3,664 matches
-
de tot, mergea vară de vară cu părinții lui pe litoral și de fiecare dată era exasperat de toate tracasările pe care le aveau de îndurat pînă cînd ajungeau efectiv pe plajă. Cu toate că înainte să plece de-acasă murea de nerăbdare să vină ora tre nului, drumul era și el un adevărat chin. Familia lui Dănuț pleca întotdeauna la mare noaptea, ca să nu ia în piept toată căldura zilei (cum zicea mama) și, de cu dimineață, în casă începea o agitație
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
era scăldată în soare. Nu veni nimeni. Dănuț stătea înfipt în continuare în mijlocul curții, în mijlocul mulțimii aceleia zgomotoase din pauză, și striga cu brațul drept ridicat. știa, era sigur că toți băieții se grupaseră în spatele lui și-i așteptau cu nerăbdare ordinele. Acum mai continua să strige doar așa, pentru vreun întîrziat. Pe lîngă el trecură două fete și una dintre ele o întrebă pe cealaltă : „Ce zbiară ăsta ca descreieratu’ ?“. Dănuț își umflă pieptul și mai tare și dădu o
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
atâtea moduri de întrebuințare câte sunt și ocaziunile cari îl necesitează“. După această promisiune tentantă, autorul găsea de cuviință să deschidă o lungă paranteză istorică, în care se pronunța în privința „originei sărutului“ și a devenirii lui peste veacuri. Citeam cu nerăbdare și frustrat această neinspirată incursiune. Eram asigu rat că Adam și Eva s-au sărutat, deși nu se putea „stabili cu preciziune dacă primul lor sărut a fost înainte de gustarea fructului din pomul oprit, sau după“ ; aflam că „urme despre
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
bună parte din timpul dedicat gândurilor și trăirilor idilice. O săptămână întreagă dura alcătuirea scrisorii în nenumărate variante până ce aceasta căpăta conținutul dorit. Două săptămâni aștepta nerăbdător răspunsul. Între expedierea misivei și primirea răspunsului timpul se scurgea cu încetineală și nerăbdarea devenea tot mai mare pe măsură ce se apropia sorocul. Cu inima palpitându-i de bucurie, citea scrisoarea iubitei de mai multe ori pentru a-i savura conținutul, într-un loc ferit de ochii curioși și invidioși ai colegilor. Scrisorile Mărioarei le
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
împărtășirea, frecventarea deniilor din Săptămâna Mare, a slujbei de Înviere completau tabloul sărbătoreștilor preocupări. Era bine, era frumos, era înălțător! La drept vorbind, profunda și sacra semnificație a marii sărbători Pascale nu era prea clară pentru noi, copiii. Așteptam cu nerăbdare cozonacii, pasca, plăcintele (pe care le savuram calde, înainte de a fi sfințite), ouăle roșii, friptura de miel, răciturile, zama de găină și toate celelalte bunătăți care le însoțeau. Slujbele de denie din Săptămâna Mare de la care nu lipseam erau și
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
mai mult așteptare decât activitate, mai mult contemplațiune decât neastâmpăr; privirea sa urmărește mai mult viitorul decât prezentul și ambianța. De aceea, fără a avea încă elanul în îndrăzneala tinereței nici puterea ei de sacrificiu nici tendințele ei imperialiste nici nerăbdarea, intoleranța și uneori scepticizmul acesteia, ferită deci de toate contradicțiile și zigzagurile ei, adolescența se caracterizează totuși prin tot ce tinerețea a avut întotdeauna mai frumos și mai nobil: idealizmul, generozitatea și iubirea de oameni... În adolescență, și nu în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
în amintirea noastră dincolo de timp, și stăpânesc gândurile noastre, fără putință de împotrivire. N-aș putea spune că, uneori, ținuta ieșenilor, în chestiunea aceasta, nu prezintă oarecare exagerare. Cunosc chiar cazuri delicate, foarte delicate. "O, nici nu știi cu câtă nerăbdare aștept să mă văd plecat din mizeria aceasta", îmi spunea, acum câțiva ani, la Iași, un concetățean al meu, gata de plecare, gata de a se așeza în Capitală unde-l aștepta în adevăr o situație de invidiat. "M-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
pentru tipar să ajungă la data stabilită. Ocupat zilnic după orele de program, zilele au trecut fără a simți, reușind în final ca la 1 martie să am totul pus la punct așa cum îmi propusesem. Vernisajul ce îl așteptasem cu nerăbdare sosise în final, punând capăt unei grele perioade în care se acumulase o mare cantitate de stres, din cauza evenimentelor ce urmau să aibă loc. 25 martie era o zi în care încheiasem în sufletul meu un mic contract semnat cu
