4,425 matches
-
reeducare și compensare, a complexelor fenomene ale limbajului, acoperind astfel cu realizări prestigioase încrederea ce i s-a acordat. Tabloul dislexo-grafiei cu toate formele comune de manifestare la copilul cu intelect normal Dislexo-grafia specifică; Dislexo-grafia de evoluție; Dislexo-grafia consecutivă; Dislexo-grafia motrică, lineară etc. În această categorie s-a luat ca punct de plecare componenta senzorială afectată, cât și sistemul cerebral implicit, chiar dacă au un caracter constant și tendințe de a se agrava, terapia logopedică, pornind de la cunoașterea etiologiei, este în măsură
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
vârsta copiilor. („Psihopedagogia dezvoltării școlarilor cu handicap”, E.D.P., pag. 34); f) Emil Verzea (1996) susține că toți elevii handicapați întâmpină dificultăți majore în învățarea cognitivă recomandând a se recurge la învățarea „predominant afectiv-motivațională” însoțite adesea de „învățarea orală și cea motrică” („Unele structuri de personalitate în psihologia handicapului de intelect” în „Probleme de defectologie”, București, 1988); g) L. S. Vîgotski susține că între procesul dezvoltării și al învățării se stabilesc relații dinamice complexe, care nu pot fi cuprinse într-o formă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ceea ce aud și ceea ce scriu, ceea ce dă dislexo-disgrafii specifice. Au loc aspectele deficiente spațio-temporale, scrierea producându-se în diagonală sau ondulatorie. Dislexo-disgrafia liniară este specifică prin imposibilitatea trecerii firești de la un rând la altul, sărind rânduri sau cuvinte. În dislexo-disgrafia motrică apărută pe fondul tulburărilor de motricitate se manifestă o citire confuză neclară și o scriere inegală, tremurată, neproporționată. Aici, dezvoltarea psihomotorie vizează atât aspectul grafomotric cât și perceptivmotric în care, un rol important îl au coordonările oculo-manuale. Concluzii Având în
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
juste ale excitației și inhibiției în scoarța cerebrală. Fobiile și embolofraziile sunt fenomene maladive care modifică propozițiile, înlocuiesc și introduc sunete, silabe sau cuvinte suplimentare (paraziți) care, chipurile îi ușurează vorbirea. Se obține astfel o vorbire diluată, neclară, parafrazată. Simptomele motrice și psihice se află într-o interacțiune inductivă, căci apropierea fricii de a vorbi mărește dimensiunile convulsiei și invers, mărirea convulsiei mărește frica. Embolofrazia este o mișcare involuntară pentru a masca slaba dezvoltare a motricității vorbirii. Este un fel de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
se manifestă funcția de simbolizare (semiotică) care să-i permită relația semnificat-semnificant, implicată în diverse situații ale conduitei umane. Această capacitate complexă care antrenează direct psihicul uman este deteriorată și influențată în mare măsură de ritmul achiziției lexicale, de deficiența motrică și fonetică, de auzul fonematic, de lateralitate și orientarea spațială precară. Ca și în celelalte domenii ale psihologiei speciale se impune intervenția logopedului care are menirea să aplice conștient și diferențiat de la caz la caz, tehnica de restaurare a lexiei
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
provine și din faptul că învățarea limbajului scris se sprijină nu atât pe funcții psihice gata formate, cât pe funcții aflate pe cale de maturizare. Dintre toate formele limbajului, scrisul presupune cea mai riguroasă organizare mentală și reglare conștientă a actelor motrice, kinestezice, vizuale și auditive. În procesul instrucției școlarul mic își dezvoltă auzul fonematic, percepția discriminativă a formelor (caracteristicile literelor), coordonarea oculo-motorie, percepția vizuală (care implică fixarea, reținerea și recunoașterea literelor). Astfel, premisele însușirii citirii și scrierii pot fi grupate în
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
