5,311 matches
-
Priveam pe fiul vostru în carul lui mergînd Soldații lui în gardă îl însoțeau tăcînd O similitudine reiterată transpare din relația soldați-erou-caii de luptă: Cu ochii stinși, cu fruntea înspre pămînt plecată Părînd a-i înțelege privirea întristată Odată cu apariția monstrului intensitatea epică este maximă: S-a ridicat un munte de ape învolburate; Apoi s-a spart în două talazul furtunos, Zvîrlind sub ochii noștri un monstru fioros. Se-nfiora pămîntul de mugetu-i năpraznic, Nu mai văzuse cerul un monstru-atât
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
stinși, cu fruntea înspre pămînt plecată Părînd a-i înțelege privirea întristată Odată cu apariția monstrului intensitatea epică este maximă: S-a ridicat un munte de ape învolburate; Apoi s-a spart în două talazul furtunos, Zvîrlind sub ochii noștri un monstru fioros. Se-nfiora pămîntul de mugetu-i năpraznic, Nu mai văzuse cerul un monstru-atât de groaznic! Umpluse de miasme văzduhu-nveninat, Iar valul ce-l purtase s-a tras înspăimîntat Ultimele versuri, parcă desprinse din Eneida (VIII, 240), reprezintă o expansiune
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
apariția monstrului intensitatea epică este maximă: S-a ridicat un munte de ape învolburate; Apoi s-a spart în două talazul furtunos, Zvîrlind sub ochii noștri un monstru fioros. Se-nfiora pămîntul de mugetu-i năpraznic, Nu mai văzuse cerul un monstru-atât de groaznic! Umpluse de miasme văzduhu-nveninat, Iar valul ce-l purtase s-a tras înspăimîntat Ultimele versuri, parcă desprinse din Eneida (VIII, 240), reprezintă o expansiune a hiperbolizării imaginii divine din versurile 1539-1540: Și unii spun că-n goană
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
a tras înspăimîntat Ultimele versuri, parcă desprinse din Eneida (VIII, 240), reprezintă o expansiune a hiperbolizării imaginii divine din versurile 1539-1540: Și unii spun că-n goană un zeu s-ar fi zărit Cum amuțea din urmă fugarul îngrozit Descrierea monstrului amintește de Minotaur, învestindu-l astfel pe Hyppolite cu puterile unui erou de legendă: Avea pe frunte coarne puternice de taur, Înveșmîntat ca peștii, cu galbeni solzi de aur; O fiară-ngrozitoare, balaur ucigaș Încolăcindu-ți trupul de șarpe uriaș
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Avea pe frunte coarne puternice de taur, Înveșmîntat ca peștii, cu galbeni solzi de aur; O fiară-ngrozitoare, balaur ucigaș Încolăcindu-ți trupul de șarpe uriaș Trebuie să surprindem aici momentul încetinirii din galopul nebun al cailor înspăimîntați de imaginea monstrului răpus și căzut la pămînt: De strigătele noastre tot țărmu-a trezit! Din iureșul lor, caii, tîrziu s-au domolit, Lăsîndu-i trupu-n preajma lăcașurilor sfinte, În care zac strămoșii în lespezi de morminte. Aceste mărci ale genului epic, la care putem
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
pe care îl are inconștientul se distanțează de cel acordat de Freud, în opinia căruia acesta conține refulările și frustrătile individului, și se apropie de concepția lui Jung și a lui Eliade 207, unde inconștientul nu este populat doar de monștri, ci și de zei, zâne, eroi, cu toții fiind personaje mitologice care ascund teme arhetipale. Inconștientul generează și exprimările mitice, a căror analiză evidențiază faptul că se poate vorbi despre o gândire mitică, pe care Romulus Vulcănescu 208 o consideră a
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de a face distincția între trei secționări istorice: prin Anca - reprezentanta generației doumiste care are posibilitatea de a înflori, profesional, în orice spațiu geografic, în funcție de preferințe și aptitudini; Irina (mama Ancăi) - intelectual care s-a zbătut o viață încorsetată de monstrul comunismului, dar ucisă de reminiscențele acestuia; Vitoria (mama adoptivă a Irinei)- intelectualul care s-a lăsat mutilat de-același monstru, trădând o sfântă prietenie și trăind o viață în minciună. Radu Țuculescu Femeile insomniacului "Good mornin'blues, blues how do
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
în orice spațiu geografic, în funcție de preferințe și aptitudini; Irina (mama Ancăi) - intelectual care s-a zbătut o viață încorsetată de monstrul comunismului, dar ucisă de reminiscențele acestuia; Vitoria (mama adoptivă a Irinei)- intelectualul care s-a lăsat mutilat de-același monstru, trădând o sfântă prietenie și trăind o viață în minciună. Radu Țuculescu Femeile insomniacului "Good mornin'blues, blues how do ya do? / tell I'm doin'alridht this mornin'how, how are you?" (Bună dimineața blues, ce mai faci blues
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