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
și sănătos oamenilor de la știri. Lea făcut pustiul de bine să se îmbolnăvească și să intre în spital, dar de ce nu e băiat de treabă și tot prelungește suspansul? Corbii s au adunat în jurul lui și nu mai pot de nerăbdare în așteptarea marelui festin. De ce întârzie atât și nu le oferă bu curia promisă? Iată că unii nu mai pot aștepta și încep săl devoreze cât încă e în viață. Asta, bineînțeles, din prea multă dragoste, căci - nui așa? - e
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
înotul sincron în apă mică al televiziunilor de știri din ziua alegerilor. Dar jurnaliștii sunt deja cu motoarele turate la maximum și nu se mai pot opri. Duminica trecută, Antena 3 și Realitatea TV au început să se bâțâie de nerăbdare cu vreo douăzeci de minute înainte de ora 21, când aveau voie să anunțe rezultatele exit poll urilor. Asta deși știau că prezența la vot fusese de doar douăzeci și ceva la sută. Pe la fără un sfert, la Realitatea a apărut
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
difuzate programe de știri, și a devansat postul ProTV, potrivit datelor GfK România, furnizate vineri de Realitatea TV“ - suntem anunțați cu satisfacție. (2008) 130 Cutremurul? Un fleac! Săi vezi în schimb pe Iri & Moni... Scriam că știriștii noștri bâțâie de nerăbdare în așteptarea Apocalipsei, pe care so transmită în direct, iar publicul să stea cu ochii lipiți de televizor, să se uite și să se îngrozească. Vă închipuiți ce rating epocal ar avea Apocalipsa în direct! Și ce fericiți ar fi
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
Dar tu n-ai nevoie de piramidă. Tu fugi. Trăiești ca o fiară urmărită de sfinx, nu ca un zeu. Un zeu s-ar opri și ar zîmbi. Dar tu fugi din fața sfinxului. Mă uit la tine cum arzi de nerăbdare să te smulgi din brațele mele cum Încerc să te Întreb ceva. Te voi strînge Însă pînă Îmi vei răspunde. Nu e firesc să se Întîmple astfel lucrurile Între un muritor și un zeu, dar tu nu ești un zeu
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
aminte la două lucruri: primul este că, dacă aflu ceea ce vreau în genunchi, să nu trec mai departe; la fel și dacă sunt prosternat etc.; al doilea șeste căț acolo unde voi afla ceea ce vreau, acolo mă voi odihni fără nerăbdare de a trece mai departe, până mă voi îndestula. 77. A cincea adăugire. După terminarea exercițiului, vreme de un sfert de oră, fie șezând, fie plimbându-mă, voi privi cum mi-a fost în contemplație sau meditație; și dacă a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
le furnicau tot corpul, aducându-i aproape de inconștiență, blocându-le aproape toate simțurile. Unul dintre ei, sleit vizibil de putere și de frig dădea semne de disperare, mormăind ceva printre dinți, ceva ce nu se putea înțelege. Alin murea de nerăbdare să ajungă dincolo de fâșia interzisă. Când ajunseseră acolo, ochii lor înguști aruncau scântei de frig strigând totodată de bucurie, atât cât să audă ei:Am reușit, am reușit! Respirăm cu toți și nu-i nici o cioară care să croncăne pe
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Nu mi-am schimbat reperele, doar am mai lărgit paleta. îmi plac în continuare filmele ”lente”, mă uit cu aceeași plăcere la, să zicem, Siberiada, nu înțeleg nimic din teoriile acestea (cred că și la Gorzo le-am citit) despre nerăbdarea privitorului de azi. Eu la videoclipuri nu pot să mă uit, tocmai pentru că mă obosește defilarea prea rapidă de cadre. Revenind la filmele românești, dacă aș fi participat la numărul Dilemei despre filmul „dinainte”, aș fi numit, printre vârfuri, Suta
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
fost minciună și orgoliu?! Nu. Ba, dimpotrivă: din toată întîmplarea de azi am ieșit mai bogat cu cîteva priviri senine, ca o revărsare a unui suflet prea plin de feminitate. Privesc cu nesaț drumul spre oraș, cu aceeași fericire și nerăbdare ca în copilărie, cînd am plecat prima oară la tîrg cu tata. Stăteam cocoțat pe sacii cu grîu, călare pe o legătură de iarbă verde, cosită de tata la marginea pădurii, să aibă ce pune dinaintea boilor cît el va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