în acest context: 9 dislexo disgrafia specifică sau propriu-zisă, manifestată prin incapacitatea efectuării legăturilor dintre foneme și grafeme; 9 dislexo-disgrafia spațială sau spațio-temporală, care se reflectă în scrierea/citirea în diagonală, separarea cuvintelor în silabe, scrierea imprecisa etc.; 9 dislexo-disgrafia motrica, care apare ca urmare a tulburărilor de motricitate, ducând la abateri de la caligrafia scrisului (scrisul este ilizibil, cu deformarea literelor, sau ritmul foarte încet de scriere); 9 dislexo-disgrafia pură, sau consecutivă altor tulburări (afazie sau alalie). Gamă manifestărilor dislexo-disgrafice este
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
identificarea și terapia tulburărilor de limbaj”, 1999, p. 19). Din categoria tulburărilor grave de limbaj face parte alalia, care este o tulburare profundă de elaborare, organizare și dezvoltare a limbajului la copil. În alalia motorie, tulburările sunt dominant de natură motrica și sunt localizate mai ales la nivelul aparatului fonoarticulator. Inexistentă vorbirii articulate din cauza imposibilit\ții executării mișcărilor verbale este suplinita prin limbajul mimicogesticular. Persistentă agramatismelor, chiar și pe parcursul terapiei logopedice, face ca dislexodisgrafia să fie consecutivă (la majoritatea cazurilor). În
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
accentuează cuvintele, se urmărește reglarea echilibrului inspir-expir, capacitatea de exprimare non-verbală. EDUCAREA COMUNICĂRII ORALE: Educarea comunicării orale începe prin a ajuta elevii să desprindă cuvintele din vorbire, să diferențieze sunetele, să se exprime verbal adecvat. Având în vedere particularitățile psihico motrice ale copilului cu dificultăți de învățare, educarea limbajului presupune pentru începutul perioadei preabecedare : • efectuarea unor exerciții specifice de antrenare a aparatului fonoarticulator; • exerciții de gimnastică respiratorie pentru realizarea echilibrului dintre inspir-expir și sincronizarea între actul respirator și vorbire; • exerciții pentru
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
foarte multe exerciții: variante de mers („mersul piticului”, „săritură broscuței”, „suntem soldați” etc.), variante de alergare, săritură etc. Exersarea motricității globale contribuie în mod direct la educarea și fixarea lateralității. Pe de altă parte, se realizeză activități pentru dezvoltarea abilității motrice generale prin exersarea gesturilor fundamentale: gestul rectiliniu (mișcare de tip orizontal, de la dreapta la stânga și invers, de tip vertical, de sus în jos și invers), gestul rotativ (mișcarea de rotație dinăuntru în afara și invers, cu sau fără menținerea distanței față de
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
rectilinii, copiii vor realiza prin imitare gesturi de amplitudine mare și vor continua cu gesturi de amplitudine din ce in ce mai mică, până la cele implicate în actul grafic. Pentru realizarea acestor mișcări se va acorda sprijin, mai ales copiilor cu dificultăți de realizare motrica, iar executarea gesturilor trebuie permanent însoțită de verbalizare, realizată în anumite contexte variate pentru captarea interesului, însoțite de versuri sugestive, cântece, dramatizări etc. Activitățile vizând implicarea gesturilor rectilinii pot constă în: exerciții de deplasare alternativ cu mâna dreaptă stânga a
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
suc de mărimi diferite); exerciții de bobinare a materialelor textile de grosimi diferite; exerciții de conturare după șablon. 21 GESTUL POLIMORF Acest gest presupune mișcări mai complexe și se exersează cu ajutorul unor exerciții de gimnastică, dans, pantomima etc. Dezvoltarea coordonării motrice Se vor organiza activități pentru coordonarea ochi mâna, mână-picior, coordonare bimanuală (stânga dreapta): identificarea și plasarea unor obiecte din mediul familiar în funcție de reperele date; exerciții de familiarizare cu instrumente de scris (creioane cerate, cretă, creioane colorate, creioane HB); exerciții de
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
poziție corectă a corpului în bancă este necesara atât la scris cât și la citit. De atenția acordată acestui aspect depinde prevenirea unor deformări ale coloanei și prevenirea unor afecțiuni oculare. • Utilizarea instrumentelor diferite de scris. După ce copiii stăpânesc deprinderile motrice elementare prezentate anterior, se poate trece la formarea și exersarea deprinderilor grofomotrice. Se va urmări prehensiunea la nivelui mâinii și capacitatea de tinere corectă a instrumentelor de scris. În această etapă se vor avea în vedere următoarele aspecte: familiarizarea cu