de dulce, ar zice poetul): „Din contopirea pură / a dorului cu iarba...” „Dorul și-a zdrobit aripa...” Cu bogată imaginație, parcă am recompune basmul fantastic „Frumoasa și Bestia”, într un peisaj ecvestru sublim sau... nuntita îmbrățLșare întru eternitate dintre nuasimodo (monstrul clopotar) și Esmeralda (frumoasa țigancă). „Ce s-a ales din două vieți? / O mână de cuvinte...” (M. Eminescu) Doar pădurea „plânge”, așa, ca să ne reamintească cine suntem - cine rămânem... „un finit (făptură de lumină) într-acest infinit (mărginire a nemărginirilor
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
absolut al ființei noastre”, „adâncul absolut al lumii”. „Neașteptatul”, „Nesperatul”.și-atunci, „când desenez, sunt realist”, iar „simplele elemente de desen” devin „ființe”. Subtilitatea unor schematizări, premergătoare materializării unei prezumtive picturi, eventual, un avant-art. Uneori, artistul își consideră schițele niște „monștri”, niște „caraghioși”, chipuri „diforme”, „caricaturale”, „invenții copilărești”. Lor li se alăturăși-acel „copac al răului” (desenul de la pagina 22). Schițări ale ludicului, dar de o subtilă sinceritate. și-n acest context, parcă am fredona un cântec: „Peste apă, peste lut, / Cine
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
plăcere se reflectă în jocul scenic. Spre exemplu, preferința de a „îneca comicul în tragic” - în Victimile datoriei, iar dramaticul în comic - în Lecția... Un transfer inteligent: viziunea plastică față-n față cu cea vizual-scenică. Câteva dintre desene o confirmă: Monstrul negru (imortalizat în mai multe ipostaze), un Rege (cu însemne ale coroanei care seamănă mai mult cu niște coarne) și-ai lui sfetnici, uniți de el... aproape ombilical, câțiva cheflii nătângi (o compoziție „semiabstractă”, „chipuri negre răsturnate”) etc. Interesant este
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
scunde de cărămizi, înălțîndu-și coșul de uzină ca un corn amenințător, îi părea a fi hîda întruchipare a unei hulpave fiare, lăsată aici pe vine ca să înghită lumea... acea respirație greoaie și prelungă, acel neîncetat gîfîit ca horăiala gîtuită a monstrului. E. Zola, Germinal, p. 5 Iar acest Voreux, într-un fund de groapă, ghemuit ca o fiară vrăjmașă, se îngrămădea tot mai împovărător, înghițind, într-o răsuflare tot mai anevoioasă și mai prelungă, aerul împuținat de greoaia-i digestie de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
tema-titlu explicită la începutul sau la sfîrșitul textului sau al secvenței, mai rar implicită pînă la capăt orientează interpretarea și asigură, în parte, lizibilitatea enunțului. Lucrul este valabil atît pentru discursul "realist" convențional, cît și în cazul delirantei creații de monștri celebri, precum cei din Războiul stelelor (20). S-a văzut că introducerea drept temă-titlu, la începutul secvenței descriptive, a hiperonimului "creatură" și a izotopiei "forma unui stomac bolnav, în delir" determină, o dată cu reprezentarea așteptată (normală) a ceea ce rămîne totuși un
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și în partea de jos, de un cartof încolțit; chiar am găsit ieri dimineață, sub cuptor unul, umflat, vinețiu, ce semăna cu mătușa Agnès ca două picături de apă. În Germinal, mina primește prin asimilare trăsături animate, sub forma miticului monstru dornic să înfulece oameni: (36) Această gură de mină, ghemuită în fundul unei gropi, cu construcțiile-i scunde de cărămizi, înălțîndu-și coșul de uzină ca un corn amenințător, îi părea a fi hîda întruchipare a unei hulpave fiare, lăsată aici pe
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Falito! Schiloado! Canceroaso! Împuțito! Și oamenii care fie se pupă, fie își iau gîtul și nici măcar nu catadicsesc să se ascundă. Și atmosfera asta înfricoșătoare care pîndește de cum se lasă noaptea, aceste umbre diabolice, tremurînde, de hoți, de criminali, de monștri. În colțuri întunecate, pe străzile neluminate, unde nu e picior de jandarm, pe malul fluviului, se tîlhărește, se violează, se taie și se înjunghie. Dimineața cadavrele plutesc pe apa Senei. Și copiii pierduți sau abandonați care rătăcesc, murdari, cu lumînări
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de problema relației dintre descriere și povestire. Ca regulă generală, aceste exerciții fac din descriere un sistem atît autonom, cît și autotelic și determină elevul să producă descrieri "flotante", descrieri "decontextualizate" dacă se vrea, spre exemplu, să se arate acel monstru. Nu ar fi ceva foarte grav dacă aceste texte aflate în derivă nu ar prezenta de obicei caracterul unui fragment de povestire. Nu este vorba, în afară de cîteva excepții, nici de poeme descriptive, nici de note analitice, nici de materiale pentru
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
