu un copil în brațe și atârnați de poalele fustei alți doi blestema și plângea în gura mare: “Mi-au luat hoții pâinița
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
iar în altă cameră atelier de împletituri. A mai fost încadrat la școala noastră învățătorul Moisenco Gheorghe, om serios și muncitor. Fusese până în 1940 director la școala din I.G.Duca (Erdek Burno), comună mare din județul Ismail, alcătuită numai din moldoveni. Fiindcă rămăsese în Basarabia la refugiu și funcționase acolo era supus verificării. L-am primit “în garanție” și n-am greșit deloc. Greșeau mult timpurile, oamenii. Multe, foarte multe mai erau de făcut iar pe mine timpul mă grăbea mai
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
respectăm dascălii. Cele opt sute de mii de lei se cam topiseră de la inflație dar și de la cele trebuitoare reîncropirii celor necesare viețuirii. N-aveam decât un morman de lemne, gâștele, oarece așternuturi și mila Domnului. De ziua Sfintei Ocrotitoare a moldovenilor, Parascheva, mi-am urcat familia într-un vagon de marfă. Drumul a durat mai bine de o săptămână. Eu cu un tren, soția, copiii și sărăcia în altul. Condamnați ... La Nicorești stăteam la părinți și ne durea sufletul de câtă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
înțelegeam că, în sufletul părinților, indiferent de jocul mereu absurd al puterii ei se considerau încă învățători la Câșlița, la Sofian și că, indiferent de noua pecete a Basarabiei de Sud, tânjeau după oamenii de acolo, albaneji, bulgari, ruși, găgăuzi, moldoveni ca după niște rude dragi de care amintirile și tinerețea lor avea nevoie. Din inelele de zestre de domnișoară, din porțelanurile și alte lucruri de valoare pe care le avuseră și pierduseră, din toate acestea doar dorul de oameni rămăsese
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Ținutului Herța o datorăm Prof. Dr. Ion Gherman președintele Societății Herța, originar din partea locului. Transnistria regiunea cuprinsă Între Nistru și Bug, cu numele antic Tirageția, făcea parte În vechime din Țara Boholovenilor iar În Evul Mediu era populată exclusiv de moldoveni. Pământurile erau administrate de proprietari și domnitori ai Moldovei până În 1792 când imperiul rus atinge pentru prima dată malurile Nistrului. Cu tot programul de colonizare intensă și rusificare zona dintre Nistru și Bug a păstrat o majoritate relativă românească astfel
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
consacrat un stand de cărți sub genericul "Vasile Barbu sub cerul patimilor Valahe". Ionel Stoiț a adus la Iași mesaje de la Beghieți și Novi Sad afirmându-se ca epigramist după cum se arată Într-o dedicație de pe un volum măgulind pe moldoveni: Și Banatul și Moldova Ele-s "fruncea" și de soi ... Și-i normal așa să fie Cu feciori cum suntem noi" la care un mucalit de moldovean continuă: Că sunt două "frunci" măi frate Nu e mare noutate Important ce
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
ca epigramist după cum se arată Într-o dedicație de pe un volum măgulind pe moldoveni: Și Banatul și Moldova Ele-s "fruncea" și de soi ... Și-i normal așa să fie Cu feciori cum suntem noi" la care un mucalit de moldovean continuă: Că sunt două "frunci" măi frate Nu e mare noutate Important ce știu și pruncii: Aurul din dosul "fruncii". Pe parcursul publicisticei sale am descoperit un poet apăsat de teama Înstrăinării, spirit nostalgic În căutarea satului pierdut pe care Îl
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Însemnat un imens sprijin cultural dacă Mitropolia Moldovei ar fi avut posibilitatea să răspundă solicitării. Victor Zâmbrea, pictor, născut În 1924 la Reni-Izmail a Întocmit În anii de deportare un monumental album cu imagini În grafică și ulei din viața moldovenilor surgiuniți În Siberia; „Moldovenii la tăiat pădurea, interioare de colibe, mesteceni, morminte, foarte multe morminte zugrăvite câteodată pe bucățele de sticlă, pe foițe de țigară, capace de tablă toate sunt mici ferestre spre anii calvarului.”. Ultima dată ne-am revăzut
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
cultural dacă Mitropolia Moldovei ar fi avut posibilitatea să răspundă solicitării. Victor Zâmbrea, pictor, născut În 1924 la Reni-Izmail a Întocmit În anii de deportare un monumental album cu imagini În grafică și ulei din viața moldovenilor surgiuniți În Siberia; „Moldovenii la tăiat pădurea, interioare de colibe, mesteceni, morminte, foarte multe morminte zugrăvite câteodată pe bucățele de sticlă, pe foițe de țigară, capace de tablă toate sunt mici ferestre spre anii calvarului.”. Ultima dată ne-am revăzut În anul 1999 la