sînt așa de mari, chiar dacă se mai apucă unii să dea cu barda în ei, dar se tocesc bărzile înainte de-a fi sărit vreo așchie... Și-n concluzie? îl întreb eu, încercînd să țin pasul cu el, așteptînd cu nerăbdare să-l aud cum îmi dă sfaturi să fiu cuminte, să-și anuleze toată explozia aceea de dimineață, din birou, cînd era împreună cu colegii și o făcea pe grozavul. Dom' Mihai, clatină din cap Luchian, strîngînd totodată din umeri, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
la Mangalia și am venit s’o văd. Cu ocazia asta am făcut o profundă remarcă filosofică. E bizar cum lipsa unei june neisprăvite ca tine poate afecta atât de mult atâtea per soane. Ce ar fi dacă .....? Așteptăm cu nerăbdare o dare de seamă a succeselor de pe drum, a sosirei și impresiilor, precum și a perspectivelor bonetelor svârlite peste mori. Dela distanță mama și cu mine vom fi ca Don Q[uijote] și Sancho Panza plecând în cruciadă împotriva acestor mori
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
posibilă plecarea. Dimitrie a plecat la 8. Am telefonat la Adevărul; am vorbit cu d-ra Păsăraru, căreia i-am transmis - în lipsa lui Soreanu - tot, adăogând și multe salutări pentru ea, ceea ce a tușat-o mult. A spus că așteaptă cu nerăbdare tot ce le vei trimete. Cum îți scriam, au venit de la administrația blocului să plătesc pentru combustibil cinci mii lei: vezi mutra mea! Am fixat ziua de 25 octombrie. Cred că va trebui să fac un împrumut la Casa Corpului
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
e legal. Au verificat.) Nunta o să aibă loc la casa părinților ei din Hampshire și o să fie valuri de șampanie, un cal cu trăsură... și, cel mai important, eu am să fiu domnișoara de onoare! Gândul îmi dă fiori de nerăbdare. Abia aștept. Nu doar să fiu domnișoară de onoare, ci și s-o văd pe Suze, să-mi văd părinții și casa. Ieri mi-am dat seama că n-am mai fost în Anglia de peste șase luni, ceea ce brusc mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
decât de Crăciun. Prin ușa deschisă de la intrare se văd invitații trecând pe pietrișul acoperit de zăpadă, în costume de zi și pălării elegante. În depărtare, clopotele de la biserică încep să bată și e o atmosferă plină de freamăt și nerăbdare. Și unde e mireasa noastră? spune tati. Aici sunt, se aude glasul lui Suze. Ridicăm privirile cu toții - și iat-o, plutind pe scări, și ținând strâns la piept un buchet fabulos de trandafiri și iederă. — Vai, Suzie, zice mami, ducându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
au dispărut care încotro. La un moment dat, îl zăresc pe Tarquin împreună cu cavalerul de onoare, cum murmură ceva la urechile oamenilor și, unul câte unul, acestia se întorc spre mine cu chipurile strălucind de încântare, părând că așteaptă cu nerăbdare momentul. — Gata, Bex? strigă Suze. — Stai! țip. N-ai destulă lume în jur! Trebuie să fie mai mulți oameni, să fie agitație... Mă simt complet penibil, cum stau așa, singură. Pe cuvântul meu, Suze strică tot ritualul. N-a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
însă Lucy își dă ochii peste cap și o ia la pas spre casă. Oricum, îmi pare bine că ne-am văzut și că viața de cuplu e... ăăă... cum e. Mă grăbesc să mă întorc în bucătărie, murind de nerăbdare să-i spun mamei ce am auzit, dar în bucătărie nu e nimeni. — Hei, mami! strig. I-am văzut pe Tom și pe Lucy! Fug pe scări, și mama tocmai coboară scara de la pod, cu un pachețoi alb, învelit în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
și nici o încrețitură suspectă pe care privirea ei de laser ambulant să se focalizeze. Tocmai mi-am dat OK-ul, când mami năvălește peste mine în dormitor. E îmbrăcată foarte elegant, cu un taior Windsmoor, și chipul îi radiază de nerăbdare. — Cum arăt? zice, chicotind nervos. Sunt destul de elegantă pentru Claridges? — Arăți minunat, mami! Și culoarea asta te prinde foarte bine. Lasă-mă doar să-ți... Iau un șervețel, îl umezesc un pic la robinet și îi șterg obrajii, pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
și devotat, capabil să-și soluționeze toate problemele. Liniile de comunicare dintre voi sunt deschise și vă înțelegeți în majoritatea situațiilor“. OK, poate am trișat un pic. Cum ar fi la întrebarea: „Ce parte a nunții așteptați cu mai mare nerăbdare?“ voiam să pun (a) „Alegerea pantofilor“, până am văzut că pentru (c) „Angajamentul pe viață de a fi alături de partener“ primești zece puncte, în timp ce pentru (a) primeai doar două. Dar, oricum, sunt sigură că toată lumea trage cu ochiul la răspunsuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]