asemenea dezvăluiri, care sunt de-a dreptul aluzii, se trădează adevăratele sentimente ale lui Ovidiu față de împărat. Repetăm: nu este singurul fragment din operele de exil ale lui Ovidiu, în care Augustus este comparat cu astfel de tirani și chiar monștri istorici și de legendă. Și nu suntem de părere că un asemenea resentiment sau o asemenea ură față de împărat, au fost provocate în inima sulmonezului numai în urma relegării sale la Tomis, ca reacție împotriva măsurii lui Augustus. Suntem convinși și
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Circe (mama lui Telegonus), nici ca Medusa (cu coamele-i împletite cu șerpi). E interesant de semnalat și comparația pe care Ovidiu o instituie, chiar dacă în mod apofatic, între Livia și asemenea femei criminale și abominabile sau de-a dreptul monștri feminini; el continuă, în același mod, cum a făcut și cu Augustus. În ochii unui opozant și Fabia era una dintre opozanții lui Augustus mesajul poetului era clar. Fabia trebuia să se adreseze unei femei, mai mult, unei prințese (femina
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
datorăm lui S. D'ELIA, op. cit., p. 130. 282 La care a făcut referire tot D'ELIA, ibid., p. 135. 283 În ce consistă o asemenea afirmație, va reieși poate mai bine dintr-un capitol următor. 284 Apar din nou monștri mitici și legendari, precum Polifem și Antifate, care îi folosesc poetului pentru a spune simplu că Augustus. Se pare că Ovidiu se joacă cu zvonuri despre Augustus care poate erau șoptite la ureche în cercurile antiaugustiene. De altfel, nu este
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
economia de energie, fără a le acorda nici măcar informațiile de pornire care le-ar fi permis să progreseze cât de cât normal. După chipul și asemănarea acestei crescânde izolări care sufoca orice inițiativă, faraonica siluetă a "Casei Poporului" părea un monstru menit să înghită și ultimele fărâme de energie ale națiunii și să invadeze definitiv peisajul urban desfigurat de acest mamut. Bulevardul care culmina cu uriașul palat al lui Ceaușescu a fost repede botezat de bucureștenii furioși "Victoria Socialismului asupra întregului
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
întreprinderilor-căpușă care sifona în interes privat fondurile publice alocate de stat, marile uzine cu care se mândrea cândva Ceaușescu agonizau fără investiții, fără nicio modernizare, fără piețe de desfacere fără niciun viitor. Mai ales după 1992, datoriile uriașe ale acestor monștri falimentari către Asigurările Sociale, buget, furnizori interni în lanț, sunt tolerate tacit, și sporesc exponențial prin îndatorarea fără speranță a întreprinderilor de stat față de băncile de stat, care, din ordinul oficialilor guvernului Văcăroiu, finanțează cu credite artificial ieftinite procese de
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
fragmentul ce ilustrează stângaci, în maniera rezolvării unei teme pentru acasă, toposul ubi sunt?, fără a izbuti să trezească în conștiință înfiorarea legitimă: Dar unde sunt acum Nereu și Proteu? Unde e Amfitrite, "zeița ilustră ce nutrește o mie de monștri la sânul său, zeița bocitoare ale cărei valuri se sfarmă cu zgomot de stâncă"? Unde e Triton, cântărețul maestru din concă, ce a rostogolit în valuri pe Misenus pentru că îndrăznise să se ia la întrecere cu el? Unde sunt muzele
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
și-a însușit masca semețului care-i stătea în cale, trecînd peste el. Să ne imaginăm scena în primitivismul ei grosolan și de nepovestit, decît în mituri și în basme. Ghilgameș îl doborîse, în seria de „munci grele”, pe Humbaba, monstrul de nestăvilit ca forță și agresivitate, din codrii măreți ai Libanului. Aceeași soartă a avut-o și taurul ceresc trimis de Anù, regele zeilor, să provoace stricăciuni și dezastre în capitala imperială Urùk, pentru a-l dezonora pe eroul din
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Timpul trecea și într-o zi au venit zvonuri despre război. Venea peste noi. Odată cu el se termina copilăria cea minunată și fericită și începea calvarul de griji și nevoi, chiar și pentru noi, copiii. Războiul este ceva îngrozitor, un monstru imens, care seceră și pârjolește totul în calea lui. Îl simțeam în aer și în ființa noastră. Frunzele copacilor se îngălbeneau și cădeau la pământ mai timpuriu, aerul se încingea până la sufocare, izuri și alte mirosuri urâte pluteau prin aer
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
se mișcau continuu agitându-și cozile. Astfel Leeuwenhoek a descoperit o lume nouă despre a cărei existență nu știa nimeni nimic. Printre ființele descoperite de el în picătura de apă se aflau și unii dintre dușmanii noștri de temut: microbii monștri invizibili, nemiloși care pătrund în organism și aduc boli sau moarte. În 1673 Leeuwenhoek a scris despre uimitoarea sa descoperire Societății Științifice Regale din Londra, printre ai cărei membri, la acea vreme, se numărau Isaac Newton, Robert Boyle, Robert Hooke
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]