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
din palme; strângerea unei mingi de cauciuc, plastilină; strângerea unei hârtii („facem bulgari de zăpadă”); ruperea hârtiei aleatoriu, până la bucăți foarte mici; Aceste exerciții pot fii însoțite de cântece („Dacă vesel se trăiește”, „Bate vântul frunzele”, „Cântecul degetelor”). Exersarea gesturilor motrice fundamentale Aceste exerciții vor fi realizate prin imitație, executându se gesturi de amplitudine mare, apoi din ce in ce mai mică. Mișcările vor fi realizate gradual: întâi se execută mișcarea în aer, elevii trasând cu degetul grafismul; psihopedagogul dirijează realizarea corectă a acestor mișcări
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
copii progresele au fost spectaculoase și îmbunătățirea comportamentului lexicografic a fost evidență. Pentru toți copiii s-au observat: compensarea unor deficiențe funcționale prin adaptarea la reguli, dezvoltarea coordonării vizual-motrice, stimularea dorinței de participare/implicare în activități de învățare, educarea instrumental motrica și însușirea unui comportament atent, dezvoltarea reprezentărilor mentale. În concluzie, nici una dintre strategiile de intervenție psihopedagogica pe care le utilizăm în procesul instructiv-educativ și terapeutic, în diferite momente inițial, continuu și final, nu constituie o soluție sigură și unică. Aplicarea
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
caietului) Obiective afective: educarea capacității de concentrare la efort psihic prelungit; cultivarea simțului estetic și motivarea pentru o scriere estetică, lizibila, îngrijita; dezvoltarea capacității de auto și interevaluare. Strategie didactica: Metode și procedee: Conversația, explicația, demonstrația, instructajul, exercițiul grafic, exerciții motrice, observația dirijata, imitația, joc ritmic însoțit de text și cânt. Material didactic: Planșa demonstrativa, fișe diverse cu sarcini gradate că dificultate, coli albe/caiete de desen, markere, carioca, creioane HB, caiet tip. Bibliografie: ¾ Cucoș C. (coordonator), 1998 „Psihologie pentru examenele
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
dificultăți în perceperea imaginilor vizuale: miopia, hipermetropia, astigmatismul, cataracta, glaucomul, strabismul, nistagmusul, microftalmia și retinopatia diabetică. Deficiențele fizice și/sau neuro-motorii și tulburările psihomotorii Denumite, adesea, și deficiențe locomotorii în literatură, deficiențele fizice și/sau neuro motorii relevă afectarea componentelor motrice ale persoanei, asociate sau nu cu alte tipuri de deficiențe (mintale sau de intelect). Ele se clasifică astfel, după următoarele criterii (1, pp. 163 167): I. Raportarea la factorii etiologici: 1. Tulburări genetice și congenitale, cum ar fi: a) sindromul
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
b) boli ale neuronului motor periferic: sechele poliomielitice; leziuni nervoase periferice; spina bifida; distrofii neuromusculare. II. Raportarea la perspectiva psihomotricității: 1. Conduitele neuromotorii - au ca substrat componentele neuromotorii ale psihomotricității, reprezentate de tonusul muscular și de reflexele neuromusculare; 2. Conduitele motrice de bază (instinctuale): a) coordonare dinamică segmentară: coordonarea membrelor superioare; coordonarea oculo-manuală; coordonarea ochi-mână-picior; motricitatea fină (precizie, abilități, etc.); ritmul mișcărilor segmentare; ritmul mișcărilor respiratorii (controlul respirației). b) coordonarea dinamică generală (are ca substrat locomoția): deprinderi motrice de bază (mers
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
neuromusculare; 2. Conduitele motrice de bază (instinctuale): a) coordonare dinamică segmentară: coordonarea membrelor superioare; coordonarea oculo-manuală; coordonarea ochi-mână-picior; motricitatea fină (precizie, abilități, etc.); ritmul mișcărilor segmentare; ritmul mișcărilor respiratorii (controlul respirației). b) coordonarea dinamică generală (are ca substrat locomoția): deprinderi motrice de bază (mers, alergare, sărituri, aruncare-prindere, cățărare, trecere peste obstacole, etc.); echilibrul static și dinamic; ritmul general. 3. Conduitele și structurile perceptiv-motrice: a) orientarea-organizarea-structurarea spațială: noțiuni de mărime, notiuni de formă, culoare și consistență, noțiuni de direcție și orientare în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