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Budachi, Șabalat, Serghiești, Achembet, Burnaș, Tuzla, Borisăuca. După ocuparea sudului Basarabiei de către Ucraina s-a permis Republicii Moldova să-și construiască sanatorii pe o fâșie restrânsă În special În localitatea Sergheevca unde o perioadă de timp personalul medicosanitar era format din moldoveni. Dr. P. Negrescu de la Chișinău Întocmind o monografie a resurselor balneoclimatice din Moldova descrie și această zonă. În anul 1996 Ginta Latină a Înaintat propuneri Ministerului Sănătății de la București pentru a se da posibilitate ca În corespundere cu indicațiile terapeutice
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
unde se stabilesc dând localității numele de Mon Castro. O parte se așează la Tighina unde exista o factorie genoveză și o citadelă din piatră zidită tot de ei, ruinele căreia se văd și astăzi. Atacați de turci, italienii și moldovenii din Tighina se retrag În satul Cimișlia. Statisticele din sec. al XIX arată că jumătate din locuitori se numeau Cecati și jumătate Ciubotaru. Această proporție se păstra și În catalogul școlar. După anul 1835 În Principatele Române sosesc mulți constructori
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Scerbani, Negrescul din Herson, Chiriacov din Odesa, ș.a. Dintre românce amintim surorile lui Antioh Cantemir Maria Cantemir și prințesa Smaranda Golițin, contesa Roxandra Edling născută Sturdza, Alexandrina Rosetti Smirnov, prințesa Elena Ghika Masalschi romancieră sub pseudonimul Dora d'Istria. Dintre moldovenii din stânga Nistrului s-au remarcat Iacov Hâncu (Ghinculov) profesor la Universitatea din Petersburg, Victor Grigorovici originar din Bălți, membru al Academiei de științe din Rusia, Nicolae Sclifos născut la Dubăsari, profesor la Facultățile de medicină din Kiev și Moscova, ș.a.
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
al XIX-lea se fac colonizări masive În Caucaz cu consecințe demografice ilustrate prin scăderea populației autohtone și creșterea alogenilor. Se citează că din 4480 moșii basarabene cel puțin jumătate erau În proprietatea moșierilor veniți din Rusia. În 1856 numărul moldovenilor În Basarabia era de 74% iar În 1871 67,4 În timp ce rușii și ucrainenii În același interval de timp de la 12% ajung la 16,8%. Sub regimul sovietic În teritoriile ocupate În iunie 1940 au urmat două valuri de deportări
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
și reportajele de la fața locului citează fapte uluitoare. Manualele de „Istoria Republicii Moldova din cele mai vechi timpuri până În prezent” susțin ideea unei limbi moldovenești și a unui popor moldovean. Se susține că triburile tracice nu au fost romanizate, iar strămoșii moldovenilor au avut o puternică influență din partea coloniștilor slavi. ” Neamul moldovean s-a format În sec XII - XIV și este diferit de cel românesc. Sub raport etnic teritoriul era locuit de moldoveni, ruși, ucrainieni, bulgari, unguri, tătari și țigani. Moldova s-
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
că triburile tracice nu au fost romanizate, iar strămoșii moldovenilor au avut o puternică influență din partea coloniștilor slavi. ” Neamul moldovean s-a format În sec XII - XIV și este diferit de cel românesc. Sub raport etnic teritoriul era locuit de moldoveni, ruși, ucrainieni, bulgari, unguri, tătari și țigani. Moldova s-a putut forma datorită sprijinului Rusiei, tătarilor și lituanienilor. „O fraudă ridicolă preface poeții și scriitorii români În moldoveni, iar Marea Unire din 1918” a rupt Basarabia de „mama sa Rusia
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
este diferit de cel românesc. Sub raport etnic teritoriul era locuit de moldoveni, ruși, ucrainieni, bulgari, unguri, tătari și țigani. Moldova s-a putut forma datorită sprijinului Rusiei, tătarilor și lituanienilor. „O fraudă ridicolă preface poeții și scriitorii români În moldoveni, iar Marea Unire din 1918” a rupt Basarabia de „mama sa Rusia”. Fabulația istoricilor ne asigură ca Moldova, cât a fost În cadrul URSS s-a bucurat de suveranitate reală și nu a dorit să se separe de Moscova. Acestea sunt
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]