de valorificare; f) după procesarea informației: de input (perceptive), de integrare (de secvențialitate, de abstractizare, de organizare), de retenție (memorare de scurtă și de lungă durată), de output/de expresie (de limbaj oral, scris, citit), de simț matematic, de expresie motrice (fină, generală). Deficiențele asociate/multiple Autismul este o tulburare de dezvoltare, relaționare și comunicare, considerată de unii specialiști drept un simptom secundar al schizofreniei, datorită „predominanței” vieții interioare și detașării active de lumea exterioară, și diferențiată, de către alți specialiști, de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
sunt parțial educabile și recuperabile din punct de vedere profesional și social, în condiții protejate/de asistență sau în condiții obișnuite. Deficiența mintală profundă se caracterizează din punct de vedere psihopedagogic prin: structură psihomotrică rudimentară (balansări uniforme, grimase, contorsiuni, impulsuri motrice subite); imposibilitatea de a comunica prin limbaj cu cei din jur, cunoștințele nu depășesc prima copilărie, funcțiile intelectuale nu sunt dezvoltate, relaționarea este redusă la primul sistem de semnalizare (senzații și percepții slab diferențiate); viața afectivă e redusă la trăirea
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
au un grad ridicat de dependență, sunt irecuperabile, fără șanse de profesionalizare, cu un potențial foarte scăzut de integrare și adaptare socială. Deficiențele senzoriale Deficiențele de auz conferă următorul tablou psihopedagogic copilului: dezvoltarea fizică generală este normală, dar dezvoltarea componentelor motrice este ușor întârziată, datorită absenței vorbirii și a stimulului emoțional afectiv;gesturile și mimica se însușesc în mod spontan, iar însușirea limbajului verbal se face prin demutizare; dezvoltarea psihică prezintă anumite specificități generate de particularitățile limbajului mimicogesticular și de faptul
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
mereu îndreptată în direcții diferite sau concentrată într-o direcție sau alta, de aceea este necesară educarea calităților atenției (distribuția, mobilitatea și concentrarea); Deficiențele fizice și/sau neuro-motorii și tulburările psihomotorii Deficiențele fizice și/sau neuromotorii, afectând în special componentele motrice ale persoanei, sunt determinate în principal de afectarea structurilor și funcțiilor neuronale de la nivel central sau periferic, responsabile de funcționarea mecanismului neuromuscular. Deficiențele sau tulburările psihomotorii sunt determinate, în principal, de calitatea proceselor psihice care influențează controlul și funcționarea mecanismului
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
regulilor sociale. Se știe că unii copii cu dizabilități manifestă un interes viu pentru muzică, dans, pictură, joc, confecționarea unor obiecte, ceea ce se poate constitui nu numai în momente de consumare a energiei, dar și de formare a unor abilități motrice, practice ori a unor deprinderi profesionale. O importanță cu totul aparte capătă, mai cu seama la copiii din clasele mai mari, ergoterapia, ea contribuind la integrarea copiilor într-o activitate cu caracter social, prin care își pot valorifica, la maxim
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
dus la atingerea următoarelor obiective: formarea deprinderilor de autonomie personală, dezvoltarea deprinderilor de muncă, formarea imaginii de sine și stimularea încrederii în propria persoană, educarea capacităților cognitive prin intermediul activităților artterapeutice. Există o legătură logică între deficiența mintală, nivelurile și tulburările motrice: cu cât gradul deficienței mintale este mai pronunțat, cu atât nivelul motricității este mai scăzut. Eficiența motrică este unul din parametrii principali pe care se construiește pregătirea pentru muncă și, prin aceasta, integrarea profesională și socială a deficientului mintal. Terapia
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]